Peremption of cassation complaint and annulment of appeal for missing deadline and non-substantiation of nullity grounds
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal (recurs), resulting in the final confirmation of the appellate court's order to declare the underlying cassation complaint perished; the appellant thereby failed to overturn the procedural dismissal. The dispute involved a procedural challenge against a decision declaring a cassation complaint perished for the failure to resume proceedings within the statutory six-month period, where the appellant argued the appeal was filed against an abusive judgment violating fundamental procedural rights. The appellate court annulled the appeal ex officio on two decisive grounds: first, the appeal was declared after the mandatory five-day deadline for appealing a decision declaring peremption, a procedural norm of public order that cannot be derogated from; second, the appeal was null and void for lack of valid grounds because the appellant merely cited Article 488(1)(5) of the Code of Civil Procedure without developing specific arguments demonstrating which procedural rules were violated to constitute a ground for cassation, as required by Article 489(2).
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 421 alin. (2) din C. proc. civ, art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ; Peremption of cassation complaint and annulment of appeal for missing deadline and non-substantiation of nullity grounds: Referitor la excepţia de nulitate, ca efect al depunerii cererii de recurs cu depăşirea termenului legal imperativ, Înalta Curte reţine că potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2025
Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Este reprezentat de recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 39 din 27 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara
Prin decizia civilă nr. 39/27.02.2025, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 169/13.06.2024 şi a încheierii din 10.06.2024, ambele pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă în dosar nr. x/2023, respectiv împotriva a deciziei civile nr. 40/A/07.03.2024, pronunţată de Tribunalul Timiş în acelaşi dosar.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 39/27.02.2025 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi arătând că hotărârea atacată este una abuzivă, care încalcă drepturi procesuale fundamentale.
4. Apărările formulate în cauză
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neexercitarea în termenul legal a căii de atac declarate şi pentru neîncadrarea criticilor formulate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. invocată de instanţa de recurs din oficiu, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
I. Referitor la excepţia de nulitate, ca efect al depunerii cererii de recurs cu depăşirea termenului legal imperativ, Înalta Curte reţine că potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, având în vedere că se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 39/2025 a fost pronunţată la data de 27.02.2025, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului, ce s-a împlinit la data de 05.03.2025.
Calea de atac exercitată de recurent a fost transmisă prin poştă în data de 11.03.2025, potrivit vizei de înregistrare aflată la dosarul Înaltei Curţi.
Or, raportat la datele menţionate, recursul a fost declarat cu depăşirea termenului legal imperativ de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., calculat potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., care s-a împlinit la data de 05.03.2025.
II. În ce priveşte aspectul procedural al nulităţii recursului pentru nemotivare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.
În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 din C. proc. civ., cererea de recurs formulată cu nerespectarea formelor legale va fi lovită de nulitate.
În cauză, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., dar nici nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat.
Prin decizia recurată a fost constatată perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 169/13.06.2024 şi a încheierii din 10.06.2024, ambele pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă în dosar nr. x/2023, respectiv împotriva a deciziei civile nr. 40/A/07.03.2024, pronunţată de Tribunalul Timiş în acelaşi dosar, reţinându-se că de la data suspendării judecăţii (16.07.2024) şi până la data pronunţării deciziei de perimare (27.02.2025) nu s-a solicitat repunerea pe rol a contestaţiei în anulare şi nici nu a intervenit vreo cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.
Prin cererea de recurs, fără a se raporta la considerentele instanţei privind soluţia de constatare a perimării, recurentul a învederat că decizia civilă nr. 39/27.02.2025 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă este abuzivă şi nelegală întrucât nu a respectat normele de procedură incidente.
Recurentul a indicat pur formal ca temei juridic al recursului dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea recurată este nelegală atunci când instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii şi nu a dezvoltat argumente care să poată fi subsumate motivului de recurs menţionat.
Înalta Curte constată că, deşi avea a răspunde unor considerente ale instanţei privind perimarea pentru lăsarea în nelucrare a cauzei în intervalul de timp de 6 luni prevăzut de lege pentru incidenţa acestei sancţiuni procesuale, recurentul s-a limitat la a indica motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5) din C. proc. civ. şi la o afirmaţie de ordin general privind o pretinsă nelegalitate a hotărârii recurate din această perspectivă, fără a indica în concret, care au fost regulile de procedură încălcate de instanţă care să justifice incidenţa cazului de casare invocat.
Prin urmare, faţă de modalitatea în care recurentul a înţeles să formuleze calea extraordinară de atac, Înalta Curte constată că în cauză nu există argumente care să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât prin aspectele expuse acesta nu învederează o eventuală nelegalitate în ce priveşte soluţia de constatare a perimării, ci exprimă o nemulţumire personală de ordin general cu privire la soluţia adoptată, nefundamentată pe argumente care să facă posibil controlul jurisdicţional.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 din C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 39 din 27 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 39 din 27 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 11 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.