Conflict of jurisdiction in succession proceedings: waiver of territorial incompetence exception due to late invocation under Civil Procedure Code Articles 130-131
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the court of first instance (Judecătoria Carei), resolving a negative conflict of jurisdiction by assigning exclusive competence to the Carei Court to resolve the case. The dispute centered on a civil action filed by a claimant to establish multiple successive inheritance masses and order the division of indeterminate property interests, specifically requesting the cessation of indivision over two immovable properties in Salaj County and their attribution to the claimant. While the Carei Court initially declined territorial jurisdiction, arguing that the matter concerned real property located elsewhere and involved non-successive inheritances, the receiving court (Judecătoria Şimleul Silvaniei) argued it lacked competence under the rules for successive inheritances. The High Court determined that the Carei Court’s subsequent invocation of territorial incompetence was procedurally defective because it occurred beyond the statutory deadline; under Article 131 of the Civil Procedure Code, the exception of public territorial incompetence must be raised at the first hearing where parties are legally cited, or at one subsequent hearing if additional evidence is required. Since the Carei Court failed to raise the exception within this two-hearing limit, its competence was definitively consolidated by waiver, rendering the later decline of jurisdiction invalid.
Legislator headnote
AI generatedart. 117 C. proc. civ, art. 118 alin. (2) din C. proc. civ, art. 130 alin. (2) din C. proc. civ, art. 131 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 118 alin. (2) C. proc. civ; Conflict of jurisdiction in succession proceedings: waiver of territorial incompetence exception due to late invocation under Civil Procedure Code Articles 130-131: A reţinut instanţa că, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (2) din C. proc. civ., cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2025
Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Carei la 07.07.2022 sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L.:
1) să se stabilească masa succesorală suplimentară rămasă în urma defunctului K., decedat la 20.03.1990, cu ultimul domiciliu în Satu Mare, strada x nr. 4/10, judeţul Satu Mare, ca fiind compusă la activ din cota de 118 părţi din: -terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp partial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni nr. 157, judetul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă curti, constructii, cu vecinătăţile corespunzătoare şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafată de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi padial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judetul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 1 extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x.145;
2) să se constate că în baza certificatului de moştenitor nr. x/29.11.1990 emis de Notariatul de Stat Judeţean Satu Mare prin Notar de Stat N., în cadrul dosarului succesoral nr. x/1990, în urma defunctului K., calitatea de moştenitor a fost dobândită de fiul acestuia, K., pe întreaga cotă de 1/8 părţi, străină fiind de moştenire soţia supravieţuitoare a acestuia O., prin neacceptare;
3) să se stabilească masa succesorală rămasă în urma defunctului P., senior decedat la 18.02.1994, cu ultimul domiciliu în localitatea Reşiţa, judeţul Caraş Severin, ca fiind compusă la activ din cota de 118 părţi din:-terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x;
4) să se constate că moştenitorii defunctului P. în baza devoluţiunii succesorale legale, sunt, numita Q. - actualmente decedată, în calitatea de soţie supravieţuitoare, pe cota de 1132 părti, P. -actualmente decedat, în calitatea de fiu, D. în calitatea de fiică pârâtă de rândul 3, E. în calitatea de fiică, pârâtă de rândul 4, aceştia din urma pe întreaga cotă de 3/32 părti în indiviziune;
5) să se stabilească masa succesorală rămasă în urma defunctului P., junior decedat la 22.06.1997, cu ultimul domiciliu în localitatea Reşiţa, judeţul Caraş Severin, ca fiind compusă la activ din cota de 1/32 părti din:-terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x;
6) să se constate că moştenitorul defunctului P. junior în baza devoluţiunii succesorale legale, este numita L., in calitatea de fiică, pârâtă de rândul 11 pe întreaga cota de 1/32 parti;
7) să se stabilească masa succesorală suplimentară rămasă în urma defunctului G., decedat la 03.08.2007, cu ultimul domiciliu în localitatea Baba Novac, judeţul Satu-Mare ca fiind compusă la activ din cota de 118 părţi din: -terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x;
8) să se constate, în baza certificatului de moştenitor nr. x/23.10.2017 emis în cadrul dosarului succesoral nr. x/2017 de către Notar Public R., că moştenitorii defunctului G., în baza devoluţiunii succesorale legale, sunt, numita S., actualmente decedată, în calitatea de soţie supravieţuitoare, pe cota de 1132 parti, G., in calitatea de fiu, pârât de rândul 6, H., în calitate de fiică, pârâtă de rândul 7, aceştia din urmă pe întreaga cota de 3/32 părţi în indiviziune;
9) să se stabilească masa succesorală rămasă în urma defunctului I., decedat la 26.06.2009, cu ultimul domiciliu în localitatea Carei, judeţul Satu-Mare, ca fiind compusă la activ din cota de 1/8 părti din: -terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x;
10) să se constate că moştenitorii defunctului I., în baza devolutiunii succesorale legale, sunt, numiţii I., în calitate de fiu, pârâtul de rândul 8, J., în calitate de fiică, pârâtă de rândul 9, pe întreaga cota de 1/8 parti în indiviziune;
11) să se stabilească masa succesorală rămasă în urma defunctei Q., decedată la 03.02.2010, cu ultimul domiciliu în localitatea Reşiţa, strada x nr. 7, judeţul Caraş Severin ca fiind compusă la activ din cota de 1/32 părţi din: -terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x;
12) să se constate, în baza certificatului de mostenitor nr. x/13.08.2010 emis de Notar Public T., că moştenitor al defunctei Q., în baza devolutiunii succesorale legale, este, numita L., în calitatea de nepoată de fiu predecedat, pe întreaga cotă de 1/32 părţi şi să se constate că au renunţat la succesiune numita D. şi E.;
13) să se stabilească masa succesorală rămasă în urma defunctei S., decedată la 05.04.2017, cu ultimul domiciliu în localitatea Baba Novac, strada x nr. 33, judeţul Satu-Mare, ca fiind compusă la activ din cota de 1/32 părti din: -terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x;
14) să se constate, în baza certificatului de moştenitor nr. x/23.10.2017 emis în cadrul dosarului succesoral nr. x/2017 de Notar Public R., că moştenitorii defunctei S., în baza devoluţiunii succesorale legale, sunt G., în calitate de fiu, pârât de rândul 6, H., în calitate de fiică, pârâtă de rândul 7, pe întreaga cotă de 1/32 părţi în indiviziune;
15) să se stabilească masa succesorală rămasă în urma defunctului U., decedat la 16.07.2020, cu ultimul domiciliu în Timişoara, judetul Timiş, ca fiind compusă la activ din cota de 118 părti din: -terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x;
16) să se constate că moştenitor al defunctului U., în baza devolutiunii succesorale legale, este F., în calitate de fiică, pârâtă de rândul 5, pe întreaga cotă de 1/8 părti în indiviziune;
17) să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor: -terenul intravilan în suprafaţă de 2.474 mp parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.1995, înscris în acesta la poziţia 6 intravilan, categoria de folosinţă cutii, construcţii, cu vecinătăţile corespunzătoare si intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judetul Sălaj, sub nr. cadastral x.146; -terenul în suprafaţă de 29.848 mp intravilan şi extravilan şi parţial împrejmuit cu gard de sârmă, situat în locul numit "M.", situat administrativ în intravilanul localităţii Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj, dobândit prin reconstituirea dreptulului de proprietate conform TP nr. x din 09.10.4995, înscris în acesta la poziţia I extravilan, categoria de folosinţă arabil, cu vecinătăţile aferente şi intabulat în CF nr. xa localităţii Crasna, judeţul Sălaj, sub nr. cadastral x, prin formarea unui singur lot şi atribuirea lor în favoarea reclamantei A., fără sultă în favoarea pârâţilor de rândul 1-11;
18) cu cheltuieli de judecată în caz de opoziţie a pârâţilor
La termenul de judecată din 02.10.2023, instanţa a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătorie Carei cu privire la captelele 1-8 şi 11-17 ale cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea civilă din 07.11.2023, Judecătoria Carei a admis excepţia necompetenţei teritoriale cu privire la soluţionarea capetelor 1-8 şi 11-17 ale cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu. A disjuns capetele 1,2,7,8, 13 şi 14 ale cererii de chemare în judecată, a dispus formarea unui nou dosar şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A disjuns capetele 3,4,5,6,11 şi 12 ale cererii de chemare în judecată, a dispus formarea unui nou dosar şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Reşiţa. A disjuns capetele 15 şi 16 ale cererii de chemare în judecată, a dispus formarea unui nou dosar şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara. A disjuns capătul 17 al cererii de chemare în judecată, a dispus formarea unui nou dosar şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Şimleul Silvaniei. A fixat termen de judecată în prezenta cauză, în vederea soluţionării capetelor 9 şi 10 ale cererii de chemare în judecată, la 12.12.2023.
A reţinut instanţa că, potrivit certificatului de deces seria x nr. x/21.03.1990, defunctul K., a cărui succesiune se solicită a fi dezbătută prin capetele 1 şi 2 ale cererii de chemare în judecată, a avut ultimul domiciliu în Satu Mare, str. x, nr. 4/10, judeţul Satu Mare. Din verificările efectuate în evidenţele CNP Oradea-Sediul Secundar Satu Mare, rezultă că după acest defunct s-a dezbătut succesiunea în dosarul nr. x/1990, fiind emis în acest sens certificatul de moştenitor nr. x/1990.
Conform certificatului de deces nr. x/21.02.1994, defunctul P. (n. 19.02.1933), a cărui succesiune se solicită a fi dezbătută prin capetele 3 şi 4 ale cererii de chemare în judecată, a avut ultimul domiciliu în Reşiţa, judeţul Caraş Severin.
Conform certificatului de deces seria x nr. x/24.06.1997, defunctul P. junior (n. 26.01.1964), a cărui succesiune se solicită a fi dezbătută prin capetele 5 şi 6 ale cererii de chemare în judecată, a avut ultimul domiciliu în Reşiţa, judeţul Caraş Severin. Din încheierea nr. 9/23.03.2023, emisă de SPN V., rezultă că după acest defunct s-a dezbătut succesiunea în dosarul succesoral nr. x/2003 al BIN T. din Reşiţa.
Conform certificatului de deces seria x nr. x/03.08.2007, defunctul G., a cărui succesiune se solicită a fi dezbătută prin capetele 7 şi 8 ale cererii de chemare în judecată, a avut ultimul domiciliu în satul Baba Novac, judeţul Satu Mare. După acest defunct a fost dezbătută succesiunea, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. x/23.10.2017, emis de BIN R., în dosarul succesoral nr. x/2017.
Conform certificatului de deces, defuncta Q., a cărei succesiune se solicită a fi dezbătută prin capetele 11 şi 12 ale cererii de chemare în judecată, a avut ultimul domiciliu în Reşiţa, judeţul Caraş Severin. După această defunctă a fost dezbătută succesiunea, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. x/13.08.2010, emis de BNP T. în dosarul succesoral nr. x/2010.
Conform certificatului de deces seria x nr. x/06.04.2017, defuncta S., a cărei succesiune se solicită a fi dezbătută prin capetele 13 şi 14 ale cererii de chemare în judecată, a avut ultimul domiciliu în satul Baba Novac, judeţul Satu Mare. După această defunctă a fost dezbătută succesiunea în dosarul succesoral nr. x/2017 al BIN R., fiind emis certificatul de moştenitor nr. x/2017, astfel cum rezultă din încheierea nr. 2/28.02.2023.
Conform certificatului de deces x/17.07.2020, defunctul U., a cărui succesiune se solicită a fi dezbătută prin capetele 15 şi 16 ale cererii de chemare în judecată, a avut ultimul domiciliu în Timişoara, B-dul x, nr. 43A, judeţul Timiş.
Conform extraselor de carte funciară, imobilele înscrise în CF nr. x Crasna, nr. cad. x şi CF nr. x, nr. cad. x, cu privire la care se solicită sistarea stării de indiviziune prin capătul 17 al cererii de chemare în judecată, sunt situate în Huseni, nr. 157, judeţul Sălaj.
În aplicarea art. 118 alin. (1) coroborat cu art. 117 C. proc. civ., luând în considerare cel din urmă domiciliu al defuncţilor K., P., P. junior, G., Q., S., U. şi faptul că cererile privind dezbaterea succesiunii nu privesc moşteniri deschise succesiv, întrucât defuncţii nu se moştenesc unul pe celălalt, instanţa, admiţând excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Carei cu privire la soluţionarea capetelor capetelor 1-8 şi 11-16 ale cererii de chemare în judecată, a disjuns capetele 1,2,7,8, 13 şi 14 ale cererii de chemare în judecată, cu formarea unui nou dosar şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare; a disjuns capetelor 3,4,5,6,11 şi 12 ale cererii de chemare în judecată, cu formarea unui nou dosar şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Reşiţa; a disjuns capetele 15 şi 16 ale cererii de chemare în judecată, cu formarea unui nou dosar şi declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Totodată, având în vedere locul situării imobilelor pentru care se solicită împărţeala judiciară şi faptul că indiviziunea nu rezultă din succesiune, proprietarii fiind intabulaţi în temeiul unui act administrativ, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Carei cu privire la soluţionarea capătului 17 al cererii de chemare în judecată, a dispus disjungerea şi formarea unui nou dosar, cu declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Şimleul Silvaniei.
Prin sentinţa civilă nr. 175/27.02.2025, Judecătoria Şimleul Silvaniei a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Carei, a constatat conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A reţinut instanţa că, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (2) din C. proc. civ., cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.
În ipoteza mai multor moşteniri deschise succesiv, reclamantul are alegerea între instanţe deopotrivă competente, respectiv instanţa ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.
Norma reglementează un caz de prorogare legală a competenţei, iar instanţa competentă poate fi aleasă de către reclamant, aceasta devine competentă să soluţioneze litigiul şi în raport cu cereri care, formulate de sine stătător ar fi atras competenţa teritorială a altor instanţe, respectiv a celor de la ultimul domiciliu a celorlalţi defuncţi.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 131 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. coroborat cu art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., doar excepţia necompetenţei teritoriale de ordine publică se invocă de judecător, din oficiu, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii şi se soluţionează la acel termen de judecată.
În mod excepţional, în situaţia în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, se va pune în discuţia părţilor această chestiune şi se va acorda un singur termen în acest scop.
Instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei necompetenţei teritoriale la al patrulea termen de judecată, cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ. şi art. 131 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul cauzei astfel cum a fost disjuns de către Judecătoria Carei prin încheierea din 07.11.2023 şi în raport de care s-a constatat conflictul negativ de competenţă este reprezentat de solicitarea reclamantei A., formulată în contradictoriu cu pârâţii moştenitori succesivi, de a se dispune sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor indicate în cererea de chemare în judecată (capătul 17 din cererea introductivă de instanţă), situate în localitatea Huseni, judeţul Sălaj şi atribuirea acestora reclamantei, fără stabilirea sultei aferente.
Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa reţinând în mod diferit care este instanţa competentă în soluţionarea pricinii, respectiv, Judecătoria Carei a reţinut că instanţa competentă este Judecătoria Şimleul Silvaniei, ca instanţă de la locul situării imobilelor, pentru care se solicită împărţeala judiciară şi raportat la faptul că indiviziunea nu rezultă din succesiune, iar Judecătoria Şimleul Silvaniei a reţinut că instanţa competentă este reprezentată de Judecătoria Carei, în temeiul dispoziţiilor art. 118 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc o competenţă teritorială alternativă, de ordine privată, în ce priveşte moştenirile deschise succesiv (de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi), competenţă care nu putea fi invocată de către instanţă din oficiu.
În conformitate cu statuările obligatorii din cuprinsul Deciziei nr. 31 din 11 noiembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, instanţa competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă verifică modul în care atât normele de competenţă propriu-zise, cât şi normele referitoare la condiţiile şi termenele de invocare a excepţiei de necompetenţă au fost respectate.
Procedând la o astfel de verificare în cauza dedusă judecăţii, se constată următoarele:
Astfel cum prevăd dispoziţiile art. 130 din Codul de procedură civilă, excepţia de necompetenţă se invocă în mod diferit, în funcţie de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.
Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de dispoziţiile art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv: 1. când sunt încălcate normele privind competenţa generală - când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; 2. în cazul încălcării competenţei materiale - când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad; 3. când sunt încălcate normele privind competenţa teritorială exclusivă - în cazul în care procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
Alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că, în toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată.
C. proc. civ.. cuprinde reglementări exprese potrivit cărora necompetenţa materială şi teritorială, atât cea de ordine publică cât şi cea de ordine privată, poate fi invocată până la anumite termene şi în anumite condiţii.
Astfel, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
Din interpretarea textului de lege anterior redat rezultă că, atât timp cât excepţia nu a fost invocată în condiţiile stipulate de art. 130 Cod procedură civilă, soluţionarea cauzei rămâne dobândită instanţei pe rolul căreia se află înregistrată şi aceasta rămâne competentă a o soluţiona, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competenţa altei instanţe de judecată.
În acelaşi timp, se reţine că textul art. 130 şi art. 131 din C. proc. civ. se referă, ca termen limită pentru invocarea necompetenţei de ordine publică sau pentru verificarea din oficiu a competenţei de către instanţă, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
Singura excepţie pentru depăşirea acestui termen este cea prevăzută de art. 131 alin. (2) C. proc. civ., în cazul în care, în mod excepţional, pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, situaţie în care judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda un singur termen în acest scop.
În cauză, dosarul nr. x/2022 înregistrat pe rolul Judecătoriei Carei a avut mai multe termene de judecată.
Primul termen la care părţile au fost legal citate a fost cel din 27 februarie 2023, când instanţa, apreciind că pentru stabilirea competenţei teritoriale sunt necesare lămuriri şi probe suplimentare, a amânat punerea în discuţie a competenţei şi a judecării cauzei la 29 mai 2023, pentru a se depune în probaţiune o serie de înscrisuri.
La termenul de judecată din 29 mai 2023, cu procedura legal îndeplinită, instanţa, apreciind că pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri şi probe suplimentare, a prorogat din nou punerea în discuţie a competenţei teritoriale, acordând termen la 03 iulie 2023.
Ulterior, la termenul de judecată din 03 iulie 2023, faţă de lipsa de procedură cu unii dintre pârâţi, instanţa a amânat judecata la 02 octombrie 2023.
Judecătoria Carei, la termenul de judecată din 02 octombrie 2023, cu procedura legal îndeplinită, constatând că este competentă, în baza art. 118 alin. (2) C. proc. civ., să soluţioneze capetele 9 şi 10 din cerere, a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale în soluţionarea capetelor 1-8 şi 11-17 din cerere, pe care a pus-o în discuţia părţilor, rămânând în pronunţare asupra acestui aspect, reţinând, în esenţă, că, potrivit certificatelor de deces, defuncţii pentru care se solicită a se dezbate succesiunea nu au avut ultimul domiciliu pe raza Judecătoriei Carei, iar prin raportare la art. 117 şi 118 C. proc. civ. nu este vorba despre succesiuni succesive, căci defuncţii nu se moştenesc unul pe celălalt.
La 07 noiembrie 2023 (pronunţarea fiind amânată succesiv la 16 octombrie 2023, la 30 octombrie 2023, la 03 noiembrie 2023 şi la 07 noiembrie 2023), instanţa a disjuns capetele 3, 4, 5, 6, 11 şi 12 ale cererii de chemare în judecată, formându-se prezentul dosar, şi dispunându-se declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Şimleul Silvaniei.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că excepţia necompetenţei a fost invocată cu încălcarea momentului procesual impus, cu titlu de excepţie, de art. 131 alin. (2) Cod procedură civilă, instanţa acordând două termene de judecată în scopul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei.
Chiar dacă la al doilea termen de judecată cauza a fost amânată în vederea efectuării de demersuri pentru eliberarea încheierilor de verificare a evidenţelor succesorale privind pe unul dintre defuncţi, înscrisuri considerate utile de instanţă pentru stabilirea competenţei, nu se poate reţine că necompetenţa putea fi invocată cu nerespectarea termenului stabilit de legiuitor.
În plus, în conformitate cu prevederile art. 954 alin. (2) C. civ., dovada ultimului domiciliu al defunctului se face cu certificatul de deces.
Ca atare, în condiţiile în care, la termenul de judecată din 29 mai 2023, la dosar erau depuse certificatele de deces ale defuncţilor (amânarea judecării cauzei fiind dispusă pentru a se depune încheierile succesorale cu privire la defunctul U.), Judecătoria Carei putea să pună în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei la acel termen de judecată, însă, nu a procedat în acest sens.
Or, după cum s-a arătat, art. 131 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede, în mod explicit, că, în ipoteza solicitării de lămuriri, se va acorda un singur termen în acest scop şi, fiind vorba despre o situaţie de excepţie, norma este de strictă interpretare şi aplicare, motiv pentru care, împrejurarea că instanţa nu a fost lămurită la termenul de judecată imediat următor celui la care chestiunea respectivă a fost pusă în discuţie - în cauză, cel din 29 mai 2023- nu împiedică operarea sancţiunii decăderii pentru nerespectarea termenului legal.
Invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială de ordine publică la cel de-al treilea termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, din 02 octombrie 2023, nu mai era posibilă, competenţa fiind câştigată de instanţa pe rolul căreia a fost înregistrată cererea, operând consolidarea acesteia prin neinvocarea în termen a excepţiei.
În acelaşi sens s-a statuat şi prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, reţinându-se că, dacă excepţia de necompetenţă nu a fost invocată în condiţiile art. 131 C. proc. civ., atunci necompetenţa instanţei sesizate se acoperă definitiv, cu consecinţa pentru instanţa sesizată a definitivării competenţei de soluţionare a cauzei cu care a fost sesizată.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 11 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.