Inadmissibility of revision against non-merits cassation decision lacking reopened merits
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the revision request as inadmissible, thereby upholding the prior appellate decision which rejected the appeal against the 10,000 EUR moral damages award for defamation. The case originated as a civil suit for injunctive relief and damages arising from alleged defamatory statements made during a public electoral debate, where the initial trial court awarded 80,000 EUR, the appellate court reduced the damages to 10,000 EUR, and the first-instance cassation court had previously rejected the appeals of both parties. The petition for revision was filed under Article 509(1)(5) of the Code of Civil Procedure, citing newly discovered documentary evidence and alleged misinterpretation of civil liability and free expression laws. The decisive legal basis for the current ruling is the procedural requirement that a revision action under this specific ground is only admissible against judgments that rule on the merits or reopen the merits; the court determined that the prior cassation decision, which simply dismissed the appeals as unfounded without altering the legal interpretation or factual findings, did not constitute a judgment on the merits or one reopening the merits, rendering the revision request inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ, art. 509 alin. (1) C. proc. civ, art. 497 C. proc. civ; Inadmissibility of revision against non-merits cassation decision lacking reopened merits: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 12.07.2024 sub nr. x/2024, revizuentul B. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., anularea deciziei civile nr. 2059 din 9 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2024
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
1. Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată formulată şi înregistrată, la 06.06.2019, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, sub nr. dosar x/2019, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 80.000 euro, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul de imagine produs prin afirmaţiile calomnioase şi defăimătoare aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei reclamantului; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată; obligarea pârâtului să publice pe cheltuiala să într-un ziar de larg tiraj naţional hotărârea ce se va pronunţa.
2. Sentinţa pronunţată în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 1098 din 01.07.2021 Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. şi a obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 80.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral produs; a obligat pârâtul să publice pe cheltuiala sa într-un ziar de larg tiraj naţional hotărârea pronunţată.
3. Decizia pronunţată în apel
Prin decizia civilă nr. 1386A din 07.10.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul pârâtului împotriva sentinţei civile nr. 1098/01.07.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a schimbat, în parte, sentinţa apelată, în sensul că l-a obligat pe pârâtul B. să plătească reclamantului A. suma de 10.000 Euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral şi a menţinut, în rest, celelalte dispoziţii ale sentinţei.
4. Decizia pronunţată în recurs
Prin decizia civilă nr. 2059 din 9 noiembrie 2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 1386A din 7 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă
5. Cererea de revizuire formulată în cauză.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 12.07.2024 sub nr. x/2024, revizuentul B. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., anularea deciziei civile nr. 2059 din 9 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
În expunerea argumentelor în susţinerea cererii de revizuire, revizuentul a învederat următoarele:
Ulterior pronunţării deciziei a cărei revizuire se solicită, au apărut înscrisuri noi confirmă afirmaţiile revizuentului cu privire la intimat şi care au fost considerate apte a încălca dreptul la deminitate al acestuia.
Astfel, în articolul "A. acuzat că a distrus industria petrochimică după ce a dublat preţul gazului. Dezvăluirile lui C.", publicat pe realitatea.net menţionează cum în perioada în care era prim ministru, a dublat preţul gazului, analizând modalitatea în care acesta a înţeles să îţi exercite funcţia de prim ministru, aspect redat cu ocazia dezbaterilor electorale.
De asemenea, în articolele denumite " Cu cine a făcut A. primul milion" postat pe site-ul captura.ro, articolul " Dezvăluiri vombă într-un megadosar de corupţie care ar duce la A.", publicat pe realitatea.net, " O altă afacere de tip Roţia Montana intermediată de A.. Cum face A. sute de mii de euro de afaceri cu recurse din subsolul României " publicat pe site-ul defapt.ro, articolul " Din cabinetul lui D., A. îi spijină pe turcii care au acaparat cuprul României" publicat pe newsweek.ro, " Un liberal îl acuză că este cel mai mare lobbyst al Chinei. Cum justifică A., noul consilier al premierului, apropierea de Beijing" redau şi explică informaţiile deţinute la momentul la care au avut loc dezbaterile electorale, toate afirmaţiile fiind în legătură cu activitatea profesională a intimatului.
De asemenea, instanţele de fond nu au interpretat corect dispoziţiile legale cu privire la răspunderea civilă delictuală şi pe cele referitoare la dreptul la liberă exprimare, dreptul la onoare, demnitate, reputaţie.
În mod greşit, Înalta Curte a reţinut că prin criticile formulat în recurs, a fost solicitată reaprecierea probelor, iar instanţele de fond au constatat în mod eronat că nu au fost prezentate dovezi în sprijinul afirmaţiilor, şi au constatat că sunt întrunite condiţiile antrenării răspunderii civile delictuale.
Contrar reţinerilor instanţelor de fond, afirmaţiile au fost formulate în contextul unei dezbateri electorale de interes general care viza, printre altele, modalitatea în care intimatul a înţeles să îţi exercite funcţia de prim ministru, afirmaţiile vizând activitatea profesională iar nu viaţa privată a intimatului.
6. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimatul A. a invocat excepţia de inadmisibilitate a cererii de revizuire având ca obiect decizia nr. 2059 din 9 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii de revizuire.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cererea de revizuire, întemeiată, în drept, pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (1) s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut (...)". Alin. 2 al aceluiaşi articol statuează că "Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul."
Concepută drept o cale extraordinară de atac având ca scop, în principiu, îndreptarea erorilor săvârşite în legătură cu starea de fapt stabilită prin hotărârea executorie sau definitivă, textul legal evocat, ce dă sediul materiei revizuirii, stabileşte, în regulă generală, că sunt supuse revizuirii hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi, prin excepţie, că pot fi supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul, pentru motivele de revizuire expres şi limitativ prevăzute la pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4 şi pct. 7-11.
Cererea de revizuire ce formează obiectul dosarului pendinte, este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care reglementează posibilitatea formulării cererii de revizuire împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul atunci când după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
Prin urmare, având în vedere temeiul juridic invocat (art. 509 alin. (1) pct. 5) prezenta cerere de revizuire este supusă regulii generale de admisibilitate, respectiv, aceea ca prin hotărârea supusă revizuirii instanţa de judecată să se fi pronunţat asupra fondului ori să fi evocat fondul.
Atunci când în discuţie este hotărârea instanţei de recurs, condiţia evocării fondului presupune fie o statuare în drept diferită de cea dată în cauză prin hotărârile instanţelor de fond, fie-atunci când prin excepţie legea o permite-stabilirea altei situaţii de fapt decât cea reţinută în etapele procesuale anterioare (cu referire la conţinutul art. 497 C. proc. civ. interpretat prin Decizia nr. 79/2022 a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de fapt), în ambele situaţii urmând a se da o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii. Hotărârea instanţei de recurs care evocă fondul este acea hotărâre care este rezultatul unei analize de fond asupra raporturilor juridice litigioase pe care o fac instanţele de control judiciar, atunci când statuează în drept în mod diferit faţă de modalitatea în care au făcut-o primele instanţe, atunci când, în urma casării cu reţinere, reapreciază probele deja administrate de instanţele inferioare şi reţin o altă situaţie de fapt, pe baza căreia pronunţă o soluţie diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.
Nu se înscrie în aceste ipoteze şi nu constituie o hotărâre asupra fondului sau care evocă fondul decizia instanţei de recurs prin care se respinge recursul ca nefondat întrucât atunci când pronunţă o atare soluţie, instanţa de judecată nu evocă fondul, ci se rezumă la analiza motivelor de casare care, prin ipoteză, reclamă aspecte de încălcare a legii, recursul fiind o cale extraordinară de atac ce urmăreşte remedierea erorilor de drept săvârşite de instanţele de fond.
În cauză, hotărârea a cărei revizuire se cere este o hotărâre dată în recurs, însă aceasta nu este o hotărâre care evocă fondul, întrucât instanţa supremă nu a stabilit o altă stare juridică decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, nu a aplicat alte dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite şi nici nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii, ci a confirmat interpretarea şi aplicarea legii dată de instanţa de apel raportului juridic litigios. Prin urmare, ipoteza reglementată de textul de lege anterior amintit nu este respectată sub acest aspect, decizia atacată neîntrunind condiţia legală generală de admisibilitate în raport cu care să poată fi supusă revizuirii, întrucât, deşi este dată în recurs, în cuprinsul ei nu a fost evocat fondul.
Faţă de cele arătate, cererea de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 2059 din 9 noiembrie 2023 a Înaltei Curţi (hotărâre pronunţată de o instanţă de recurs care nu evocă fondul), apare ca inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 2059 din 9 noiembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 octombrie 2024.