Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1566/2025 AI generated

Territorial jurisdiction for presidential order petitions involving a prosecutor party: application of Art. 127 C. proc. civ. special competence

Case Number Decizia nr. 1566/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Focșani Court, definitively establishing its territorial competence to hear the case. The dispute involved a request for a presidential order seeking provisional custody measures, maintenance payments, and travel permissions for two minor children pending a divorce lawsuit previously filed by the respondent, who held the specific status of a prosecutor. The initial court (Focșani) had declined jurisdiction based on the rule that presidential orders are heard by the court competent for the underlying merits (the Bucharest Court), while the Bucharest Court declined jurisdiction citing alternative territorial competence rules applicable to litigation against prosecutors. The High Court determined that because the prosecutor status triggered a specific facultative jurisdiction rule allowing parties to choose a court in an adjacent appellate district, the claimant’s initial filing at the Focșani Court constituted a valid selection that definitively fixed jurisdiction there, overriding the general rule linking presidential order competence to the underlying divorce case when the merits court had not yet established its own competence.

Legislator headnote

AI generated

art. 499 alin. (1) C. civ, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, art. 451 C. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 998 C. proc. civ, art. 114 C. proc. civ; Territorial jurisdiction for presidential order petitions involving a prosecutor party: application of Art. 127 C. proc. civ. special competence: The dispute involved a request for a presidential order seeking provisional custody measures, maintenance payments, and travel permissions for two minor children pending a divorce lawsuit previously filed by the respondent, who held the specific status of a prosecutor. The initial court (Focșani) had declined jurisdiction based on the rule that presidential orders are heard by the court competent for the underlying merits (the Bucharest Court), while the Bucharest Court declined jurisdiction citing alternative territorial competence rules applicable to litigation against prosecutors. The High Court determined that because the prosecutor status triggered a specific facultative jurisdiction rule allowing parties to choose a court in an adjacent appellate district, the claimant’s initial filing at the Focșani Court constituted a valid selection that definitively fixed jurisdiction there, overriding the general rule linking presidential order competence to the underlying divorce case when the merits court had not yet established its own competence.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction alternative dispute resolution hearing of the parties conflict rule provisional measures in divorce

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive to establish the competent court for resolving the negative conflict of jurisdiction.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025

ÎNALTA CURTE, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 27.03.2025 pe rolul Judecătoriei Focşani, sub nr. x/2025, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună următoarele măsuri, până la soluţionarea dosarului de divorţ: exercitarea autorităţii părinteşti asupra celor două fiice minore în comun; stabilirea respectiv menţinerea domiciliului celor două fiice minore la locuinţa reclamantului din Olanda şi din România; suplinirea consimţământului pârâtei pentru ca ambele minore să îşi continue studiile şi să fie înscrise în anul şcolar 2025-2026 în cadrul unităţii de învăţământ The International School of the Hague; obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere începând cu data introducerii acţiunii în cota de 1/3; suplinirea consimţământului pârâtei pentru ca minorele să părăsească teritoriul României împreună cu reclamantul până la împlinirea vârstei majoratului; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 397, art. 400 alin. (1), art. 529, art. 499 alin. (1) C. civ., art. 18 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, art. 451 C. civ.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, invocând excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Focşani, faţă de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., art. 87, 88, 91, 92 C. civ. şi art. 12 alin. (1) din Regulamentul nr. 2201/2003,

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Judecătoria Focşani, prin sentinţa nr. 6828/23.05.2025 pronunţată în dosarul nr. x/2025 a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâta B. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 998 C. proc. civ. au caracter special şi se impun a fi aplicate cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., iar între părţile litigante există deja o cauză având ca obiect divorţ, înregistrată sub nr. x/2024 pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Deşi pârâta a invocat prevederile art. 127 C. proc. civ., dată fiind calitatea sa de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, instanţa a reţinut faptul că dispoziţiile acestui articol instituie cazuri de competenţă teritorială alternativă, astfel că în privinţa acestui text de lege prevederile art. 998 C. proc. civ. au caracter special, impunându-se a fi aplicate cu prioritate.

Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, prin sentinţa nr. 4478 pronunţată la data de 04 iunie 2025 în dosarul nr. x/2025, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani, a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

A reţinut instanţa că dispoziţiile art. 998 C. proc. civ. nu fac trimitere la instanţa unde se regăseşte pe rol dosarul de fond, ci fac trimitere la criteriile prevăzute de C. proc. civ. în funcţie de care se stabileşte instanţa competentă să judece fondul cauzei.

În prezenta cauză, faţă de calitatea pârâtei-reclamante, devin incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., care sunt derogatorii chiar şi de la regulile de ordine publică în materie de competenţă incidente în domeniul divorţului/cererilor ce ţin de instanţa de tutelă, dat fiind scopul pe care îl urmăresc.

S-a apreciat că art. 127 alin. (1) şi alin. (21) C. proc. civ. reprezintă norma specială faţă de dispoziţiile art. 915 şi art. 920 C. proc. civ.., reţinându-se, totodată, că pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti se află dosarul nr. x/2024, cauză ce nu a avut încă stabilit primul termen de judecată şi, prin urmare, nici competenţa nu a fost stabilită.

Pentru aceste considerente, a declinat, la rândul său, competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Focşani.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani, pentru considerentele expuse în continuare.

Desesizarea celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de faptul că Judecătoria Focşani s-a raportat la dispoziţiile art. 998 C. proc. civ. şi la existenţa pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti a dosarului nr. x/2024, ca litigiu de fond dedus judecăţii de către pârâta din prezenta cauză (având ca obiect divorţ cu minori), în timp ce Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a aplicat dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., raportându-se la calitatea pârâtei de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În speţă, prin cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială, în 27 martie 2025, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, să se dispună următoarele măsuri, până la soluţionarea dosarului de divorţ: exercitarea autorităţii părinteşti asupra celor două fiice minore în comun; stabilirea respectiv menţinerea domiciliului celor două fiice minore la locuinţa reclamantului din Olanda şi din România; suplinirea consimţământului pârâtei pentru ca ambele minore să îşi continue studiile şi să fie înscrise în anul şcolar 2025-2026 în cadrul unităţii de învăţământ The International School of the Hague; obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere începând cu data introducerii acţiunii în cota de 1/3; suplinirea consimţământului pârâtei pentru ca minorele să părăsească teritoriul României împreună cu reclamantul până la împlinirea vârstei majoratului;

În conformitate cu dispoziţiile art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Din această dispoziţie legală rezultă că instanţa competentă să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială este cea care are căderea de a se pronunţa în primă instanţă asupra fondului, această prevedere având caracter special, motiv pentru care se impun a fi aplicate cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 114 C. proc. civ. Efectuând verificări în programul de evidenţă informatizată a instanţelor judecătoreşti, ECRIS, se constată că pârâta din litigiul pendinte a sesizat Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, anterior demarării prezentului demers judiciar, în 9 decembrie 2024, cu o acţiune având ca obiect divorţ cu minori, în contradictoriu cu reclamantul din prezenta cauză, în dosarul nr. x/2024 nefiind alocat termen de judecată.

Ca atare, faţă de cele anterior arătate, se constată că, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei vizând fondul dreptului dedus judecăţii prin prezenta ordonanţă preşedinţială, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti nu şi-a verificat competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei.

În acest context, în aplicarea regulii conform căreia competenţa de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale este aceeaşi cu cea stabilită pentru soluţionarea cauzei pe fond, determinarea competenţei se realizează în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale, în cazul în care, deşi este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului, instanţa învestită cu aceasta nu şi-a stabilit competenţa.

Este de observat că, în cadrul prezentei proceduri, reclamanta din cererea de divorţ are calitatea de pârâtă. Prin urmare, având în vedere calitatea sa de procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Bucureşti, sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ.

Art. 127 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Competenţa facultativă" este plasat în cadrul capitolului III, intitulat "Dispoziţii speciale" din titlul III, denumit "Competenţa instanţelor judecătoreşti". Această normă legală reglementează în mod distinct situaţia particulară a competenţei de soluţionare a cererilor în care judecătorii, procurorii, grefierii şi asistenţii judiciari au fie calitatea de reclamanţi, fie de pârâţi. În cazul cererii introduse împotriva unui procuror care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, astfel cum rezultă din art. 127 alin. (2) raportat la alin. (3) C. proc. civ.

Textul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. instituie un caz de competenţă teritorială alternativă (facultativă) în situaţia cererii introduse împotriva unui pârât care are calitatea de procuror, cum este cazul în speţă.

Înalta Curte constată, de asemenea, că, de principiu, competenţa facultativă este o expresie a dispoziţiilor constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi ale art. 124, iar caracterul facultativ rezultă din folosirea de către legiuitor a verbului "poate", ceea ce duce la concluzia că reclamantul decide dacă doreşte să se prevaleze sau nu de această posibilitate, putând renunţa la beneficiul acordat de lege.

În cauza dedusă judecăţii, reclamantul a înţeles să uzeze de prevederile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. şi a introdus cererea la Judecătoria Focşani, instanţă competentă material şi teritorial să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială, aflată în circumscripţia teritorială a curţii de apel învecinate curţii de apel în circumscripţia căreia se află instanţa competentă potrivit dreptului comun, respectiv Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti; astfel, reclamantul s-a prevalat de beneficiul conferit de art. 127 alin. (2) din C. proc. civ.

În concluzie, în aplicarea prevederilor art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., petentul avea posibilitatea sesizării oricăreia dintre judecătoriile aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate Curţii de Apel Bucureşti iar prin depunerea cererii la Judecătoria Focşani, în aplicarea prevederilor art. 116 din C. proc. civ., a fixat în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 septembrie 2025.