Negative Territorial Jurisdiction Conflict Resolved in Favor of Buzău Court for Provisional Custody Order

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costeşti, sub nr. x/2025, la data de 07.03.2025, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtă B., ca pe cale de ordonanţă preşedinţială, instanţa să stabilească locuinţa minorei C., la domiciliul reclamantului, exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv de către tată (reclamant), obligarea pârâtei la pata unei pensii de întreţinere în procent de 25% din venitul său net şi la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul a considerat că sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 997 C. proc. civ.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

I.2.1. Judecătoria Costeşti, prin sentinţa nr. 758/06.05.2025 pronunţată în dosarul nr. x/2025 a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Pentru a hotărî astfel, instanţa, în considerarea dispoziţiilor art. 998 şi art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a avut în vedere că locuinţa minorei a fost stabilită prin sentinţa civilă nr. 269/2025 pronunţată de Judecătoria Costeşti în dosarul nr. x/2024, în mod provizoriu, până la soluţionare dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, la domiciliul mamei pârâte.

Instanţa a concluzionat că locuinţa minorei, la acest moment, este în mun. Buzău, iar simpla preluare a minorei de către tată, în baza încuviinţării de către instanţa de tutelă a unui program de vizitare nu poate fi asimilată cu schimbarea locuinţei, chiar şi în fapt.

I.2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău, prin sentinţa nr. 4994/28.07.2025 pronunţată în dosarul nr. x/2025, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de reclamant, prin apărător, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Costeşti, a constatat ivit conflict negativ de competenţă, a suspendat cauza şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere domiciliul în fapt al minorei la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv la tată, în oraşul Costeşti, judeţul Argeş şi, având în vedere dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut că Judecătoria Costeşti este competentă în soluţionarea cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) Cod procedură ivilă, Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei având ca obiect ordonanţă preşedinţială, pe calea căreia s-a solicitat să se stabilească locuinţa minorei la domiciliul tatălui şi exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv de către tată (reclamant), precum şi obligarea pârâtei la pata unei pensii de întreţinere în procent de 25% din venitul său net.

Astfel, ambele instanţe au reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă au apreciat diferit cu privire la domiciliul minorei. Pe de o parte, Judecătoria Costeşti a avut în vedere domiciliul minorei la adresa mamei, conform unei hotărâri judecătoreşti de stabilire provizorie a domiciliului acesteia la mamă. Pe de altă parte, Judecătoria Buzău a avut în vedere domiciliul în fapt minorei la adresa tatălui la data înregistrării iniţiale a cererii de chemare în judecată, 7 martie 2025.

Astfel, conflictul negativ de competenţă intervenit în cauza pendinte a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite", de către instanţele ce şi-au declinat reciproc competenţa teritorială.

Potrivit art. 496 alin. (1)-(4) C. civ., "(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noţiunea de domiciliu sau reşedinţă a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situaţii ce interesează obiectul cererilor adresate instanţei de tutelă şi de familie.

Pentru locuinţa copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie al amândurora, dacă minorul locuieşte cu ambii (art. 496 alin. (1) C. civ.), fie al părintelui la care i s-a stabilit locuinţa prin acordul părinţilor sau de către instanţa de tutelă şi familie, prin hotărâre judecătorească.

Pe de altă parte, se constată că, pe rolul Judecătoriei Costeşti se află dosarul nr. x/2024, având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti, stabilire domiciliu minor, pensie întreţinere, în care la termenul din data de 14 mai 2025 s-a menţinut prorogată verificarea competenţei acestei instanţe, fiind amânată judecarea cauzei la 24.09.2025, pentru a acorda posibilitatea punerii în discuţie a unei eventuale conexităţi a prezentei cauze cu dosarul nr. x/2024 în care Judecătoria Buzău şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Costeşti.

În conformitate cu dispoziţiile art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Din această dispoziţie legală rezultă că instanţa competentă să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială este cea care are căderea de a se pronunţa în primă instanţă asupra fondului, această prevedere având caracter special, motiv pentru care, de principiu, se impun a fi aplicate cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 114 C. proc. civ.

Faţă de cele anterior arătate, se constată că, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei vizând fondul dreptului dedus judecăţii prin prezenta ordonanţă preşedinţială, Judecătoria Costeşti nu şi-a verificat competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei.

În acest context, în aplicarea regulii conform căreia competenţa de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale este aceeaşi cu cea stabilită pentru soluţionarea cauzei pe fond, determinarea competenţei se realizează în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale, în cazul în care, deşi este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului, instanţa învestită cu aceasta nu şi-a stabilit competenţa.

În situaţia de faţă, prin sentinţa civilă nr. 269/2025 pronunţată de Judecătoria Costeşti în dosarul nr. x/2024, a fost stabilită locuinţa minorei la domiciliul mamei.

În consecinţă, cum domiciliul minorei a fost stabilit prin hotărâre judecătorească la mamă, în Buzău, aceasta efectuând demersuri pentru punerea în executare a acestei sentinţe, împrejurarea că în prezent minora se află la domiciliul tatălui nu poate determina concluzia că domiciliul sau reşedinţa copilului este în acel loc, întrucât un astfel de raţionament ar valida decizia reclamantului de a nu respecta o hotărâre judecătorească, conducând la stabilirea în mod arbitrar a competenţei instanţei. Prin urmare, competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul persoanei ocrotite conform hotărârii judecătoreşti care a stabilit acest aspect.

Faţă de cele mai sus expuse, constatând că instanţa competentă teritorial să soluţioneze ordonanţa preşedinţială pendinte este Judecătoria Buzău, în circumscripţia căreia se află locuinţa minorei, în temeiul art. 135 C. proc. civ. Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 septembrie 2025.