Guardianship jurisdiction fixed at protected person's actual care residence, not registered domicile.

Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu la data de 7 mai 2024, sub nr. x/2024, petenta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimatul B., să dispună instituirea curatelei pentru intimat, în vederea reprezentării în faţa instituţiilor statului, la Direcţia generală de asistenţă socială din cadrul Consiliului judeţean Gorj, la Casa judeţeană de Pensii Gorj, la bănci şi alte instituţii de credit, la Electrica, alti furnizori de utilităţi, telefonie mobilă şi fixă, la notariat, în vederea primirii şi ridicării drepturilor ce i se cuvin ca persoană cu handicap, precum şi să administreze bunurile bolnavului şi să apere interesele acestuia pentru realizarea drepturilor şi obligaţiilor sale.

2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu

Prin sentinţa civilă nr. 4538 din 17 iunie 2024, Judecătoria Târgu-Jiu a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 107 şi ale art. 178 alin. (3) lit. a) şi art. 179 alin. (1) C. civ., precum şi ale art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care determină o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de tutelă, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite în cazul instituirii curatelei.

Instanţa a mai reţinut că prezintă interes locuinţa pe care persoana ocrotită o avea la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 87 şi ale art. 91 C. civ., rezultă că noţiunea de domiciliu la care face trimitere art. 87 C. civ. vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită întrucât se urmăreşte asigurarea respectării dreptului la apărare, facilitarea ascultării intimatului de către instanţa de judecată şi întocmirea documentaţiei medicale de specialitate specifică cererii.

Ca situaţie de fapt, a constatat că intimatul de află internat în centrul de asistenţă socială S.C. C. S.R.L., situat în sectorul 1 al municipiului Bucureşti.

3. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 4789 din 22 aprilie 2024, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 936 C. proc. civ., care stabilesc o competenţă exclusivă în favoarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie se află domiciliul persoanei ocrotite.

A apreciat instanţa că, în raport de dispoziţiile art. 87, art. 89 şi ale art. 91 C. civ., competenţa de soluţionare a cauzei trebuie stabilită având în vedere regula generală în materie de domiciliu/reşedinţă, respectiv domiciliul pe care persoana l-a ales în mod liber şi care este înscris în cartea de identitate.

A reţinut că, pentru a putea avea în vedere dispoziţiile art. 89 C. civ., respectiv pentru a se putea raporta la reşedinţa persoanei ocrotite şi nu la domiciliul prevăzut în cartea de identitate, trebuie avută în vedere intenţia persoanei în cauză, de a-şi stabili locuinţa principală în alt loc decât cel prevăzut în cartea de identitate, iar în prezenta cauză nu se poate considera că intimatul a avut intenţia de a se stabili într-un centru specializat, având în vedere deteriorarea totală a facultăţilor mintale care conduce tocmai la instituirea măsurii curatelei.

Ca situaţie de fapt, a reţinut că intimatul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Târgu-Jiu, apreciind că această instanţă este competentă să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul litigiului care a generat prezentul conflict negativ de competenţă îl reprezintă cererea formulată de petenta A., prin care a solicitat instanţei să dispună instituirea curatelei pentru intimatul B., în vederea reprezentării şi administrării bunurilor acestuia, precum şi apărării intereselor sale, cerere calificată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti ca având drept obiect instituire tutelă specială, potrivit dispoziţiilor cap. I, titlul II din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/2022.

Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care cele două instanţe aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu în situaţia de faţă, cu privire la o persoană aflată internată în centrul de asistenţă socială S.C. C. S.R.L..

Potrivit dispoziţiilor art. 936 C. proc. civ.:

"Cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul". În completare, art. 114 din acelaşi cod prevede: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

Prevederile art. 936 C. proc. civ. reprezintă o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia instituirii tutelei speciale, mai exact o normă de ordine publică având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice.

Aşadar, competenţa de soluţionare a cererii de instituire a tutelei speciale a unei persoane aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Astfel cum este reglementat prin art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

Conform dispoziţiilor art. 91 din C. civ., "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune."

Din interpretarea dispoziţiilor legale sus-menţionate rezultă că, în accepţiunea C. civ., prin noţiunea de domiciliu la care face trimitere art. 179 lit. a) C. civ. trebuie să se înţeleagă locuinţa unde se găseşte în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare.

În plus, în raport cu scopul pentru care s-a dat în competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate soluţionarea cererii de instituire a curatelei, acela de a facilita accesul acestor persoane aflate în situaţii speciale la instanţă şi având în vedere semnificaţia noţiunii de "domiciliu" prevăzută de C. civ., se desprinde concluzia că ceea ce interesează pentru stabilirea competenţei teritoriale, în ipoteza reglementată de art. 179 lit. a) C. civ., este locuinţa efectivă a persoanei ocrotite. Cu referire la acest aspect, prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 940 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că "La termenul de judecată, instanţa este obligată să îl asculte, în camera de consiliu, pe cel a cărui punere sub ocrotire este cerută, punându-i şi întrebări pentru a constata necesitatea şi oportunitatea instituirii unei măsuri de ocrotire, precum şi opinia sa cu privire la regimul de ocrotire şi la persoana ocrotitorului. Dacă este în interesul celui a cărui punere sub ocrotire este cerută, acesta va fi ascultat la locuinţa sa, acolo unde este îngrijit sau în alt loc apreciat de instanţă ca fiind potrivit."

În speţă, se reţine că domiciliul persoanei ocrotite, conform menţiunilor din cartea de identitate, este în jud. Gorj, însă acesta nu prezintă relevanţă, din moment ce intimatul nu locuieşte efectiv la respectiva adresă, fiind internat, de la o dată anterioară iniţierii prezentului litigiu, respectiv 21 februarie 2024, în centrul de asistenţă socială S.C. C. S.R.L., potrivit înscrisurilor de la dosar şi menţiunilor din referatul de anchetă socială efectuat de Primăria Secorului 1 Bucureşti.

În consecinţă, în raport cu dispoziţiile art. 936 C. proc. civ., coroborat cu prevederile legale mai sus-menţionate, precum şi cu situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, se reţine că domiciliul persoanei ocrotite este la locul la care aceasta locuieşte efectiv, respectiv în Bucureşti.

În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa competentă material să soluţioneze cauza dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.