Revision for contrary judgments inadmissible where res judicata exception was previously raised and rejected in the second litigation

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Sentinţa civilă nr. 337 din 17 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul - Dolj în dosarul nr. x/2022

La data de 8 martie 2022, reclamanta A. a formulat o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin care a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate caracterul politic al măsurii administrative de strămutare şi stabilire a domiciliului obligatoriu, aplicată bunicilor săi materni, B. şi C., şi mamei sale, D., în perioada 2 martie 1949 - 15 august 1963.

Prin sentinţa civilă nr. 337 din 17 iunie 2022, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de către pârât, prin întâmpinare, ca neîntemeiată. A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat legal de Ministerul Finanţelor Publice. A constatat caracterul politic al măsurilor administrative de strămutare şi stabilire a domiciliului obligatoriu, aplicate numiţilor B. şi C. (bunicii reclamantei A.) şi numitei D. (mama aceleiaşi reclamante), în perioada 2 martie 1949 - 15 august 1963.

Prin decizia civilă nr. 345 din 25 octombrie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei nr. 337 din data de 17 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu reclamanta A., având ca obiect anulare act.

2. Sentinţa civilă nr. 1634 din 28 octombrie 2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2022

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă sub nr. x/2022, reclamanta E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Roman, prin Ministerul Finanţelor Publice, să se constate caracterul politic al măsurii administrative de strămutare şi stabilire a domiciliului obligatoriu, aplicată bunicilor săi materni, B. şi C., şi mamei sale, D., în perioada 2 martie 1949 -15 august 1963.

Prin sentinţa civilă nr. 1634 din 28 octombrie 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta E., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice. A constatat caracterul politic al măsurilor dislocării şi stabilirii domiciliului obligatoriu luate în privinţa numiţilor: C., pe perioada 2 martie 1949 - 23 august 1961, B., pe perioada 2 martie 1949 - 15 august 1963 şi D., pe perioada 2 martie 1949 - 17 august 1954.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 509A din 23 martie 2023, a respins apelul formulat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 1634 din 28 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu reclamanta E., ca nefondat.

3. Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată la data de 21 aprilie 2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, sub nr. x/2023, revizuenta E. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 1634 din 28 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin raportare la sentinţa civilă nr. 337 din 17 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă în dosarul x/2022

4. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin sentinţa civilă nr. 139F din 3 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de revizuire formulată de către revizuenta E. împotriva sentinţei civile nr. 1634 din 28 octombrie 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind neîntemeiată.

5. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 139F din data de 3 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs revizuenta E., solicitând admiterea căii extraordinare de atac şi casarea sentinţei recurate. Aceasta apreciază că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept, fiind incidente, în opinia sa, motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 din C. proc. civ.

Arată că E. şi A. sunt nepoatele persoanelor pentru care s-a solicitat constatarea caracterului politic al măsurii de strămutare şi stabilire a domiciliului obligatoriu, respectiv B., C. şi D.. Ambele au formulat acţiuni în baza Legii nr. 221/2009.

În considerarea dispoziţiilor art. 4 din actul normativ menţionat, persoana interesată care va face demersuri, va acţiona similar unui mandatar instituit prin lege, după decesul celui afectat de măsurile administrative cu caracter politic, întrucât va obţine o hotărâre judecătorească ce îl priveşte exclusiv pe cel decedat. În cauză, persoanele pentru care s-a solicitat recunoaşterea caracterului politic al măsurilor administrative ce le-au fost aplicate sunt aceleaşi. De asemenea, ambele hotărâri aduse în discuţie au acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, decedate, ale căror interese au fost reprezentate, prin efectul legii, de mandatari diferiţi.

Recurenta apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (8) din C. proc. civ.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 1634 din 28 octombrie 2022, Tribunalul Bucureşti a constatat caracterul politic al măsurilor de strămutare şi domiciliu obligatoriu aplicate bunicilor săi, B. şi C., în perioada 2 martie 1949 - 26 august 1961 şi mamei sale, D., în perioada 2 martie 1949 - 15 august 1954. Însă, anterior, prin sentinţa civilă nr. 337 din 17 iunie 2022, Tribunalul Dolj a constatat caracterul politic al măsurilor de strămutare şi domiciliu obligatoriu aplicate bunicilor săi, B. şi C., şi mamei sale D. pentru perioada 2 martie 1949 - 15 august 1963. În acel dosar, reclamantă a fost sora sa, A.. Prin urmare, pentru aceleaşi persoane, C. şi D., chestiunea ce vizează perioada pentru care au fost supuşi restricţiilor domiciliare este soluţionată în mod diferit de către cele două instanţe.

Prezumţia legală de lucru judecat impune consecvenţa în judecată. Conform art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., efectul pozitiv al lucrului judecat presupune că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu acesta din urmă. Principiul puterii lucrului judecat împiedică contrazicerea între două hotărâri judecătoreşti, aspect ce ţine de dreptul la un proces echitabil.

Or, în cauză, dispozitivele celor două hotărâri menţionate sunt diferite, deşi ambele se referă la aceleaşi persoane, la aceleaşi măsuri care le-au fost aplicate, au cauză identică şi s-au soluţionat în contradictoriu cu acelaşi pârât. De asemenea, este îndeplinită şi identitatea de părţi, partea fiind persoana decedată căreia i se recunoaşte post - mortem calitatea de persoană persecutată politic, interesele sale fiind reprezentate de mandatarul instituit prin Legea nr. 221/2009.

Pentru motivele expuse, recurenta a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate.

6. Apărări formulate

Intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu a formulat întâmpinare.

7. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţia din data de 2 iulie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit termen la data de 28 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru analiza recursului declarat de revizuenta E. împotriva sentinţei civile nr. 139 F din 3 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate de recurentă şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Obiectul prezentei căi extraordinare de atac este reprezentat de sentinţa civilă nr. 139F din 3 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care s-a respins cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 1634 din 28 octombrie 2022 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă formulată de revizuenta E., în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Argumentele expuse în cuprinsul cererii de recurs, întemeiate pe motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 din C. proc. civ., analizează cerinţele legale care justifică, în opinia recurentei, admiterea cererii de revizuire.

Recursul este nefondat.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că cererea de revizuire soluţionată de curtea de apel a fost întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cu care, "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Autoritatea de lucru judecat este reglementată de dispoziţiile art. 430 din actul normativ menţionat anterior, care stabilesc că "1. Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. 2. Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. 3. Hotărârea judecătorească, prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. 4. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. 5. Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre." Iar efectele lucrului judecat sunt stipulate în cuprinsul art. 431 din acelaşi act normativ, potrivit cu care, "1. Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. 2. Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat. Însă, pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, printre care şi aceea ca, în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată.

În litigiul pendinte, revizuenta a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, revizuirea sentinţei civile nr. 1634 din 28 octombrie 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2022, faţă de faptul că ar încălca autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 337 din 17 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2022.

Prioritar, analizând cererea cu care a fost învestită, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a reţinut, în mod corect, că această cerinţă, ca în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată, nu este îndeplinită în cauză.

Astfel, în dosarul nr. x/2022, în faza procesuală a apelului, reclamanta E. a invocat, prin întâmpinare, excepţia autorităţii lucrului judecat cu privire la caracterului politic al măsurii de strămutare şi domiciliu obligatoriu aplicată mamei sale, cât şi cu privire la perioada pentru care au fost aplicate aceste măsuri autorilor săi, în raport de sentinţa civilă nr. 337 din 17 iunie 2022 a Tribunalului Dolj. La termenul de judecată din data de 23 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia autorităţii de lucru judecat constatând că între cele două hotărâri există identitate de obiect şi cauză, nu şi de părţi.

Prin urmare, în mod corect, în cauza pendinte, instanţa de revizuire a constatat că nu este îndeplinită cerinţa prevăzută de lege care impune ca, în cel de-al doilea litigiu, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă s-a invocat, instanţa să fi omis să o analizeze.

Or, dacă în cel de-al doilea litigiu a fost analizată excepţia autorităţii de lucru judecat, partea în cauză nu o mai poate reitera pe calea revizuirii, pentru că s-ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice, s-ar permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că ar exista puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni, aspect reţinut şi în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. (de ex. Cauza Stanca Popescu contra României din 7 iulie 2009).

În raport de îndeplinirea acestei condiţii de inadmisibilitate, Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu mai prezintă relevanţă analiza celorlalte aspecte criticate referitoare la efectele autorităţii de lucru judecat.

În consecinţă, întrucât dispoziţiile legale invocate de recurentă au fost, în mod corect, aplicate în cauză, nefiind incident niciun motiv de casare reglementat de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., recursul urmează a fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta E. împotriva sentinţei civile nr. 139 F din 3 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.