Cassation of moral damages claim dismissed as late due to failure to meet 30-day filing deadline

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cererii deduse judecăţii:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi la 29 martie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâtul la plata de daune morale în sumă de 50.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 918 din 27 septembrie 2023, Judecătoria Dorohoi a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Botoşani.

Prin încheierea pronunţată la 15 ianuarie 2024, Tribunalul Botoşani, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a acestei secţii şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I civilă, dosarul fiind reînregistrat pe rolul acestei secţii, la 23 ianuarie 2024, sub nr. x/2023*.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Botoşani, în primă instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 364 din 17 aprilie 2024, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu, cu pârâtul B..

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în apel:

Prin decizia nr. 911 din 22 octombrie 2024, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 364 din 17 aprilie 2024 a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 911 din 22 octombrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 09 ianuarie 2025, sub nr. x/2023*, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluţia din 15 ianuarie 2025, a constatat că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ. în ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) a aceluiaşi articol, a reţinut că recurentul-reclamant nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în temeiul art. 24 coroborat cu art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit că recurentul-reclamant datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancţiunea anulării cererii de recurs.

II.1. Motivele de recurs:

Recurentul-reclamant A. a solicitat admiterea recursului, anularea deciziei atacate, cu consecinţa obligării intimatului-pârât B. la plata daunelor morale, aşa cum au fost solicitate prin acţiunea introductivă, arătând, în motivarea căii de atac, că hotărârea recurată este nelegală, având în vedere documentaţia depusă la dosar din care rezultă că partea adversă, în mod premeditat, a menţionat în raportul de expertiză că chiriaşul C. este proprietar pe o porţiune din imobilul construcţie şi terenul aferent proprietatea recurentului.

Prin concluziile scrise, depuse la 29 aprilie 2025, prin poştă, recurentul-reclamant a solicitat admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată, cu obligarea intimatului-pârât la plata daunelor morale în cuantum de 50.000 RON, în urma analizei documentaţiei depusă la dosar, susţinând că acesta a efectuat o expertiză defectuoasă din cauza căreia a fost nevoit să efectueze demersuri timp de 7 ani pentru a putea să intabuleze imobilul, proprietatea acestuia, situat în Dorohoi, judeţul Botoşani.

II.2 Apărările formulate în cauză:

II.2.1. Întâmpinarea:

Prin întâmpinarea formulată la 24 mai 2025, prin poştă electronică, intimatul-pârât B. a solicitat respingerea acţiunii, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea poziţiei sale procesuale, a arătat că a fost desemnat să efectueze raportul de expertiză, prin încheierea din 26 mai 2014 a Judecătoriei Dorohoi, faţă de care recurentul nu a formulat obiecţiuni, ale cărui concluzii şi le menţine, precizând totodată, că faptele de care este acuzat au fost respinse prin sentinţa civilă nr. 364 din 17 aprilie 2024 a Tribunalului Botoşani şi decizia nr. 911 din 22 octombrie 2024 a Curţii de Apel Suceava, pe care le-a ataşat întâmpinării.

II.2.2. Răspunsul la întâmpinare:

Prin răspunsul la întâmpinare depus la 28 mai 2025, prin poştă, recurentul-reclamant a solicitat respingerea apărărilor părţii adverse şi admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, reiterând situaţia de fapt dedusă judecăţii şi faptul că cele menţionate în raportul de expertiză întocmit în cauză de către intimatul-pârât nu concordă cu actele de proprietate pe care le deţine recurentul.

II.3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 29 martie 2023, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicare şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluţia din 21 martie 2025, s-a fixat termen de judecată la 03 iunie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, termen la care instanţa a reţinut cauza spre soluţionare, în principal, pe excepţia tardivităţii recursului şi, în subsidiar, pe excepţia nulităţii recursului, ambele excepţii fiind invocate din oficiu.

II.4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând, cu prioritate, excepţia tardivităţii recursul, invocată din oficiu, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 499 din acelaşi cod, potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Dispoziţiile art. 485 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că durata termenului de recurs este de 30 zile, iar momentul de la care începe să curgă coincide cu data comunicării hotărârii atacate.

Potrivit art. 12 alin. (1) C. proc. civ., "drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi", iar conform art. 10 din acelaşi cod, "părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător (...)".

Conform dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Articolul invocat prevede sancţiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.

În litigiul supus analizei, hotărârea recurată a fost comunicată reclamantului A. la 07 noiembrie 2024, prin depunerea actului de procedură la cutia poştală, conform celor inserate de agentul poştal în procesul-verbal de înmânare aflat la dosarul nr. x/222/2023* al Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, astfel că începutul termenului legal de recurs se raportează la această dată.

Fiind un termen stabilit pe zile, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora:

"când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte".

În condiţiile în care termenul de 30 zile pentru declararea recursului a început să curgă la 07 noiembrie 2024, rezultă că acesta s-a împlinit la 08 decembrie 2024, într-o zi nelucrătoare, duminica, prelungindu-se la 09 decembrie 2024, în prima zi lucrătoare, luni, în conformitate cu art. 181 alin. (2) C. proc. civ.

Cu privire la data declarării recursului, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a expediat cererea de recurs, prin poştă, la 12 decembrie 2024, astfel cum aceasta este menţionată pe ştampila aplicată pe plicul aflat la dosar, cu depăşirea termenul legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei recurate.

Având în vedere că recursul a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului imperativ de 30 zile prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., în speţă devin incidente dispoziţiile art. 185 alin. (1) din acelaşi act normativ, consecinţa fiind aceea a respingerii recursului, ca tardiv.

Dată fiind prioritatea soluţionării excepţiei tardivităţii recursului, celelalte aspecte subsumate prezentei căi de atac nu mai pot fi analizate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii fiind o excepţie de procedură absolută şi peremptorie.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 485 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 185 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 911 din 22 octombrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 911 din 22 octombrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 03 iunie 2025.