Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1629/2025 AI generated

Fiscal enforcement objection jurisdiction: validity of untimely territorial incompetence exception under Art. 130 CPC

Case Number Decizia nr. 1629/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice ruled that the Piatra Neamţ Court of Law has territorial jurisdiction, resolving a negative conflict of jurisdiction by ordering the case to proceed there, effectively prevailing over the opposing claim by the Paşcani Court. The dispute concerned a fiscal enforcement objection (contestaţia la executare) challenging enforcement titles and decisions issued by customs and tax authorities against a debtor domiciled in Neamţ County. The central legal issue was whether the failure to invoke an objection to territorial jurisdiction at the very first valid hearing (due to procedural delays for clarifying the parties involved) consolidated jurisdiction with the initially seized court; the High Court held that because the parties were only legally present and able to submit conclusions at a later stage, the exception to jurisdiction was timely raised, thus validating the declination by the Paşcani Court and assigning jurisdiction to the court of the debtor's domicile under Article 651 of the Code of Civil Procedure and Article 260 of the Fiscal Procedure Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 714 alin. (1) din C. proc. civ, art. 130 alin. (2) din C. proc. civ, art. 651 alin. (1) din C. proc. civ, art. 651 din C. proc. civ, art. 131 din C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ; Fiscal enforcement objection jurisdiction: validity of untimely territorial incompetence exception under Art. 130 CPC: Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa de executare, iar conform prevederilor art. 651 alin. (1) din acelaşi act normativ, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction fiscal law negative conflict of jurisdiction tax domicile Civil Procedure Code enforcement decision

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2025

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022*, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor-Direcţia Regională Vamală Iaşi, să dispună:

- anularea Deciziei nr. 10531 din 29 octombrie 2019 emise de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi,

- anularea Deciziei de plată nr. x din 24 august 2016 emise de Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională Vamală Iaşi - Biroul Vamal de Interior Neamţ,

- anularea titlurilor executorii nr. x - y din data de 5 decembrie 2013 emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, în dosarul de executare nr. x din 5 decembrie 2013.

La termenul de judecată din data de 14 martie 2023, instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect anularea titlurilor executorii nr. x - y din data de 5 decembrie 2013 emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, în dosarul de executare nr. x din 5 decembrie 2013, formându-se dosarul nr. x/2023.

2. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Iaşi

Prin sentinţa civilă nr. 318 din 4 mai 2023, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat soluţionarea cererii de anulare a titlurilor executorii nr. x - y din data de 5 decembrie 2013 emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, în dosarul de executare nr. x din 5 decembrie 2013, în favoarea Judecătoriei Iaşi.

3. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Iaşi

Prin sentinţa civilă nr. 8628 din 13 septembrie 2023, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Iaşi, declinându-se competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Paşcani.

4. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Paşcani

Prin sentinţa civilă nr. 2154 din 17 decembrie 2024, Judecătoria Paşcani, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, în lipsa unei norme speciale derogatorii, competenţa de soluţionare a contestaţiilor la executare în materie fiscală, revine instanţei de drept comun.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa de executare, iar conform prevederilor art. 651 alin. (1) din acelaşi act normativ, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În prezenta cauză, din verificările realizate în baza de date a evidenţei populaţiei, reiese că debitorul A. a avut, în perioada 26 iunie 2008 - 3 iulie 2018, domiciliul în jud. Neamţ, iar ulterior, din anul 2018 şi până în prezent, are domiciliul în jud. Neamţ.

Prin urmare, Judecătoria Paşcani, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ, secţia civilă.

5. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ

Prin încheierea civilă nr. 1879 din 13 mai 2025, Judecătoria Piatra Neamţ, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., necompetenţa teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi, sau de către instanţa de judecată, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.

În cauză, primul termen la care părţile au fost legal citate în faţa Judecătoriei Paşcani a fost cel din data de 23 ianuarie 2024, când judecarea cauzei a fost amânată, din considerentul declanşării unei forme de protest din partea Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial. Însă, instanţa era obligată să invoce excepţia necompetenţei teritoriale, cu atât mai mult cu cât verificarea domiciliului legal al debitorului putea fi realizată independent de forma de protest mai sus indicată, urmând a fi pusă în discuţie la termenul următor.

Nici la cel de-al doilea termen de judecată nu s-a invocat o asemenea excepţie, instanţa luând act de modificarea cadrului procesual pasiv, ca urmare a precizării contestatorului potrivit căreia înţelege să se judece în contradictoriu cu Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ.

Or, prin neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, competenţa de soluţionare a cauzei s-a consolidat în favoarea Judecătoriei Paşcani.

În consecinţă, Judecătoria Piatra Neamţ, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani, secţia civilă .

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Piatra Neamţ îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Obiectul litigiului este reprezentat de contestaţia la executare în materie fiscală formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatele Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională Vamală Iaşi şi Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ.

Judecătoria Paşcani şi Judecătoria Piatra Neamţ şi-au declinat, reciproc, competenţa de soluţionare a cauzei, prima dintre instanţe stabilind competenţa în raport cu domiciliul debitorului, conform prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., iar cea de a doua instanţă reţinând neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale exclusive în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 130 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Înalta Curte constată că, având în vedere obiectul cererii deduse judecăţii, respectiv contestaţie la executare în materie fiscală, competenţa teritorială de soluţionare se stabileşte potrivit dispoziţiilor art. 260 din Codul de procedură fiscală şi ale art. 714 şi art. 651 din C. proc. civ., însă cu respectarea regulilor procedurale cuprinse în art. 130 alin. (2) şi art. 131 din acelaşi act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 260 din Codul de procedură fiscală:

"(1) Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii. (2) Dispoziţiile privind suspendarea provizorie a executării silite prevăzute de C. proc. civ., republicat, nu sunt aplicabile. (3) Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. (4)Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă".

Prin urmare, în lipsa unei norme speciale derogatorii, competenţa de soluţionare a contestaţiilor la executare în materie fiscală revine instanţei de drept comun.

Conform prevederilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa de executare, iar potrivit art. 651 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Fiind incidente norme de competenţă teritorială absolută, nesocotirea acestora poate fi invocată pe calea excepţiei, însă în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cu care "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

De asemenea, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 131 din acelaşi cod, care prevăd că,,(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. (2) În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop."

Din examinarea actelor dosarului reiese că, la termenul din data de 21 noiembrie 2023, faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâta Autoritatea Naţională a Vămii - Direcţia Regională Vamală Iaşi, prin întâmpinare, Judecătoria Paşcani a pus în vedere reclamantului B. să precizeze cadrul procesual, sub aspectul părţilor cu care înţelege să se judece, şi a acordat un termen în acest sens.

La data de 23 ianuarie 2024, instanţa a dispus amânarea dosarului, faţă de faptul că, la nivel naţional, a fost adoptată o formă de protest de către corpul grefierilor din cadrul Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.

Reclamantul A. a depus, la termenul din data de 21 mai 2024, note de şedinţă prin care a arătat expres că înţelege să se judece în contradictoriu cu Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, care este subiectul pasiv al raportului juridic dedus controlului judiciar, şi a depus o serie de înscrisuri în acest sens. Judecătoria Paşcani a dispus comunicarea acestor note către instituţia atrasă în judecată şi a acordat termen pentru citarea acesteia.

La termenul din data de 23 iulie 2024, instanţa a comunicat reclamantului întâmpinarea formulată de Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ, prin care s-au invocat mai multe excepţii, inclusiv excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Paşcani, pe care instanţa a calificat-o ca fiind excepţia necompetenţei sale teritoriale, şi a acordat un nou termen pentru a-i da posibilitatea să formuleze apărări cu privire la acestea. A prorogat discutarea excepţiilor pentru termenul următor.

La data de 5 noiembrie 2024, instanţa a acordat cuvântul asupra excepţiilor invocate de pârâtă şi a rămas în pronunţare asupra acestora, amânând pronunţarea la de 20 noiembrie 2024, şi ulterior, succesiv, la 4 decembrie 2024 şi 17 decembrie 2024. Prin sentinţa civilă nr. 2154 din 17 decembrie 2024, Judecătoria Paşcani a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Înalta Curte constată că amânările cauzei au fost determinate de lămurirea cadrului procesual şi că abia la termenul din data de 5 noiembrie 2024 părţile erau legal citate şi puteau formula concluzii.

Prin urmare, excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată prin întâmpinare şi pusă în discuţia părţilor la termenul menţionat, cu respectarea limitei temporale prevăzute de art. 130 alin. (2) şi art. 131 din C. proc. civ.

În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Piatra Neamţ este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.