Inadmissibility of cassation appeal against final decision in presidential order proceedings for urgent birth certificate transcription

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cererii deduse judecăţii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, secţia civilă, la 30 august 2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză, să dispună de urgenţă transcrierea actului de naştere al minorei B. şi efectuarea în regim de urgenţă a unui paşaport pentru minoră.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Satu Mare, în primă instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 3730 din 16 septembrie 2024, Judecătoria Satu Mare, secţia civilă a respins cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor a Judeţului Satu Mare, ca inadmisibilă.

I.3. Decizia pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în apel:

Prin decizia civilă nr. 501 Ap din 16 octombrie 2024, Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă a respins apelul declarat de apelanta A., în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor Judeţului Satu Mare, împotriva sentinţei civile nr. 3730 din 16 septembrie 2024, pronunţate de Judecătoria Satu Mare.

I.4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Oradea, în recurs:

Prin decizia civilă nr. 209R din 20 noiembrie 2024, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii recursului şi, în consecinţă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A., în contradictoriu cu intimata Directia Generală de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare, împotriva deciziei civile nr. 501 Ap din 16 octombrie 2024, pronunţate de Tribunalul Satu-Mare.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 209R din 20 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a declarat recurs recurenta A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 23 decembrie 2024, sub nr. x/2024, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluţia din 08 ianuarie 2025, a constatat că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ. în ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) a aceluiaşi articol, a reţinut că recurenta nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit că recurenta datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, sub sancţiunea anulării cererii.

II.1. Motivele de recurs:

Recurenta a arătat că răspunsul ofiţerului de stare civilă, redat în cuprinsul cererii de recurs, nu a ţinut cont de situaţia de fapt şi actele prezentate deja autorităţilor române, respectiv că domiciliul recurentei şi a tatălui biologic al copilului se află în străinătate şi că s-a prezentat o hotărâre definitivă, ulterior celei de divorţ, care presupune că cetăţeanul nu este pe înţelesul evidenţei populaţiei şi are valoarea unei legi cu dedicaţie.

A menţionat că Serviciul de Evidenţă a Populaţiei a continuat, cu bună ştiinţă, să nu ţină cont de faptul că poate contesta un act de naştere eliberat într-un stat european doar în instanţă, iar rolul acestuia este de a transcrie actul prezentat până ce se pronunţă un tribunal şi nu să îngrădească, prin acţiunile sale, dreptul copilului şi al mamei de a merge la domiciliul declarat în Diel 8, C., neluând în considerare că mama copilului nu dispune de surse de venit sau o locuinţă în România. A precizat că rolul instituţiei este acela de a facilita drepturile fundamentale ale cetăţenilor, în speţă dreptul la libera circulaţie, nu de a genera costuri inutile.

În consecinţă, a solicitat transcrierea actului de naştere a minorei B., aşa cum a fost emis de autorităţile belgiene, până ce instanţele vor decide.

II.2. Apărările formulate în cauză:

II.2.1 Întâmpinarea:

Prin întâmpinarea înregistrată la 19 februarie 2025, intimatul Consiliul Judeţean Satu Mare - Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare a solicitat respingerea acţiunii, făcând trimitere la sentinţa civilă nr. 616 din 13 aprilie 2023 a Judecătoriei Negreşti Oaş, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 469Ap din 02 noiembrie 2023, cu privire la desfacerea căsătoriei prin divorţ între părţile D. şi E.; la înregistrarea naşterii minorei B., la 14 decembrie 2023, la autorităţile belgiene; la dispoziţiile art. 414 C. civ. ce instituie prezumţia de paternitate, neînlăturată printr-o hotărâre judecătorească; la adresa nr. x/30.07.2024 a Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Satu Mare prin care a solicitat Ministerului de Interne - Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti un punct de vedere cu privire la modalitatea de soluţionare a dosarului şi la răspunsul nr. x/23.08.2024 primit de la aceasta, al cărui conţinut l-a redat în cuprinsul întâmpinării.

În concluzie, intimatul a susţinut că instituţiile publice nu au refuzat transcrierea actului de naştere al minorei B., recurentei oferindu-i-se explicaţiile de specialitate, respectiv modalitatea de transcriere potrivit prevederilor legii române precum şi actele pe care trebuie să le depună în completarea dosarului pentru transcrierea actului de naştere.

De asemenea, recurenta a fost informată şi cu privire la paşii pe care îi are de urmat pentru a obţine un certificat de naştere românesc completat în sensul celor solicitate de recurentă.

II.2.2. Răspunsul la întâmpinare:

Prin răspunsul la întâmpinare depus la 17 martie 2025, prin poştă, recurenta A. a arătat că reprezentanţii instituţiei pârâte au încălcat dreptul său la libera circulaţie, făcând trimitere pe larg la situaţia de fapt dedusă judecăţii şi înscrisurile de care s-a prevalat în susţinerea prezentului recurs.

II.3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 30 august 2024, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicare şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluţia din 21 martie 2025, s-a fixat termen de judecată la 03 iunie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, termen la care instanţa a reţinut cauza spre soluţionare, cu prioritate pe excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu.

II.4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în condiţiile art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei. Norma juridică evocată consacră principiul legalităţii căii de atac a cărui nerespectare conduce la inadmisibilitatea căii de atac promovate dar neprevăzute de lege.

Astfel, potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j)3, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

În conformitate cu prevederile art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor".

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Din prevederile mai sus expuse rezultă că legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească pronunţată în cadrul procedurii ordonanţei preşedinţiale nu poate fi atacată cu recurs, nefiind supusă decât apelului, ceea ce înseamnă că recursul împotriva unei decizii pronunţate în apel nu este admisibil cu excepţia situaţiei în care printr-o reglementare specială se prevede în mod expres posibilitatea exercitării acestei căi extraordinare de atac.

În speţă, obiectul cererii introductive de instanţă l-a constituit solicitarea de emitere a ordonanţei preşedinţiale, pentru "transcrierea actului de naştere a minorei B. şi efectuarea în regim de urgenţă a unui paşaport pentru minoră".

Astfel, hotărârea în cererea de ordonanţă preşedinţială, fiind pronunţată în primă instanţă de către Judecătoria Satu Mare, secţia civilă, este supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară, Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă, în conformitate cu art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., iar decizia civilă nr. 501Ap din 16 octombrie 2024, pronunţată de această ultimă instanţă, este definitivă, în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

La rândul ei, decizia civilă nr. 209 R a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, pronunţată în soluţionarea recursului îndreptat împotriva deciziei civile nr. 501Ap din 16 octombrie 2024 a Tribunalului Satu Mare, nu este susceptibilă de reformare pe calea prezentului recurs, nefiind posibilă atacarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate în recurs, cu un nou recurs.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, aspect ce nu poate fi acceptat în ordinea juridică internă.

Pe cale de consecinţă, fiind declarată o cale de atac pe care legea nu o prevede, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. şi art. 457 alin. (1) din acelaşi cod, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 209R din 20 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 209R din 20 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 03 iunie 2025.