Timeliness of appeal filed via email after court hours on final day

Şedinţa publică din data de 4 iunie 2025

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeş, la data de 23.03.2022, sub nr. x, reclamanta Primăria Teregova a chemat în judecată pârâţii A. şi B., solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/23.12.2021 de SPN C. şi rectificarea menţiunilor efectuate în CF nr. x Teregova (CF vechi x) prin încheierea nr. 40772/04.01.2022 a BCPI Caransebeş, în sensul radierii acestor menţiuni şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1250 şi art. 1254 din C. civ., art. 159 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Prin sentinţa civilă nr. 1023/27.09.2022, Judecătoria Caransebeş a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Caraş-Severin.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, secţia I civilă, la data de 21.10.2022, sub acelaşi număr de dosar.

La data de 18.01.2023, terţul D. a depus la dosarul cauzei, cerere de intervenţie principală, prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar dintre imobilele sale înscrise în CF x Teregova şi imobilul pârâtului B., obligarea pârâtului B. să lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de teren de aproximativ 400 mp şi construcţia de aproximativ 150 mp pe care le ocupă din imobilele proprietatea sa şi rectificarea CF x Teregova, în sensul anulării înscrierii dreptului de proprietate al pârâtului în acest CF cu privire la suprafaţa transnotată provenită din CF x Teregova.

Prin încheierea din 02.03.2023, instanţa a respins cererea de intervenţie principală formulată de către terţul interesat D. pe motiv că nu îndeplineşte cerinţele impuse de lege.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin

Prin sentinţa civilă nr. 1042/07.12.2023 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2022 a fost admisă excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantei Primăria Teregova, invocată din oficiu.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Primăria Teregova în contradictoriu cu pârâţii B. şi A..

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 214/17.09.2024, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a admis excepţia tardivităţii şi a respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de D. împotriva încheierii din 02.03.2023 şi împotriva sentinţei civile nr. 1042/07.12.2023 pronunţate de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Primăria Teregova şi intimaţii-pârâţi B. şi A.. A obligat apelantul să plătească intimatului-pârât B. suma de 5000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale în apel, reprezentând onorariu avocat redus de la suma de 10000 RON şi a respins cererea apelantului de acordare a cheltuielilor de judecată.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs titluarul cererii de intervenţie D., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanţei de apel, cu cheltuieli de judecată.

După expunerea situaţiei de fapt, recurentul a arătat, în susţinerea motivului de casare invocat, că decizia recurată a fost pronunţată cu încălcarea art. 181 şi art. 182 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. A susţinut că instanţa de apel a ignorat e-mailul transmis de avocatul său în data de 08.03.2024 care conţinea cererea de apel, reţinându-se greşit că a exercitat apelul în 11.03.2024, când l-a depus la poştă.

Astfel, raportat la art. 174 şi art. 175 C. proc. civ., recurentul a învederat că vătămarea procesuală nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din C. proc. civ. şi de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dreptul la apărare reglementat de art. 13 C. proc. civ. şi principiul legalităţii procesului civil stipulat la art. 7 din C. proc. civ.

5. Apărările formulate în cauză

În cauză, intimaţii nu au formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate de recurent şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de recurs, recurentul invocă o aplicare greşită a normelor procedurale din materia termenului pentru declararea căii ordinare de atac a apelului, critici ce sunt subsumabile motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., urmând a fi analizate din perspectiva acestor dispoziţii legale.

Obiectul controlului judiciar din prezenta cauză este reprezentat de decizia nr. 214 din 17 septembrie 2024 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin care a fost respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de D. împotriva încheierii din data de 02.03.2023 şi împotriva sentinţei civile nr. 1042/07.12.2023 pronunţate de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata reclamantă Primăria Teregova şi intimaţii pârâţi B. şi A..

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a apreciat că cererea de apel a fost transmisă prin poştă la Tribunalul Caraş-Severin în data de 11.03.2024, iar ultima zi de declarare a apelului, raportat la data comunicării sentinţei apelate (06.02.2024), a fost 08.03.2024, cererea de apel fiind tardiv introdusă, cu nerespectarea termenului de 30 zile prevăzut de art. 468 C. proc. civ.

Contestând, pe calea recursului, decizia curţii, recurentul a invocat încălcarea prevederilor art. 182 şi art. 183 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care a menţionat că a exercitat calea de atac în termenul legal, iar vătămarea procesuală nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Critica este fondată, urmând a fi admisă pentru motivele expuse în continuare.

Conform art. 468 alin. (1) C. proc. civ.: "(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."

Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiaşi articol, se prevede expres că, atunci, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua când acesta se împlineşte.

Este de necontestat că, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Reiese, aşadar, că atunci când legea impune o anumită conduită procesuală care trebuie îndeplinită într-un anumit termen sub sancţiunea nulităţii sau a decăderii, actul de procedură prin care se realizează trebuie să îmbrace forma prescrisă de lege, în caz contrar, intervine sancţiunea prevăzută de lege pentru încălcarea perioadei determinate de timp în care actul poate fi întocmit.

Devin relevante, astfel, prevederile art. 183 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. potrivit cu care:

"(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată."

Dispoziţiile art. 183 din C. proc. civ. au ca situaţie premisă întocmirea actului de procedură de către partea interesată în interiorul termenului absolut instituit de lege, dar, din cauza manierei în care partea a ales să se adreseze instanţei, respectiv a modalităţii în care actul de procedură este transmis, acest act ajunge să fie înregistrat la instanţa căreia îi era destinat după împlinirea termenului legal.

În cazurile precis şi limitativ enumerate de art. 183 alin. (1) din C. proc. civ., operaţiunea juridică de a comunica un act de procedură instanţei este valabilă, iar actul procedural astfel transmis produce efectele dorite de parte de la data depunerii la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori de la data trimiterii prin fax sau e-mail, iar nu de la data la care acesta este înregistrat la instanţă, normă reluată de altfel, şi de dispoziţiile art. 94 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243 din 22 decembrie 2022.

Conform acestui ultim text, actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, dată certă şi număr din sistemul ECRIS.

În consecinţă, în ipoteza transmiterii actului procedural, prin e-mail, acesta este socotit a fi formulat în termenul legal, cu condiţia ca menţiunea datei şi orei primirii e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul instanţei, să poarte o dată anterioară împlinirii termenului, aceasta fiind singura dovadă aptă şi necesară a conferi dată certă actului procedural astfel comunicat, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 183 alin. (3) din C. proc. civ.

Procedând la verificarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei pentru cercetarea celor susţinute de către recurent, Înalta Curte constată că sentinţa civilă nr. 1042/07.12.2023 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin, secţia I civilă a fost comunicată recurentului la data de 06.02.2024, conform dovezii aflate la dosarul tribunalului.

În raport de comunicarea efectuată recurentului la data de 06.02.2024, termenul pentru exercitarea apelului pentru această parte s-a împlinit la data 08.03.2024 (vineri) prin aplicarea regulii de calcul al termenelor procedurale prevăzută de art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. - pe zile libere.

Cererea de apel formulată de titularul cererii de intervenţie D. a fost transmisă curţii de apel, prin e-mail, la data de 08.03.2024, vineri, ora 19:28 (şi a primit dată certă luni, în data de 11.03.2024), conform menţiunii din cuprinsul dovezii aflate la dosarul curţii de apel, în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea sentinţei apelate, precum şi prin poştă, în data de 11.03.2024, conform ştampilei de pe plicul aflat la dosarul de apel.

Înalta Curte constată, aşadar, că instanţa de apel în mod greşit s-a raportat la data de 11.03.2024, conform filei 15 din dosar, data transmiterii prin poştă a căii de atac, fără a observa că cererea de apel a fost transmisă, prin e-mail, în data de 08.03.2024, ora 19:28, în ultima zi a termenului legal de declarare a apelului.

Având în vedere că raportat la data înregistrării cererii introductive (23.03.2022) sunt incidente în cauză prevederile C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, reţinând că cererea de apel a fost transmisă la curtea de apel, prin e-mail, în ultima zi a termenului procedural, după închiderea programului de lucru al instanţei de judecată, devin incidente prevederile Deciziei nr. 45/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen."

În consecinţă, întrucât calea de atac a fost transmisă la instanţă în termenul legal, Înalta Curte constată că părţii apelante i s-a produs o vătămare procesuală esenţială, reprezentată de respingerea apelului ca tardiv ca urmare a constatării de către instanţă a intervenirii sancţiunii decăderii, care nu a mai permis cercetarea pe fond a motivelor de apel, ceea ce echivalează cu împiedicarea dreptului părţii de acces la calea de atac a apelului.

Ca atare, Înalta Curte reţine a fi fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât curtea de apel a pronunţat decizia recurată cu încălcarea regulilor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 178 alin. (2) şi (3) lit. b) C. proc. civ. astfel cum deja s-a arătat, instanţa de apel a nesocotit dispoziţiile art. 183 alin. (3) C. proc. civ., art. 468 alin. (1) C. proc. civ. şi a aplicat în mod eronat sancţiunea procedurală reglementată de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prin respingerea ca tardiv formulat a apelului declarat de către titularul cererii de intervenţie D..

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 497 raportat la art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul declarat de titularul cererii de intervenţie D. împotriva deciziei nr. 214 din 17 septembrie 2024 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, va casa decizia recurată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe de apel pentru rejudecarea apelului acestei părţi.

Dat fiind că în cauză s-a dispus soluţia casării cu trimitere spre rejudecare, instanţa de recurs nu se poate pronunţa, în această fază procesuală, asupra cererii formulate de recurent privind acordarea cheltuielilor de judecată (constând în taxa judiciară în cuantum de 100 RON), aceasta urmând a fi avută în vedere de instanţa de apel, în raport de deznodământul judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de titularul cererii de intervenţie D. împotriva deciziei nr. 214 din 17 septembrie 2024 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Casează decizia recurată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi curţi de apel.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.