Appeal against constitutional court referral declared inadmissible as appeal route restricted to rejections of referral
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the appellant against a decision of the Court of Appeal, thereby upholding the lower court's refusal to reopen the term for filing a reexamination request and its rejection of that request as time-barred. The dispute concerned the admissibility of an appeal against a decision that referred a constitutional challenge to the Constitutional Court, following the lower court's dismissal of a request to reinstate the filing deadline and rejection of a tax reexamination request. The High Court ruled that, under Article 29(4)-(5) of Law No. 47/1992 and the principle of legality of appeals established in Article 457(1) of the Civil Procedure Code, an appeal is available only when a court rejects a request to refer a constitutionality exception to the Constitutional Court; since the lower court had instead admitted the referral, the decision was not subject to appeal, and allowing such an appeal would violate statutory limits and the principle of equality before the law.
Legislator headnote
AI generatedart. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ; Appeal against constitutional court referral declared inadmissible as appeal route restricted to rejections of referral: The dispute concerned the admissibility of an appeal against a decision that referred a constitutional challenge to the Constitutional Court, following the lower court's dismissal of a request to reinstate the filing deadline and rejection of a tax reexamination request. The High Court ruled that, under Article 29(4)-(5) of Law No. 47/1992 and the principle of legality of appeals established in Article 457(1) of the Civil Procedure Code, an appeal is available only when a court rejects a request to refer a constitutionality exception to the Constitutional Court; since the lower court had instead admitted the referral, the decision was not subject to appeal, and allowing such an appeal would violate statutory limits and the principle of equality before the law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited to establish the obligation to solve the exception of inadmissibility with priority before ruling on the merit of the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2025
Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin încheierea din 26 februarie 2025, dată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a respins, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de reexaminare, a admis excepţia tardivităţii, invocată din oficiu, şi a respins, ca tardivă, cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată de către petenta A., a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008, în raport cu prevederile art. 1, art. 21 alin. (1)-(3) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie.
La 28 februarie 2025, petenta a formulat recurs, menţionând că acesta priveşte o eventuală soluţie de respingere, în tot sau în parte, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată.
La termenul de judecată din 18 septembrie 2025, Înalta Curtea a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului.
2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Având a soluţiona, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite şi va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit prevderilor art. 29 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 47/1992, republicată:
"(4) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge, printr-o încheiere motivată, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".
Se constată că legiuitorul a instituit calea de atac a recursului doar pentru situaţia în care instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, prin urmare, respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, nu şi pentru ipoteza în care instanţa admite cererea de sesizare.
Or, în prezenta cauză, Curtea de Apel Braşov a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de petenta A. şi, în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008, astfel că încheierea nu poate fi atacată cu recurs.
Mai este de menţionat că art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., reglementând principiul legalităţii căilor de atac, prevede că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta", context în care recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legiuitor ar constitui o încălcare a principiului legalităţii şi a principiului egalităţii în faţa legii. Liberul acces la justiţie nu impune accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă, pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că art. 6 din Convenţie nu limitează dreptul statelor de a exclude anumite litigii de la posibilitatea de a fi atacate cu recurs, întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiţiei şi evitarea aglomerării instanţelor de recurs (cauza Roseiro Bento c. Portugaliei).
În consecinţă, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 26 februarie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2025.