Jurisdictional conflict over land registry rectification: territorial competence follows property location over succession domicile

Şedinţa publică din data de 5 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 31 octombrie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. şi Judeţul Cluj reprezentat prin Preşedintele Consiliului Judeţean, constatarea calităţii de unic moştenitor legal după defuncta C., decedată la data de 11.03.2016, asupra masei succesorale compuse din cota de 1/8 parte din imobilele terenuri înscrise în titlul de proprietate nr. x/1995, în favoarea reclamantului, în calitate de frate; sistarea stării de indiviziune asupra terenurilor cuprinse în titlul de proprietate nr. x/1995, prin atribuirea tuturor acestor terenuri în favoarea reclamantului, cu titlu de drept de moştenire şi partaj, ca bun propriu, fără plata vreunei sulte în favoarea coproprietarei B..

De asemenea, reclamantul a solicitat rectificarea suprafeţei imobilului identificat cu nr. cadastral x, înscris în CF nr. x comuna Ţaga, prin înscrierea suprafeţei reale de 3.000 mp, aşa cum aceasta este evidenţiată în TP nr. x/1995, şi prin stabilirea limitei de proprietate, în contradictoriu cu pârâta de rând 2, până la limita drumului public, incluzând porţiunea de teren cuprinsă în planul cadastral aferent imobilului între coordonatele pct. 3, 4 şi 5 şi limita nr. cad. x, reprezentând drumul judeţean DJ 109C, km 13+683 - km 17+600, cu pod de la km 13+673 până la km 13+683, potrivit folosinţei faptice a imobilului proprietatea reclamantului, precum şi înscrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor cuprinse în TP nr. x/1995, respectiv în CF nr. x Ţaga, CF nr. x Ţaga, CF nr. x Ţaga, precum şi în cărţile funciare ale terenurilor cuprinse în titlul de proprietate, după identificarea acestora conform datelor de carte funciară şi datelor cadastrale, în favoarea reclamantului, cu titlu de drept de moştenire şi partaj, ca bun propriu.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 669, art. 670, art. 676 coroborate cu prevederile art. 953, art. 954 alin. (1), art. 955, art. 963, art. 976 alin. (2), art. 1103 alin. (1), art. 1108 alin. (2), art. 1112, art. 907, art. 908 alin. (1) pct. 4 şi alin. (2) C. civ., precum şi art. 194 şi următoarele din C. proc. civ.

Prin precizarea de acţiune formulată la data de 23 noiembrie 2023, reclamantul a solicitat includerea în masa succesorală şi sistarea stării de indiviziune şi cu privire la imobilul construcţie situat administrativ în localitatea Sântioana, nr. 273, comuna Ţaga, judeţul Cluj, având o suprafaţă construită la sol de 28 mp, suprafaţă desfăşurată de 28 mp, casă de locuit cu regim de înălţime parter, pe fundaţie din piatră, pereţi din cărămidă şi acoperiş din ţiglă.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 5715 din 20 noiembrie 2024, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2024, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Judeţul Cluj prin Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi B., având ca obiect acţiune în constatare şi rectificare carte funciară, în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti. În motivare, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 şi art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., în materia moştenirii competenţa teritorială este exclusivă şi aparţine instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului. Constatând că ultimul domiciliu al defunctei a fost în Bucureşti, instanţa a dispus declinarea competenţei.

Prin sentinţa civilă nr. 3082 din 10 aprilie 2025, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. x/2025 (format ca urmare a disjungerii capătului de cerere privind rectificarea cărţii funciare), instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a capătului de cerere având ca obiect rectificarea suprafeţei imobilului identificat cu nr. cad. x, înscris în c.f. x Ţaga, prin înscrierea suprafeţei reale de 3.000 mp, aşa cum este aceasta evidenţiată în cadrul TP x/1995 şi prin stabilirea limitei de proprietate, în contradictoriu cu pârâta Judeţul Cluj, până la limita drumului public şi includerea porţiunii de teren cuprinsă în planul cadastral aferent imobilului, între coordonatele pc. 3, 4 şi 5 şi limita nr. cad. x, reprezentând drum judeţean 109C, km 13 + 683 - km 17 + 600 cu pod de la 13 + 673 până la km 13 + 683, potrivit folosinţei faptice a imobilului proprietatea reclamantului în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. În motivare, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în cazul cererilor având ca obiect rectificarea cărţii funciare, competenţa revine instanţei în circumscripţia căreia se află imobilul. Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca este competentă teritorial, întrucât imobilul în cauză se află pe raza acesteia.

Ca urmare a ivirii conflictului negativ de competenţă, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin sentinţa civilă nr. 5715/2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, reţinând că, în materie succesorală, competenţa aparţine instanţei ultimului domiciliu al defunctului, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.. Instanţa a apreciat că şi celelalte capete de cerere sunt accesorii cererii principale privind moştenirea şi, implicit, competenţa ar reveni instanţei succesorale.

Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, însă, prin sentinţa civilă nr. 3082/2025, a admis la rândul său excepţia necompetenţei teritoriale, motivând că, în privinţa cererii având ca obiect rectificarea cărţii funciare, competenţa revine instanţei de la locul unde se află imobilul, conform art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., respectiv Judecătoriei Cluj-Napoca.

Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "este competentă instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile în prestaţie tabulară, în justificare tabulară sau în rectificare tabulară." Această dispoziţie are caracter special şi derogatoriu faţă de regulile generale de competenţă, inclusiv faţă de regula aplicabilă în materia succesiunii prevăzută de art. 118 C. proc. civ., aplicându-se în mod direct atunci când obiectul principal al cererii vizează rectificarea înscrierilor în cartea funciară.

Analizând în detaliu cererea formulată de reclamant, Înalta Curte constată că aceasta vizează rectificarea suprafeţei unui imobil situat în judeţul Cluj, înscris în cartea funciară a localităţii Ţaga, şi stabilirea limitei de proprietate. Astfel, cererea nu este condiţionată de dezbaterea succesiunii sau de soluţionarea eventualelor cereri formulate între moştenitori, având natura unui drept tabular distinct şi autonom, exercitabil independent de aspectele succesorale.

Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut în mod corect că această cerere reprezintă o acţiune distinctă, nefiind accesorie procedurii succesorale sau partajului, şi este susţinută de prevederile art. 643 alin. (1) C. proc. civ., care permit coproprietarilor să formuleze acţiuni referitoare la coproprietate, inclusiv rectificarea cărţii funciare, independent de finalizarea procedurilor succesorale.

Totodată, Înalta Curte subliniază că jurisprudenţa constantă confirmă că existenţa unor cereri cu natură succesorală sau de partaj nu afectează autonomia cererii de rectificare tabulară, care se bucură de o competenţă specială imperativă, stabilită de legiuitor tocmai pentru asigurarea exactităţii şi legalităţii evidenţelor de carte funciară. În acest sens, doctrina juridică accentuează că cererile tabulare urmăresc garantarea principiilor publicităţii şi securităţii juridice imobiliare, având un regim juridic distinct şi prioritar faţă de alte tipuri de cereri.

Practica judiciară, inclusiv jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reflectă constant abordarea conform căreia competenţa teritorială specială instituită pentru rectificarea cărţii funciare prevalează indiferent de contextul procedural mai larg în care este formulată cererea, tocmai pentru a asigura celeritatea, exactitatea şi stabilitatea circuitului civil al bunurilor imobile.

În consecinţă, în conformitate cu art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ţinând seama de natura specifică a cererii şi de localizarea imobilului în localitatea Ţaga, judeţul Cluj, instanţa competentă să soluţioneze această cauză este Judecătoria Cluj-Napoca.

Pentru aceste considerente, conflictul negativ de competenţă se soluţionează stabilind că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă să judece cererea privind rectificarea cărţii funciare formulată de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 iunie 2025.