Annulment of appeal for lack of signature under Art. 486 C. proc. civ.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal for lack of signature, upholding the lower decision that had previously declared the request to refer the Constitutionality Exception inadmissible. The dispute concerned a procedural challenge where the appellant sought to have the court communicate its earlier order to allow for a reasoned appeal, specifically regarding the rejection of a request to refer Articles 701 and 702 of Law No. 147/1992 to the Constitutional Court for unconstitutionality. Relying on Articles 148(1) and 486(1) and (3) of the Code of Civil Procedure, which mandate that all written submissions, including appeals, bear the party's signature to attest to their will, the Court applied the exception of nullity ex officio because the appellant failed to cure the defect by providing a signed copy or appearing in court after being notified of the requirement under the threat of annulment.
Legislator headnote
AI generatedart. 148 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) C. proc. civ, art. 148 alin. (2) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 402 din C. proc. civ; Annulment of appeal for lack of signature under Art. 486 C. proc. civ: Prin încheierea din 5 martie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 147/1992 "art. 701 şi 70/2", formulată de petentul A., prin mandatar B..
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025
Deliberând asupra recursului dedus judecăţii reţine următoarele:
1. Încheierea supusă recursului
Prin încheierea din 5 martie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 147/1992 "art. 701 şi 70/2", formulată de petentul A., prin mandatar B..
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 5 martie 2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2015 a formulat recurs petentul A., solicitând să îi fie comunicată încheierea atacată pentru a motiva recursul.
3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţie a fost fixat termen de judecată la data de 12 iunie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.
La termenul stabilit, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acesteia.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Conform art. 148 alin. (1) C. proc. civ., "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura."
În ceea ce priveşte calea de atac a recursului, dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ. prevăd expres că cererea de recurs cuprinde şi "semnătura părţii" (lit. e).
Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, aceasta trebuie să se regăsească în cerere, executată olograf [cu excepţia situaţiei prevăzute de art. 148 alin. (2) C. proc. civ., respectiv a utilizării unei semnături electronice].
În speţă, prin rezoluţia din 10 martie 2025 a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului declarat de petentul A. împotriva încheierii din 5 martie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2025, la 12 iunie 2025, şi, întrucât cererea de recurs nu este semnată, prin citaţia comunicată recurentului la 20 martie 2025 i-a fost adusă la cunoştinţa acestuia obligaţia de a depune la dosar un exemplar semnat al cererii formulate, sub sancţiunea anulării acesteia.
Pentru a se conforma dispoziţiilor instanţei de judecată, recurentul avea, aşadar, posibilitatea de a transmite un exemplar al cererii de recurs formulate, care să poarte semnătura sa sau, după caz, de a se prezenta în instanţă în vederea aplicării semnăturii pe exemplarul aflat deja la dosar.
Înalta Curte constată că recurentul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a complini lipsa semnăturii potrivit celor reţinute anterior.
Pentru considerentele arătate, în aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii, invocată din oficiu, şi va anula pentru lipsa semnăturii recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 5 martie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2025.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 5 martie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2025.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.