Competence for correcting land registry entries to remove criminal seizure: Civil Code rectification claims over Criminal Procedure Code seizure lifting procedures

Şedinţa publică din data de 15 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 16 mai 2024 pe rolul Judecătoriei Constanţa, sub nr. x/2024, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari, prin primar, a solicitat rectificarea notării în cartea funciară, în sensul înlăturării măsurii sechestrului asigurător privind restabilirea situaţiei anterioare asupra terenului intravilan în suprafaţă de 500 mp, înscris în CF nr. x a localităţii Năvodari, instituit prin sentinţa penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul penal nr. x/2015 şi menţinut prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, precum şi înlăturarea dreptului de ipotecă legală privind restabilirea situaţiei anterioare, asupra terenului intravilan în suprafaţă de 500 mp, înscris în CF nr. x Năvodari, instituit prin actul administrativ nr. A_EGL_6125 din 26 noiembrie 2020 emis de ANAF - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 907, 908, 911 şi 2367 C. civ., precum şi pe cele ale art. 957 şi următ. C. proc. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Constanţa

Prin sentinţa civilă nr. 8949 din 14 august 2024, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia III civilă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Constanţa a reţinut că reclamanta a solicitat rectificarea notării în cartea funciară, în sensul înlăturării măsurii sechestrului asigurător privind restabilirea situaţiei anterioare asupra terenului intravilan în suprafaţă de 500 mp, înscris în CF nr. x a localităţii Năvodari, instituit prin sentinţa penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul penal nr. x/2015 şi menţinut prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, precum şi înlăturarea dreptului de ipotecă legală privind restabilirea situaţiei anterioare asupra terenului intravilan în suprafaţă de 500 mp, înscris în CF nr. x a localităţii Năvodari, instituit prin actul administrativ nr. A_EGL_6125 din 26 noiembrie 2020 emis de ANAF-Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale.

Judecătoria Constanţa a constatat că, potrivit art. 954 coroborat cu art. 957 C. proc. civ., cererea de ridicare a sechestrului asigurător este de competenţa instanţei care judecă procesul în primă instanţă.

Totodată, a reţinut că, raportat la art. 954 alin. (1) C. proc. civ., cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în prima instanţă, în materie civilă aplicându-se regula conform căreia instituirea sechestrului asigurator revine instanţei competente să analizeze, în primă instanţă, cererea prin care se tinde la obţinerea titlului executoriu.

Judecătoria Constanţa a arătat că dispoziţiile art. 956-957 C. proc. civ. prevăd că instanţa competentă să dispună instituirea este competentă să constate şi desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător, respectiv să dispună ridicarea acestuia.

Aşadar, în ipoteza în care instanţa competentă să judece procesul penal în primă instanţă a fost curtea de apel, a apreciat că acestei instanţe îi revine competenţa materială să soluţioneze şi cererea de ridicare/constatare a încetării de drept a măsurii asigurătorii a sechestrului asigurator.

Prin urmare, a constatat că instanţa competentă să soluţioneze cererea de ridicare a sechestrului asigurător este Curtea de Apel Bucureşti, secţia III civilă, aceasta fiind instanţa competentă să judece procesul în prima instanţă.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect radierea ipotecii legale, a reţinut că sunt incidente prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

3. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 147F din 25 octombrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a constatat că reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune în rectificarea unor înscrieri de carte funciară, invocând, în acest sens, dispoziţiile art. 911 raportate la cele ale art. 908 C. civ., iar nu cu o cerere de ridicare a sechestrului asigurător.

Pentru corecta calificare a demersului judiciar al reclamantului, a apreciat că sunt esenţiale motivele acţiunii, care dau, concret, cauza juridică a acesteia, revenind instanţei obligaţia de verificare a competenţei în raport de identificarea naturii juridice reale a cererii, a categoriei sau instituţiei juridice aplicabile.

Instanţa a reţinut că situaţia de fapt descrisă de reclamant este aceea că prin sentinţa penală nr. 225/F/20.11.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a aplicat dispoziţiile art. 25 alin. (3) C. proc. pen., dispunând restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a mai multor terenuri, printre care şi suprafaţa de teren de 500 mp, înscrisă în CF nr. x Năvodari, soluţia fiind menţinută prin decizia penală nr. 237/A/21.07.2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală. Totodată, a constatat că au fost instituite măsuri asiguratorii asupra terenurilor pentru care s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, pentru a se evita înstrăinarea imobilelor, scopul fiind acela de a face efectiv posibilă readucerea terenurilor în domeniul public sau privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale.

Curtea a mai reţinut că reclamantul a învederat că, pentru a aduce la îndeplinire dispoziţiile instanţei penale, prin hotărârea nr. 190/26.10.2023, Consiliul Local Năvodari a aprobat preluarea în domeniul privat al Unităţii Administrativ Teritoriale a unor imobile care se reîntorc în patrimoniul oraşului Năvodari, respectiv a tuturor terenurilor faţă de care s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii terenurilor supuse restituirii în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al oraşului Năvodari, imobilul teren în suprafaţă de 500 mp figurând la poziţia 4 din anexa nr. 1 la actul administrativ menţionat, realizându-se, astfel, finalitatea urmărită prin hotărârea penală.

Totodată, a remarcat că, în baza aceluiaşi act administrativ, hotărârea nr. 190/26.10.2023, dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale a fost înscris în cartea funciară nr. x a oraşului Năvodari, fiind menţinută notarea privind măsura sechestrului asigurător în partea C III. Sarcini a cărţii funciare.

Raportat la argumentele expuse de reclamant în fapt şi în drept, curtea a reţinut că preocuparea acestuia este rectificarea notărilor în cartea funciară, respectiv de radiere a sechestrului şi a ipotecii, orice referire la încetarea/ridicarea măsurii asigurătorii având un simplu rol argumentativ în susţinerea cererii de rectificare a cărţii funciare prin radierea sechestrului asigurător şi a ipotecii.

De asemenea, a apreciat că din contextul factual descris de reclamant rezultă că poziţia acestuia este cea a creditorului care, în urma soluţiei pronunţate de instanţa penală asupra laturii civile a procesului penal, şi-a recuperat terenurile, înscriindu-şi dreptul de proprietate în cartea funciară.

Astfel, a reţinut că situaţia descrisă de reclamant sau argumentele invocate de acesta nu se circumscriu ipotezelor prevăzute de art. 957 C. proc. civ., care reglementează ridicarea sechestrului asigurător.

Curtea a concluzionat că atât denumirea cererii de chemare în judecată, cât şi motivele de fapt şi temeiurile de drept invocate de reclamant relevă că demersul judiciar promovat de reclamant este o acţiune în rectificarea înscrierii în cartea funciară, care are natura unei acţiuni patrimoniale neevaluabile, competenţa materială aparţinând judecătoriei, în temeiul dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că îi revine Judecătoriei Constanţa competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

La 16 mai 2024, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari, prin primar, a sesizat Judecătoria Constanţa cu soluţionarea unei cereri prin care a solicitat rectificarea notării în cartea funciară, în sensul înlăturării măsurii sechestrului asigurător privind restabilirea situaţiei anterioare asupra terenului intravilan în suprafaţă de 500 mp, înscris în CF nr. x Năvodari, instituit prin sentinţa penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în dosarul penal nr. x/2015, şi menţinut prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală. Totodată, a solicitat înlăturarea dreptului de ipotecă legală privind restabilirea situaţiei anterioare, asupra terenului intravilan în suprafaţă de 500 mp, înscris în CF nr. x Năvodari, instituit prin actul administrativ nr. A_EGL_6125 din 26 noiembrie 2020 emis de ANAF - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale.

În motivarea cererii, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 911, 908 şi 911 C. civ., reclamanta a arătat că, prin sentinţa penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a instituit măsura sechestrului asigurător asupra terenului în suprafaţă de 500 mp, având nr. cadastral x, minuta fiind înscrisă în cartea funciară a terenului sub nr. x/24.11.2020.

Ulterior, prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a menţinut măsura sechestrului asigurător, care a fost înscrisă în cartea funciară a imobilului sub nr. x/31.07.2023.

Reclamanta a arătat că pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiei impuse prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în vederea preluării efective a terenului în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, prin HCL Năvodari nr. 190/26.10.2023, a fost aprobată preluarea în domeniul privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Oraşul Năvodari a unor imobile care se reîntorc în patrimoniul său, respectiv a tuturor terenurilor faţă de care s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii terenurilor supuse restituirii în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al oraşului, terenul în suprafaţă de 500 mp figurând la poziţia 4 din anexa nr. 1 la actul administrativ menţionat.

În baza HCL Năvodari nr. 190/26.10.2023, reclamanta a afirmat că şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, dar cu toate acestea, în partea C III. Sarcini, a fost menţinută măsura sechestrului instituită prin cele două hotărâri penale menţionate.

Totodată, a precizat că prin înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului pe numele Unităţii Administrativ Teritoriale Oraşul Năvodari s-a realizat finalitatea urmărită prin hotărârile penale, aceea a indisponibilizării bunurilor obiect al infracţiunii săvârşite în aplicarea Legii nr. 10/2001, astfel că reclamanta este îndreptăţită să reintre în proprietatea terenurilor, fiind restabilită situaţia anterioară săvârşirii infracţiunilor cercetate de instanţele penale.

În ceea ce priveşte sechestrul asigurător, a arătat că acesta a fost instituit pentru a garanta repararea prejudiciului suferit de reclamantă, ca rezultat al unor activităţi infracţionale care au fost sancţionate prin hotărâre judecătorească definitivă, însă Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năvodari a redevenit proprietarul terenului prin inventarierea acestuia în patrimoniul său şi prin înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.

Faţă de aceste aspecte relevate, Înalta Curte reţine că scopul primordial al cererii deduse judecăţii constă în rectificarea notării în cartea funciară, dispuse asupra imobilului preluat efectiv în patrimoniul reclamantei prin HCL Năvodari nr. 190/26.10.2023, ca urmare a restabilirii situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor cercetate de instanţele penale.

În ceea ce priveşte sechestrul asigurător, reclamanta a învederat că acesta a fost instituit în scopul garantării restituirii bunului imobil înstrăinat din patrimoniu ca rezultat al unor activităţi infracţionale sancţionate prin hotărâre judecătorească, până la finalizarea procedurilor administrative de reintrare în patrimoniu, şi că imobilul vizat de o asemenea măsură a revenit în proprietatea sa, prin înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.

Ca atare, chestiunea referitoare la sechestrul judiciar nu se fundamentează pe ipotezele premisă statuate prin dispoziţiile art. 957 C. proc. civ. în care iniţiativa ridicării sechestrului aparţine debitorului ci este subsidiară capătului de cerere privind rectificarea de carte funciară.

În aceste coordonate procesuale, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispoziţiile art. 907, 908 şi 911 C. civ., privitoare la rectificarea înscrierilor de carte funciară, indicate de reclamantă ca temei de drept al cererii deduse judecăţii şi în limitele calificării date de instanţă cererii de chemare în judecată, o astfel de cerere fiind atribuită, conform art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ., în competenţa judecătoriei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.