Jurisdictional conflict over minor’s domicile during medical internment: safety measure does not alter statutory domicile for child protection placement

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2025

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea, sub nr. x/2025, petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vrancea, prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe intimata A., solicitând încetarea măsurii de protecţie a plasamentului pentru minorul B., dispusă în baza sentinţei civile a Tribunalului Vrancea nr. 280 din 11 august 2022, urmare a luării măsurii de siguranţă a internării medicale, prin încheierea Judecătoriei Focşani din data de 31 martie 2025 (dosar nr. x/2025), şi internării în cadrul Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca Buzău, secţia N.P.I. Ojasca. A mai solicitat ca drepturile şi obligaţiile părinteşti să fie exercitate de către reprezentantul legal al minorului, mama acestuia, A., domiciliată în judeţul Vrancea.

În drept, reclamanta şi-a fundamentat cererea pe dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 272/2004.

2. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 273 din 3 iunie 2025, Tribunalul Vrancea, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 272/2004, potrivit cu care, "Cauzele reglementate de această lege privind stabilirea măsurilor de protecţie specială, sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului. Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competenţa revine tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială a fost găsit copilul." şi ale art. 63 din acelaşi act normativ, care stipulează că "Pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire."

În cauză, prin sentinţa civilă nr. 280 pronunţată de Tribunalul Vrancea la data de 11 august 2022, a fost dispus plasamentul minorului B. în cadrul Serviciului Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial, din subordinea D.G.A.S.P.C. Vrancea.

Ulterior, prin încheierea din data de 31 martie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, Judecătoria Focşani a dispus luarea măsurii de siguranţă a internării medicale a minorului B., până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări, care să înlăture starea de pericol. Prin urmare, a fost internat, pe termen nelimitat, la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca Buzău, secţia NPI Ojasca, unde se află şi în prezent.

Întrucât noţiunea de "domiciliu", în sensul dispoziţiilor art. 63 din Legea nr. 272/2004, are în vedere domiciliul sau reşedinţa de fapt, care are caracter de stabilitate, iar minorul este internat la un centru medical aflat în Buzău, competent să soluţioneze dosarul este tribunalul de la sediul acestuia.

În consecinţă, Tribunalul Vrancea, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

3. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 760 din 10 iulie 2025, Tribunalul Buzău, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea. A constatat apărut conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 72 din Legea nr. 272/2004,"Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială, dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. (2) În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii".

Domiciliul copilului aflat sub protecţie specială se stabileşte conform dispoziţiilor art. 63 din Legea nr. 272/2004 şi ale art. 93 din C. civ., la instituţia la care a fost dat în plasament, în speţă D.G.A.S.P.C. Vrancea. Reşedinţa temporară într-o unitate medicală de specialitate, dispusă ca măsură de siguranţă, nu justifică stabilirea competenţei teritoriale prin raportare la aceasta.

În consecinţă, Tribunalul Buzău, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea, secţia civilă.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Tribunalului Vrancea îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Cauza are ca obiect încetarea măsurii de protecţie specială a plasamentului minorului B..

Desesizarea reciprocă a celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de interpretarea diferită a noţiunii de domiciliu în cauza dedusă judecăţii, cu privire la o persoană minoră asupra căreia s-a instituit măsura plasamentului şi, ulterior, măsura de siguranţă a internării medicale, dar şi a dispoziţiilor legale incidente.

Astfel, Tribunalul Vrancea a reţinut că, în cauză, prezintă relevanţă, din punct de vedere procedural, locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la dispoziţiile art. 63 din Legea nr. 272/2004, sens în care a observat că reşedinţa persoanei în cauză se află într-un centru medical, respectiv la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca Buzău, secţia NPI Ojasca.

Pe de altă parte, Tribunalul Buzău a reţinut că, în acord cu prevederile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 şi ale art. 93 din C. civ., instanţa de judecată are competenţa de a modifica sau înceta măsura plasamentului, dacă împrejurările care au stat la baza instituirii acesteia s-au schimbat, şi că domiciliul legal al minorului, faţă de care se stabileşte instanţa competentă, este la instituţia la care a fost dat în plasament.

Înalta Curte reţine că, prin sentinţa civilă nr. 280 din 11 august 2022, Tribunalul Vrancea a dispus plasamentul minorului B. în cadrul Serviciului Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial, din subordinea D.G.A.S.P.C. Vrancea, motivul fiind "neglijarea nevoilor de supraveghere şi îngrijire medicală".

Ulterior, prin încheierea din data de 31 martie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, Judecătoria Focşani a dispus luarea măsurii de siguranţă a internării medicale a minorului, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări, care să înlăture starea de pericol. Prin urmare, la data de 29 aprilie 2025, acesta a fost preluat de către ambulanţă şi de către organele de poliţie şi transportat la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca Buzău, secţia NPI Ojasca, unde a fost internat şi unde se află şi în prezent.

În condiţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în vederea modificării sau încetării măsurii plasamentului, atunci când împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecţie speciale s-au schimbat. Această obligaţie a instituţiei cu atribuţii în protecţia copilului intră în conţinutul noţiunii de monitorizare prevăzute în secţiunea a 5-a din capitolul III al aceleiaşi legi.

Potrivit dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 272/2004, "Cauzele prevăzute de această lege privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului".

Art. 63 din acelaşi act normativ prevede că, "Pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire", iar art. 93 C. civ. stipulează că "Domiciliul copilului supus unor măsuri de protecţie specială, cum este cazul în speţă, se află la instituţia, la familia sau la persoanele cărora le-a fost dat în plasament".

În considerarea dispoziţiilor legale menţionate, domiciliul copilului aflat sub protecţie specială este la instituţia la care a fost dat în plasament. Reşedinţa temporară într-o unitate medicală de specialitate, dispusă ca măsură de siguranţă, nu justifică, în această situaţie particulară în care se află minorul, stabilirea competenţei teritoriale în favoarea altei instanţe distinctă de cea care a dispus măsura, întrucât nu reflectă o schimbare a domiciliului.

Prin urmare, deşi ulterior instituirii măsurii plasamentului, minorul a fost internat la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca Buzău, secţia NPI Ojasca, respectiva măsură de siguranţă a fost luată cu scop medical, nefiind un mijloc de protecţie specială conform Legii nr. 272/2004, şi nu este aptă a conduce la schimbarea domiciliului (în scopul determinării competenţei instanţei) într-un alt loc decât cel stabilit pe cale judecătorească.

De aceea, în scopul fixării competenţei teritoriale, în acest caz este necesar a se avea în vedere instanţa care a dispus plasamentul copilului.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.