Labor dispute cassation appeal annulled as unstamped due to failure to pay judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin încheierea nr. 2019 din data de 21 noiembrie 2017, pronunţată de Judecătoria Reghin, în dosarul nr. x/2017, a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C. şi D., pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în procedura regularizării cererii principale.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 9 mai 2018, reclamantul B. a solicitat îndreptarea erorii materiale din cuprinsul dispozitivului încheierii civile nr. 2019, pronunţate de Judecătoria Reghin la data de 21 noiembrie 2017, în dosarul nr. x/2017, în sensul obligării pârâţilor Consiliul Local Reghin, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, la reangajarea pe primul loc de muncă, precum şi la plata muncii datorate.

I.2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Reghin

Prin încheierea de îndreptare eroare materială nr. 2019 din data de 11 mai 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria Reghin a respins cererea de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul dispozitivului încheierii civile nr. 2019, pronunţate de Judecătoria Reghin la 21 noiembrie 2017, în dosarul nr. x/2017, formulată de reclamantul B., ca neîntemeiată.

I.3. Decizia pronunţată de Tribunalul Mureş, secţia civilă

Prin decizia civilă nr. 118 din data de 25 octombrie 2018, Tribunalul Mureş, secţia civilă a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de B. împotriva încheierii nr. 2019 din data de 11 mai 2018, pronunţate de Judecătoria Reghin în dosarul nr. x/2017 şi, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat recurentului B. o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

I.4. Deciziile pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 77/R din data de 7 martie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A., împotriva deciziei civile nr. 118 din data de 25 octombrie 2018, pronunţate de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/2017.

Prin decizia nr. 44 din data de 2 aprilie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, a admis excepţia tardivităţii contestaţiei în anulare, invocate din oficiu, şi a respins, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. şi B. împotriva Deciziei 77/R din data de 7 martie 2019 dată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Împotriva deciziei civile nr. 44 din data de 2 aprilie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a declarat recurs contestatoarea A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 29 aprilie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .

II.2. Motivele de recurs

În cuprinsul memoriului de recurs, fără a proceda la încadrarea susţinerilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-contestatoare, în esenţă, şi-a exprimat nemulţumirile, cu caracter general, legate de modul de soluţionare a pricinii.

II.3. Apărările formulate în cauză

La data de 18 iunie 2024, intimaţii Consiliul local al Municipiului Reghin şi Primăria Municipiului Reghin au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac, iar, pe fond, au solicitat respingerea recursului.

II.4. Răspunsul la întâmpinare

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată în cauză, recurenta-contestatoare a făcut referire la mai multe litigii în care este parte, precum şi la cererile pe care le-a formulat, exprimându-şi dezacordul cu privire la modul de soluţionare a acestora.

II.5. Procedura de filtru derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Prin rezoluţia de primire a dosarului din data de 8 mai 2024, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 C. proc. civ.

În concluziile raportului întocmit în cauză, s-a reţinut că, în speţă, completul de filtru va analiza excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare, şi va statua cu privire la complinirea obligaţiei legale de timbrare, iar, în subsidiar, va analiza dacă susţinerile recurentei-contestatoare pot fi încadrate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau dacă este incidentă excepţia nulităţii recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

S-a menţionat că, dacă va trece peste excepţiile evidenţiate anterior, completul de filtru se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru nr. 2, prin rezoluţia din data de 11 noiembrie 2024, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, iar acestea nu au depus puncte de vedere.

Prin rezoluţie, a fost fixat termen la data de 21 ianuarie 2025, în complet de filtru, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului, faţă de cele reţinute prin raportul întocmit în cauză.

La termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2025, Înalta Curte, constatând că recurenta-contestatoare nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, a invocat, din oficiu, excepţia netimbrării recursului şi a reţinut pricina în pronunţare, cu prioritate, prin prisma acestei excepţii.

II.6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, iar potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege; pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ.:

"La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocaţială sau delegaţia consilierului juridic. (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Conform rezoluţiei din data de 8 mai 2024, s-a stabilit în sarcina recurentei-contestatoare o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON aferentă cererii de recurs şi s-a dispus, totodată, comunicarea către aceasta a obligaţiei de a achita respectiva taxă judiciară de timbru, sub sancţiunea anulării recursului.

În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - cauza Iordache împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019) - prin care instanţa europeană a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului sau faptul că poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că, prin adresa comunicată la data de 23 mai 2024, recurentei-contestatoare i-a fost comunicată obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, aceasta fiind încunoştinţată despre sancţiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată. Totodată, prin aceeaşi adresă, i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea de a formula, în condiţiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, cerere de ajutor public judiciar, precum şi, în temeiul art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

În speţă, recurenta-contestatoare a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, cerere care a fost anulată, ca informă, prin încheierea de şedinţă din data de 18 septembrie 2024. Această încheiere a fost comunicată recurentei-contestatoare la data de 7 octombrie 2024, potrivit dovezii aflate la dosar.

Totodată, Înalta Curte reţine că nu a fost formulată cerere de acordare a ajutorului public judiciar de către recurenta-contestatoare, cu privire la obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, şi, deşi a fost legal înştiinţată în legătură cu obligativitatea timbrării cererii de recurs, nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, respectiv 100 RON.

Înalta Curte reţine că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

În conformitate cu dispoziţiile art. 176 pct. 6 C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerinţe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel, neplata taxei de timbru reprezentând o astfel de cauză, care conduce la incidenţa unei nulităţi necondiţionate.

Curtea Constituţională a statuat în mod constat că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia de plată a acestor taxe fiind justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată.

Totodată, se reţine că, deşi prin prevederile art. 6 par. 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 21 din Constituţia României se garantează dreptul de acces la justiţie, acest drept nu este unul absolut, fiind permise unele limitări (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57).

Obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru reprezintă una dintre condiţiile sesizării legale a instanţelor judecătoreşti, nefiind considerată, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, o limitare a dreptului de acces la o instanţă sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care să fie, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţie (Cauza Larco şi alţii împotriva României, paragrafele 54 şi 58).

Prin urmare, Înalta Curte reţine că nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru atrage incidenţa sancţiunii expres prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. raportat la alin. (2) al aceluiaşi articol, respectiv nulitatea recursului.

Ca atare, cum recurenta-contestatoare nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, în raport de prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, va anula recursul ca netimbrat.

Având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs şi nici a celorlalte aspecte invocate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 44/R din 2 aprilie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2025.