Nullity of extraordinary appeal for re-litigating binding cassation ruling on administrative act's nullity

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la 5 iunie 2013, astfel cum a fost modificată, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Bucureşti, prin Primar General, Municipiul Bucureşti-Direcţia Generală Infrastructură şi Servicii Publice şi Direcţia Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei, B. S.R.L., C. S.A., D. S.R.L. şi E. S.R.L., să se constate exproprierea suprafeţei de 151,62 mp din terenul situat în str. x, prin efectuarea lucrării de interes public "Dublarea Diametralei N-S, pe tronson Buzeşti-Berzei-Vasile Pârvan- B.P Haşdeu-Uranus-Calea x", şi să se dispună obligarea pârâţilor la plata despăgubirii de 151.620 euro, respectiv de 1000 euro/mp (în funcţie de cursul euro din data efectuării plăţii), precum şi la plata sumei de 3.031 RON/mp (echivalentul în RON al sumei de 700 euro/mp pe lună), reprezentând echivalentul lipsei de folosinţă începând cu data exproprierii în fapt.

Prin sentinţa civilă nr. 428 din 28 martie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia IV-a civilă a respins, ca prescris, capătul de cerere privind despăgubirile constând în contravaloarea lipsei de folosinţă pentru intervalul 27.11.2009-04.06.2010 şi a respins în rest, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 494A din 18 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul şi a schimbat, în parte, sentinţa apelată, în sensul că a admis, în parte, cererea şi a obligat pârâtul Municipiul Bucureşti să plătească reclamantei suma de 27.482 euro (echivalent în RON la data plăţii), reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a suprafeţei de 140 mp din terenul situat în sectorul 1, str. x, pentru perioada 4 iunie 2010-20 septembrie 2018, menţinând în rest sentinţa apelată.

Prin decizia civilă nr. 924 din 18 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis excepţia de nelegalitate, invocată din oficiu, a constatat nulitatea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria x nr. x, emis de Consiliul Municipiului Bucureşti la 21 mai 1995, în ceea ce priveşte suprafaţa de 140 mp (având următoarele dimensiuni şi vecinătăţi: nord: imobil din str. x (proprietatea S.C. A. SRL) pe o lungime de 18,05 m, materializat prin gard zidărie/fler forjat; est: trotuar str. x pe o lungime de 8,17 m, nematerializat; sud: trotuar str. x pe o lungime de 18,64 m, nematerializat; vest: trotuar str. x pe o lungime de 7,58 m, nematerializat), a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă, a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primar General, şi de Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a casat decizia atacată şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiaşi curţi de apel

În rejudecare, prin decizia civilă nr. 214A din 29 februarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantă.

Împotriva acestei decizii civile, a declarat recurs reclamanta.

Prin memoriul de recurs, după ce a expus pe larg premisele şi obiectul litigiului, recurenta-reclamantă a învederat că instanţa de apel nu putea reţine nulitatea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. x din 21 iunie 1995, întrucât admiterea excepţiei de nelegalitate nu are ca efect nulitatea actului administrativ, ci doar inopozabilitatea sa între părţile litigante.

Prin raportul întocmit la 19 iunie 2025, s-a reţinut că decizia recurată este susceptibilă a fi atacată cu recurs, că recursul este timbrat corespunzător şi declarat în termen, iar completul de filtru urmează a aprecia asupra încadrării criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. În condiţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor, care nu au depus puncte de vedere.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 483 alin. (3) şi ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., rezultă că recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar prin prisma conformităţii cu regulile de drept material şi/sau procesual aplicabile, astfel că motivarea recursului presupune invocarea şi argumentarea unor critici de nelegalitate care, pe de o parte, trebuie să privească soluţia pronunţată de instanţa de apel, iar, pe de altă parte, trebuie să se circumscrie motivelor prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Memoriul de recurs nu respectă aceste exigenţe legale, întrucât recurenta-reclamantă nu aduce critici care ar putea forma obiect de analiză în prezenta cale extraordinară de atac, ci expune pe larg premisele şi obiectul litigiului şi reia un aspect care a fost dezlegat definitiv prin decizia de casare pronunţată în ciclul procesual anterior. Astfel, prin decizia nr. 924 din 18 mai 2023, instanţa de recurs, admiţând excepţia de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria x nr. x, emis de Consiliul Municipiului Bucureşti la 21 mai 1995, a indicat, în mod explicit, şi consecinţa juridică pe care o produce în cauză această soluţie, stabilind că judecarea litigiului trebuie realizată fără a se mai ţine seama de emiterea, în beneficiului reclamantei, a certificatului respectiv, în acord cu prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În acest context, criticile recurentei-reclamante aduc în discuţie un aspect tranşat definitiv, referitor la efectul admiterii excepţiei de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, care nu mai poate fi reanalizat, întrucât art. 501 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanţa care judecă fondul". O atare atitudine procesuală a recurentei-reclamante ignoră faptul că, prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului, nu pot fi invocate orice fel de nemulţumiri, ci doar acelea care privesc decizia recurată şi care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În mod special, motivul reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurenta-pârâtă, presupune enunţarea normei de drept material aplicabile cauzei, prezentarea interpretării pe care partea o consideră corectă şi argumentarea discordanţei acestei interpretări cu cea dată de instanţa de apel, acest caz de casare nefiind incident atunci când se critică problemele de drept dezlegate prin decizia de casare din ciclul procesual anterior.

În absenţa unor critici care să privească decizia civilă recurată, instanţa de recurs nu poate decela aspectele de nelegalitate pe care partea urmăreşte a le invoca şi nici dacă acestea se circumscriu motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., context în care intervine sancţiunea nulităţii recursului, potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii, invocată din oficiu, şi va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de către reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 214A din 29 februarie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2025.