Competence for enforcement disputes involving accessory obligors: application of the uniqueness principle where the principal debtor is not enforced against.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of competence by establishing jurisdiction in favor of the Oradea Court, determining that it is the competent execution court. The dispute involved a contest to enforcement filed by eight personal guarantors against a credit institution and a principal debtor, challenging the authorization of compulsory enforcement and related enforcement acts for loans where the principal debtor had not been directly enforced against. Relying on the binding principle of the uniqueness of the execution court established in its previous decision on a reference for the interpretation of the law, the court held that once an court grants the authorization for enforcement, it retains exclusive jurisdiction over all subsequent incidents, including contests to enforcement, and that the general rule for co-defendants involving principal and accessory debtors does not apply when the principal debtor is not being enforced against. Consequently, the initial authorization by the Oradea Court precluded the Alba Iulia Court from asserting competence based on the principal debtor’s domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 670 alin. (4) C. proc. civ, art. 112 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 645 alin. (1) din C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 517 alin. (4) C. proc. civ; Competence for enforcement disputes involving accessory obligors: application of the uniqueness principle where the principal debtor is not enforced against: The dispute involved a contest to enforcement filed by eight personal guarantors against a credit institution and a principal debtor, challenging the authorization of compulsory enforcement and related enforcement acts for loans where the principal debtor had not been directly enforced against. Relying on the binding principle of the uniqueness of the execution court established in its previous decision on a reference for the interpretation of the law, the court held that once an court grants the authorization for enforcement, it retains exclusive jurisdiction over all subsequent incidents, including contests to enforcement, and that the general rule for co-defendants involving principal and accessory debtors does not apply when the principal debtor is not being enforced against. Consequently, the initial authorization by the Oradea Court precluded the Alba Iulia Court from asserting competence based on the principal debtor’s domicile.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for establishing the competence of the Oradea Court to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 4 iunie 2025
Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată rolul Judecătoriei Alba Iulia, secţia civilă, în data de 05.09.2024, sub nr. x/2024, contestatorii A., B., C., D., E., F., G., H. au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii I. S.A., J. S.R.L.:
1.conexarea dosarului execuţional nr. x/2024 al BEJ K. şi cenzurarea cheltuielilor de executare silită stabilite, în mod proporţional cu actele de executare efectiv realizate de fiecare judecătoresc până la momentul conexării;
2. suspendarea executării încheierilor prin care au fost stabilite onorariile executorilor judecătoreşti până la soluţionarea contestaţiei, potrivit art. 719 raportat la art. 670 alin. (4) C. proc. civ., fără plata unei cauţiuni;
3. anularea încheierilor de încuviinţare a executării silite, precum şi a executărilor silite înseşi în dosarele de executare silită, respectiv: încheierea nr. 7114/2024 pronunţată de Judecătoria Oradea privind dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 7001/2024 pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 7079/2024 pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 11630/2024 pronunţată de Judecătoria Buftea privind dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 11687/2024 pronunţată de Judecătoria Buftea privind dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 11659/2024 pronunţată de Judecătoria Buftea privind dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 4441/CC/2024 pronunţată de Judecătoria Deva privind dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 4376/CC/2024 pronunţată de Judecătoria Deva privind dosarul execuţional nr. x/2024; încheierea nr. 4375/CC/2024 pronunţată de Judecătoria Deva privind dosarul execuţional nr. x/2024;
4. anularea actelor de executare comunicate contestatorilor până la data formulării contestaţiei şi a actelor subsecvente, ca efect al nulităţii celor dintâi. În cazul în care, după ataşarea dosarelor de executare, se va constatata că mai există şi alte acte de executare care nu au fost comunicate, îşi rezervă dreptul de a completa contestaţia la executare în termen legal;
5. independent de soluţia asupra capătului de cerere privind conexarea, solicită reducerea onorariilor de executare silită stabilite în dosarele execuţionale;
6. întoarcerea executării silite în ipoteza în care creanţa ce face obiectul executărilor s-ar realiza până la soluţionarea contestaţiei;
7. obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în temeiul dispoziţiilor art. 453 Co procedură civilă.
Prin cererea din data de 04.10.2024, contestatorii au solicitat completarea contestaţiei la executare şi cerere de urgentare prin care, suplimentar actelor contestate şi motivelor de contestaţie indicate prin cererea introductivă, pentru motive de nelegalitate intrinseci, au arătat că formulează contestaţie la executare împotriva (a) adreselor de înfiinţare a popririi asupra părţilor sociale deţinute de contestatori, emise în dosarele execuţionale nr. x/2024, y/2024 şi 3207/2024 instrumentate de SCPEJ L. comunicate ulterior formulării cererii introductive şi (b) a încheierilor de majorare a cheltuielilor de executare silită, prin care au solicitat:
1. suspendarea executării încheierii din 06.09.2024 prin care sunt actualizate cheltuielile de executare silită în dosar execuţional 3205/2024 şi a încheierii din 09.09.2024 prin care sunt actualizate cheltuielile de executare silită în dosar execuţional 3206/2024, potrivit art. 719 raportat la art. 670 alin. (4) C. proc. civ., fără plata unei cauţiuni;
2. anularea adreselor de înfiinţare a popririi asupra părţilor sociale deţinute de scontestatori în cadrul unor societăţi cu răspundere limitată, emise în dosarele execuţionale nr. x/2024, y/2024 şi 3207/2024;
3. anularea încheierii din 06.09.2024 prin care sunt actualizate cheltuielile de executare silită cu suma de 2.380 RON în dosarul execuţional 3205/2024, a încheierii din 09.09.2024 prin care sunt actualizate cheltuielile de executare silită cu suma de 2.380 RON în dosarul execuţional 3206/2024 şi a încheierii din 09.09.2024 prin care sunt actualizate cheltuielile de executare silită cu suma de 2.380 RON în dosarul execuţional 3206/2024.
4. urgentarea stabilirii primului termen de judecată, având în vedere caracterul urgent al cauzei, precum şi cererea de urgentare depusă la data de 23.09.2024.
Prin încheierea civilă nr. 1883/2024 din 3 decembrie 2024, Judecătoria Alba Iulia, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Oradea.
În motivare, această instanţă a reţinut, în esenţă, incidenţa celor statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 20/2021 pronunţată în recurs în interesul legii, observând că Judecătoria Oradea a fost prima instanţă care a încuviinţat executarea silită, iar urmărirea silită a debitoarei J. S.R.L. nu a început, ci sunt urmăriţi numai contestatorii din cauză, în dosare execuţionale diferite, astfel că dispoziţiile art. 112 alin. (1) teza finală C. proc. civ. există numai atunci când în cadrul dosarului execuţional sunt urmăriţi atât debitori principali, cât şi obligaţi accesoriu.
Învestită prin declinare, Judecătoria Oradea, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 539/2025 din 12 februarie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând cauza, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa art. 651 alin. (1) şi art. 112 alin. (1) C. proc. civ., constatând că intimatul J. S.R.L. este unicul debitor principal în raportul juridic de drept material, în timp ce contestatorii au calitatea de garanţi fideiusori, deci de persoane obligate accesoriu. Chiar dacă executarea silită nu a fost demarată de creditor şi împotriva debitorului principal (împotriva acestuia fiind deschisă procedura insolvenţei), în opinia instanţei această împrejurare nu conduce la modificarea competenţei instanţei de executare care se stabileşte în raport de domiciliul/sediul debitorului principal.
A mai reţinut că principiul unicităţii instanţei de executare consacrat prin Decizia RIL nr. 20/2021 presupune în mod evident că numai în situaţia în care o instanţă competentă teritorial în raport de unul dintre codebitori care a încuviinţat executarea silită, operează o prorogare de competenţă şi în privinţa contestaţiilor promovate de alţi codebitori. Greşita stabilire a competenţei instanţei de executare în procedura încuviinţării executării silite (procedura necontencioasă care se soluţionează fără citarea părţilor) în situaţia în care niciuna din instanţele care au încuviinţat executarea silită împotriva persoanelor obligate accesoriu nu a fost competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite (în raport de domiciliul/sediul debitorului principal) nu poate proroga competenţa de soluţionare şi în privinţa contestaţiilor la executare.
Având în vedere că sediul debitorului principal J. S.R.L. se află în mun. Alba Iulia, instanţa a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Oradea, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea introductivă, contestatorii A., B., C., D., E., F., G. si H. au formulat, în contradictoriu cu intimaţii I. S.A. şi J. S.R.L., contestaţie la executare împotriva executărilor silite desfăşurate în următoarele dosare execuţionale:
- dosarele nr. x/2024, y/2024, z/2024 instrumentate de BEJ K.;
- dosarele nr. x/2024, y/2024, z/2024 instrumentate de SCPEJ L.;
- dosarele nr. x/2024, y/2024, z/2024 instrumentate de BEJ M..
În esenţă, s-a solicitat conexarea dosarelor execuţionale anterior menţionate, unde contestatorii au calitatea de debitori, fiind urmăriţi silit în calitate de fideiusori, cenzurarea cheltuielilor de executare silită stabilite în dosarele execuţionale, suspendarea executării silite cu referire la plata cheltuielilor de executare stabilite, anularea încheierilor de încuviinţare a executării silite, anularea executărilor silite, anularea actelor de executare comunicate şi a celor subsecvente, reducerea onorariilor executorilor judecătoreşti cu titlu subsidiar, precum şi întoarcerea executării silite.
Se reţine că executarea silită a contestatorilor în dosarele execuţionale anterior precizate este demarată în baza aceloraşi trei titluri executorii, respectiv:
1. contractul de credit nr. x/24.08.2023 şi contractul de fideiusiune nr. x/24.08.2023;
2. contractul de credit nr. x/26.05.2023 şi contractul de fideiusiune nr. x/26.05.2023;
3. contractul de credit nr. x/12.10.2022, modificat prin actul adiţional nr. x/21.04.2023.
Încuviinţarea executării silite în dosarele execuţionale anterior menţionate, împotriva contestatorilor, s-a realizat după cum urmează:
1. de către Judecătoria Oradea:
- prin încheierea civilă nr. 7114/07.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, s-a dispus încuviinţarea executării silite a debitorului A., de către BEJ K., în dosarul de executare silită nr. x/2024, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/24.08.2023, contractul de fideiusiune nr. x/24.08.2023, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului ce priveşte pe creditorul I. S.A., rezultat din titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare.
- prin încheierea civilă nr. 7001/06.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, s-a dispus încuviinţarea executarea silită a debitorului A., de către creditoarea I. S.A., în dosarul de executare silită nr. x/2024, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/26.05.2023, contractul de fideiusiune nr. x/26.05.2023, rezultat din titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare.
- prin încheierea civilă nr. 7079/07.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, s-a dispus încuviinţarea executarea silită a debitorului A., de către creditoarea I. S.A., în dosarul de executare silită nr. x/2024, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/12.10.2022, modificat prin Actul adiţional nr. x/21.04.2023, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare.
2. de către Judecătoria Buftea:
-prin încheierea civilă nr. 11630/13.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 s-a dispus încuviinţarea executarii silite a debitorilor B., C., D. şi E., de către L., în dosarul de executare silită nr. x/2024, temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul facilitate linie de credit sub condiţie nr. x din 12.10.2022 - condiţii speciale de creditare şi condiţii generale de creditare, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului creditorului I. S.A. rezultat din titlul executoriu, respectiv 20.176.577,77 RON, precum şi a cheltuielilor de executare.
-prin încheierea civilă nr. 11687/13.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 s-a dispus încuviinţarea executării silite a debitorilor B., C., D. şi E. de către L., în dosarul de executare silită nr. x/2024, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit pentru finanţarea activităţii curente -componenta N. - programul IMM Invest Plus nr. x/26.05.2023, contract de fideiusiune nr. x/26.05.2023, contract de fideiusiune nr. x/26.05.2023, contract de fideiusiune nr. x/26.05.2023, contract de fideiusiune nr. x/26.05.2023, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului creditorului I. S.A. rezultat din titlul executoriu, respectiv 3.176.046,43 RON, precum şi a cheltuielilor de executare.
-prin încheierea civilă nr. 11659/13.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 s-a dispus încuviinţarea executării silite a debitorilor B., C., D. şi E. de către L., în dosarul de executare silită nr. x/2024, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contract de credit pentru finantarea activitatii curente (non-revolving) nr. x din data de 24.08.2023 - conditii speciale de creditare şi conditii generale de creditare, contract de fideiusiune din data de 24.08.2023, contract de fideiusiune din data de 24.08.2023, contract de fideiusiune din data de 24.08.2023, contract de fidejusiune din data de 24.08.2023, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului creditorului I. S.A. rezultat din titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare.
3. de către Judecătoria Deva:
-prin încheierea civilă nr. 4375/CC/13.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 s-a dispus încuviinţarea executării silite prin toate formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, în dosarul execuţional nr. x/2024, având ca obiect cererea formulată de creditorul I. S.A., împotriva debitorilor F., H. Şi G., fiind autorizată creditoarea să treacă la executarea silită a obligaţiei de plată a sumei de 13.534.530,42 RON reprezentând credit şi dobânzi, cuprinse în titlul executoriu constând în contract de credit nr. x/24.08.2023, contract de fideiusiune nr. x/24.08.2023, contract de fideiusiune nr. x/24.08.2023, contract de fideiusiune nr. x/24.08.2023, la care se adaugă cheltuielile de executare silită calculate pe parcursul procedurii execuţionale, până la recuperarea integrală a creanţei.
-prin încheierea civilă nr. 4376/CC/13.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 s-a dispus încuviinţarea executării silite prin toate formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, în dosarul execuţional nr. x/2024, având ca obiect cererea formulată de creditorul I. S.A., împotriva debitorilor F., H. şi G., fiind autorizată creditoarea să treacă la executarea silită a obligaţiei de plată a sumei de 3.176.046,43 RON, reprezentând credit şi dobânzi, cuprinse în titlul executoriu constând în contract de credit nr. x/26.05.2023, contract de fideiusiune nr. x/26.05.2023, Contract de Fideiusiune nr. x/26.05.2023, Contract de Fideiusiune nr. x/26.05.2023, la care se adaugă cheltuielile de executare silită calculate pe parcursul procedurii execuţionale, până la recuperarea integrală a creanţei.
-prin încheierea civilă nr. 4441/CC/19.08.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, s-a dispus încuviinţarea executării silite în dosarul execuţional nr. x/2024, având ca obiect cererea formulată de creditorul I. S.A., împotriva debitorilor F., H. Şi G., în temeiul titlului executoriu reprezentat de contract facilitate linie de credit nr. x/12.10.2022, în vederea realizării drepturilor creditoarei, până la concurenţa sumei de 20.176.577,77 RON, cu titlu de debit principal neachitat, dobânzi şi comisioane aferente creditului acordat, la care se adaugă cheltuielile de executare silită, executarea silită putându-se realiza simultan sau succesiv, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege.
Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Alba Iulia şi Judecătoria Oradea şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prima dintre instanţe reţinând incidenţa Deciziei nr. 20/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, iar a doua instanţă raportându-se la sediul debitorului principal J. S.R.L..
În acest context, se reţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 645 alin. (1) din C. proc. civ., care dispun că "sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul", precum şi cele ale art. 648 alin. (1) din acelaşi act normativ, potrivit cu care "Creditorul, în condiţiile legii, poate urmări, în limita creanţei şi a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, şi bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel."
În raport cu cele anterior expuse, se reţine că, în faza executării silite, debitorul poate fi atât împrumutatul, cât şi garantul, aşadar nu numai debitorul principal din raportul obligaţional.
În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor", iar alin. (3) al aceluiaşi text legal prevede că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.
Totodată, potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ.: "Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali."
Înalta Curte constată că, în cauză, prin încheierile nr. 7001/06.08.2024, nr. 7079/07.08.2024 şi nr. 7114/07.08.2024 pronunţate de Judecătoria Oradea, a fost încuviinţată executarea silită a debitorului A., la cererea creditorului I. S.A., aceasta fiind prima dintre instanţe care a încuviinţat executarea silită a garantului.
Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, decizie obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Pentru a decide astfel, instanţa supremă a statuat în sensul că procedura încuviinţării executării silite are caracter graţios, fiind aplicabile dispoziţiile privitoare la procedura necontencioasă judiciară, inclusiv dispoziţiile art. 529 C. proc. civ., astfel încât, chiar şi în ipoteza în care necompetenţa teritorială a instanţei de executare ar fi una de ordine privată, ceea ce nu este cazul, instanţa este ţinută de invoce din oficiu necompetenţa (par. 67-68).
Concluzia conform căreia o singură instanţă ar fi desemnată drept instanţă de executare rezultă şi din obligativitatea aplicării prevederilor art. 529 alin. (1) C. proc. civ. de către instanţa sesizată cu cererea de încuviinţare a executării silite, în ipoteza în care aceasta ar fi necompetentă teritorial a soluţiona cererea, situaţie în care aceasta este ţinută să trimită dosarul instanţei competente, care devine astfel instanţă de executare (par. 69).
Aşadar, încă din momentul încuviinţării executării silite este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, fiind singura instanţă competentă material şi teritorial să soluţioneze toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite (par. 70).
Pe cale de consecinţă, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale (par. 71).
Aplicând, pentru identitate de raţionament, aceste dezlegări obligatorii în cauza de faţă, se reţine că revine instanţei de executare competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, din moment ce aceasta a dobândit, de la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, competenţa de a soluţiona orice incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, pe întreaga durată a acesteia.
Drept urmare, odată încuviinţată executarea silită, calitatea de instanţă de executare nu mai poate fi reapreciată, cu prilejul verificării competenţei în cadrul contestaţiei la executare.
Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Oradea, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine tot acestei instanţe, potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.
Astfel, dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. nu mai pot determina instanţa de executare, care a fost stabilită odată cu pronunţarea încheierii de executare silită, în procedura necontencioasă, când instanţa şi-a verificat competenţa potrivit art. 529 alin. (1) din C. proc. civ. care prevede expres că instanţa învestită a se pronunţa asupra încuviinţării executării silite este ţinută a invoca din oficiu necompetenţa chiar şi atunci când este de ordine privată, derogându-se astfel de la regula cuprinsă în art. 130 alin. (3) C. proc. civ.. Astfel, instanţa nu doar că este obligată a-şi verifica din oficiu competenţa, dar în aceeaşi măsură trebuie să respecte regulile de competenţă chiar şi dacă sunt de ordine privată, fiind obligată a invoca necompetenţa şi a trimite dosarul instanţei competente să dispună încuviinţarea executării silite.
Tocmai de aceea prin Decizia nr. 20/27.09.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii s-a reţinut principiul unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.
Prin urmare, faţă de cele ce precedă şi având în vedere dezlegările obligatorii ale Deciziei RIL nr. 20/27.09.2021, cum în cauză prima dintre încheierile de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată de Judecătoria Oradea, în favoarea acesteia se va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, reţinându-se că dispoziţiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ. nu pot fi relevante în determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei de către o altă instanţă, întrucât acest text legal vizează numai ipoteza în care sunt urmăriţi silit atât debitorii principali, cât şi debitorii obligaţi accesoriu.
Or, în speţă, împotriva debitorului principal J. S.R.L. nu s-a început executarea silită, ci urmăriţi silit sunt numai contestatorii din prezenta cauză (în calitate de garanţi), în dosare de executare diferite.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 4 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.