Territorial jurisdiction for post-liquidation property transfer claims in foundations: Special rule under O.G. 26/2000 prevails over general real estate rules

Şedinţa publică din data de 5 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 23.05.2024, petenta A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună următoarele: să constate că, la data radierii B. din Registrul Special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor, a operat transmisiunea către A. a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în oraşul Buşteni, str. x, tarla x, parcela x, lot x, judeţul Prahova, înscris în Cartea Funciară nr. x Buşteni, compus din teren în suprafaţă de 800 mp şi construcţia C1 - clădire de locuit, având suprafaţa construită la sol de 104,33 mp şi suprafaţa utilă de 90 mp, imobil aflat în patrimoniul fundaţiei la data radierii acesteia; să dispună înscrierea în Cartea Funciară nr. x Buşteni a dreptului de proprietate asupra imobilului menţionat, în favoarea A., cu sediul în Municipiul Bucureşti, reprezentată legal prin dna C., în calitate de preşedinte.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 10093 din 18 septembrie 2024, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2024, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de petenta A., cu sediul în Municipiul Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 45, în favoarea Judecătoriei Sinaia. În motivarea soluţiei adoptate, instanţa a reţinut că cererea formulată de petentă vizează constatarea transmisiunii dreptului de proprietate şi înscrierea în cartea funciară a imobilului situat în oraşul Buşteni, judeţul Prahova, iar potrivit art. 117 alin. (1) din C. proc. civ., cererile având ca obiect drepturi reale imobiliare se introduc exclusiv la instanţa în circumscripţia căreia este situat imobilul.

La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 220 din 15 aprilie 2025, Judecătoria Sinaia a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. În motivare, instanţa a reţinut că obiectul cererii nu vizează constatarea unui drept real imobiliar în sensul art. 117 alin. (1) din C. proc. civ., ci finalizarea procedurii speciale de dizolvare şi lichidare reglementate de O.G. nr. 26/2000. În aceste condiţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 56 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000, instanţa competentă să hotărască asupra dizolvării este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiei reclamante.

Constatând ivirea conflictului negativ de competenţă, Judecătoria Sinaia a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

În stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, se reţine că instanţele aflate în conflict au interpretat diferit regimul juridic aplicabil cererii formulate de A., având ca obiect constatarea transmisiunii dreptului de proprietate asupra unui imobil, ca urmare a procedurii de lichidare a unei fundaţii, precum şi înscrierea dreptului respectiv în cartea funciară.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a apreciat că, întrucât cererea vizează constatarea dreptului de proprietate şi înscrierea acestuia în cartea funciară pentru un imobil situat în oraşul Buşteni, judeţul Prahova, sunt incidente dispoziţiile art. 117 alin. (1) din C. proc. civ., competenţa revenind astfel instanţei de la locul situării imobilului.

Judecătoria Sinaia, însă, a reţinut că cererea formulată nu are ca obiect principal constatarea unui drept real imobiliar în sensul art. 117 alin. (1) C. proc. civ., ci este subsumată procedurii speciale de dizolvare şi lichidare a asociaţiilor şi fundaţiilor, reglementată de O.G. nr. 26/2000. În acest context, art. 56 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000 instituie o competenţă specială în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul asociaţiei.

Potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000, "instanţa competentă să hotărască dizolvarea este judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul." Din interpretarea coroborată a acestor dispoziţii cu prevederile art. 60 alin. (3) din acelaşi act normativ, rezultă că toate cererile care ţin de finalizarea procedurii de lichidare - inclusiv constatarea transmisiunii bunurilor şi atribuirea acestora conform destinaţiei legale - sunt de competenţa instanţei în circumscripţia căreia asociaţia sau fundaţia lichidată şi-a avut sediul.

În speţă, cererea formulată de A. nu are ca obiect principal recunoaşterea sau dezbaterea unui drept real imobiliar, în sensul unei acţiuni de drept comun, ci reprezintă o cerere accesorie procedurii de lichidare şi dizolvare, determinată exclusiv de efectele juridice prevăzute de legea specială.

Prin urmare, devin incidente dispoziţiile art. 56 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000, care prevalează asupra regulilor generale de competenţă prevăzute de art. 117 alin. (1) din C. proc. civ.

Din actele dosarului rezultă că sediul petentei este situat în Municipiul Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 45, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., stabileşte că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 iunie 2025.