Inadmissibility of extraordinary review against final unappealable filter decision and misapplication of constitutional unconstitutionality ground

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2024

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin decizia nr. 2151 din 20 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1061 din 29 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2015, reţinându-se în esenţă, că demersul revizuentului s-a îndreptat împotriva unei decizii pronunţată în procedura filtru, nesusceptibilă de vreo cale de atac, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în forma în vigoare la data iniţierii procesului pendinte, 21 decembrie 2015.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 8 august 2024, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu şi Ministerul Finanţelor, revizuirea deciziei nr. 2151 din 20 noiembrie 2019 a aceleiaşi instanţe, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, pct. 9 şi pct. 11 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac promovate, revizuentul a arătat că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 533/2023, paragrafele nr. 20-21, prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a reţinut că recursul declarat de revizuent nu putea fi soluţionat completul de filtru fără citarea recurentului, fiind astfel nelegală. A mai susţinut că decizia a cărei revizuire o solicită este nelegală în raport şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 629/2017, nr. 583/2017, nr. 526/2023 şi nr. 866/2015, din care a redat mai multe paragrafe.

Conchizând revizuentul a considerat incidente în cauză prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8, pct. 9 şi pct. 11 C. proc. civ., dezvoltând şi susţineri pe fondul cauzei deduse judecăţii.

Examinând cererea de revizuire, în raport de excepţia de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ. reglementează obiectul şi motivele revizuirii, statuând că, pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute la pct. 1-11, hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul pot fi supuse căii extraordinare de atac. În alin. (2), acelaşi articol reţine că pentru motivele prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11, sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Conform art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită", iar potrivit art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, 21 decembrie 2015, "În cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor." .

Rezultă că, pe lângă motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă revizuirea trebuie să fie susceptibilă de exerciţiul acestei căi de atac.

În prezenta cauză, cererea de revizuire a fost formulată împotriva deciziei civile nr. 2151 din 20 noiembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1061 din 29 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2015.

În motivarea deciziei nr. 2151/2019, instanţa de revizuire a reţinut, în esenţă, că demersul revizuentului s-a îndreptat împotriva unei decizii pronunţată în procedura filtru, nesusceptibilă de vreo cale de atac, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în forma în vigoare la data iniţierii procesului pendinte, 21 decembrie 2015.

Decizia nr. 2151/20.11.2019 a fost pronunţată fără cale de atac, din moment ce prin intermediul ei a fost soluţionată o cerere de revizuire declarată împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea atacată cu revizuire în prezenta cauză, decizia nr. 2151/20.11.2019, fiind astfel, o hotărâre nesupusă niciunei căi de atac, ordinară sau extraordinară, inclusiv cerere de revizuire, indiferent de temeiul de drept invocat, art. 509 alin. (1) pct. 8, pct. 9 sau pct. 11 C. proc. civ.

Având în vedere că decizia civilă nr. 2151 din 20 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, este o hotărâre nesusceptibilă de vreo cale de atac, rezultă că, în raport cu prevederile art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., demersul revizuentului îndreptat împotriva acestei decizii, nr. 2151/2019, este inadmisibil.

Este real că în cadrul dosarului nr. x/2019 în care a fost pronunţată hotărârea a cărei revizuire se solicită, revizuentul A. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fiind creat dosarul asociat nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în cadrul căruia, prin încheierea din 20 noiembrie 2019, a fost admisă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., formulată de petentul A..

Însă, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 533 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 292 din 3 aprilie 2024, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. formulată de A. în dosarul nr. x/2024 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă s-au dispus următoarele:

"Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de A. în Dosarul nr. x/2019/a3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. sunt constituţionale în raport cu criticile formulate."

Înalta Curte reţine că în cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. - revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă (…) după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii - pot forma obiect al revizuirii numai hotărârile judecătoreşti definitive care au fost pronunţate în cauze în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, aceasta fiind ulterior admisă de Curtea Constituţională sau în cele în care aceasta a fost ridicată până la publicarea deciziei Curţii de admitere şi a fost, în consecinţă, respinsă ca devenită inadmisibilă.

Prin urmare, prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. permit revizuirea doar în situaţia în care Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile criticate ca fiind pretins neconstituţionale, nu şi în situaţia în care excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă, cum este în cazul de faţă,

De altfel, având de analizat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., din perspectiva faptul că nu permit revizuirea în situaţia în care Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţională a prevederilor criticate ca fiind neconstituţionale, Curtea Constituţională a constatat ca fiind constituţionale prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. sub acest aspect, astfel cum rezultă din Decizia Curţii Constituţionale nr. 475/2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 141 din 18 februarie 2025 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 414/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 109 din 08 februarie 2023.

În aceste decizii, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "Faptul că o decizie de respingere a unei excepţii de neconstituţionalitate nu se circumscrie motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ. nu reprezintă niciun viciu de neconstituţionalitate".

În acest context, referirile revizuentului la deciziile Curţii Constituţionale invocate prin cererea de revizuire, nu au relevanţa pretinsă de acesta, prin deciziile respective fiind analizate alte aspecte decât cel al admisibilităţii cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. în situaţia în care excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă, cum este în cazul de faţă.

Sub aspectul analizat, al admisibilităţii cererii de revizuire pendinte, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., reglementând principiul legalităţii căilor de atac, prevede că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", context în care se reţine că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legiuitor constituie o încălcare atât a principiului legalităţii, cât şi a principiului egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având posibilitatea de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor subiective sau intereselor sale legitime, însă numai în condiţiile legii.

În plus, cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. a fost formulată de revizuent şi cu depăşirea termenului legal prevăzut de art. 511 alin. (3) C. proc. civ., Decizia CCR nr. 533/2023, în raport cu care se invocă cazul de revizuire, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 292 din 3 aprilie 2024, iar revizuirea a fost declarată la 8 august 2024, după mai bine de 3 luni de la data publicării hotărârii CCR în Monitorul Oficial.

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispoziţiile art. 509 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2151 din 20 noiembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.