Exclusive jurisdiction over judicial interdiction re-examination rests with Sector 3 Bucharest Court, which prevails over Buzău Court.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Sector 3 Bucharest Court has exclusive territorial jurisdiction over the ex officio re-examination of a judicial interdiction measure under Article 20(2) of Law No. 140/2022, thereby favoring the Sector 3 Bucharest Court over the Buzău Court. The dispute arose when the Sector 3 Bucharest Court declined jurisdiction in favor of the Buzău Court based on the protected person's actual residence at a care facility in Buzău, while the Buzău Court declined jurisdiction back to Sector 3 Bucharest based on the protected person's formal domicile with the appointed guardian. The High Court held that the Sector 3 Bucharest Court had already assumed the role of guardianship court (instanța de tutelă) by previously approving the guardian's account reports, and per Article 105(1) of the internal regulations, all procedural acts related to guardianship duties must be conducted in the same case file; moreover, under Article 114(1) of the Civil Procedure Code, territorial jurisdiction is determined by the protected person's domicile or residence as recorded in the identity documents—here, Bucharest with the guardian—not by their factual location, and thus the earlier declination was erroneous. The decision is final and definitive.
Legislator headnote
AI generatedart. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, art. 936 C. proc. civ, art. 91 C. civ, art. 20 din Legea nr. 140/2022, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 137 C. civ; Exclusive jurisdiction over judicial interdiction re-examination rests with Sector 3 Bucharest Court, which prevails over Buzău Court: Pentru a dispune astfel, Judecătoria Buzău a reţinut că procedura de reexaminare a acestor măsuri este reglementată de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 140/2022, potrivit cărora astfel de cereri sunt de competenţa instanţelor de tutelă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 mai 2025
După deliberare, asupra conflictului de competenţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Ca urmare a demersurilor efectuate din oficiu, în baza art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti s-a dispus înregistrarea dosarului nr. x/2024, având ca obiect reexaminarea din oficiu a măsurii de punere sub interdicţie a intimatului A., în calitate de persoană ocrotită.
2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti
Prin sentinţa civilă nr. 8408 din 16 iulie 2024, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a reţinut că, în materie de persoane, competenţa teritorială este întotdeauna exclusivă, fiind reglementată de norme de ordine publică de la care părţile nu pot deroga prin convenţia lor, iar dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. confirmă această regulă.
Enunţând dispoziţiile art. 91 şi 89 C. civ., instanţa a constatat că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere acestea vizează, în sens procedural, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei.
Menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reşedinţa unei persoane au fost apreciate că nu au caracter constitutiv în ceea ce priveşte determinarea acestora, ci numai caracter de evidenţă a persoanei respective, potrivit art. 91 C. civ.. În sens procesual, a considerat că noţiunea de domiciliu sau reşedinţă vizează locuinţa efectivă a persoanei respective, iar nu adresa pe care aceasta o are menţionată în cuprinsul cărţii de identitate.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a făcut referire şi la jurisprudenţa în materie, prin care s-a reţinut că noţiunea de domiciliu trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei.
Instanţa a constatat că din referatul de anchetă socială existent la dosar reiese că, de la data de 18 aprilie 2022, intimatul este internat la B., jud. Buzău, cu sediul în comuna Cernăteşti.
Raportat la acest aspect, precum şi la faptul că normele de competenţă teritorială au caracter exclusiv în cazul litigiilor privitoare la persoane, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, în a cărei circumscripţie se află locuinţa în fapt a persoanei ocrotite.
3. Hotărârea Judecătoriei Buzău
Prin sentinţa civilă nr. 500 din 29 ianuarie 2025, Judecătoria Buzău a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus, din oficiu, suspendarea judecăţii şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Buzău a reţinut că procedura de reexaminare a acestor măsuri este reglementată de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 140/2022, potrivit cărora astfel de cereri sunt de competenţa instanţelor de tutelă.
Judecătoria Buzău a evocat prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., prin care s-a atribuit în competenţa instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială domiciliază sau are reşedinţa persoana ocrotită, precum şi dispoziţiile art. 171 raportate la cele ale art. 137 C. civ., potrivit cărora persoana ocrotită are domiciliul la tutorele desemnat.
Instanţa a constatat că prin încheierea din 16 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a soluţionat cererea tutorelui privind darea de seamă aferentă anului 2020, însuşindu-şi, astfel, expres calitatea de instanţă de tutelă.
Totodată, a apreciat că nu se poate stabili competenţa de soluţionare a cererilor de reexaminare în baza prevederilor art. 936 C. proc. civ., întrucât acestea se aplică, exclusiv, cererilor noi de ocrotire, privind instituirea tutelei speciale/consilierii judiciare, iar nu şi cererilor de reexaminare a unei măsuri deja dispuse, care se soluţionează potrivit regulii de competenţă reglementate de art. 114 C. proc. civ. raportate la cele ale art. 171 şi 137 C. civ.
Judecătoria Buzău a reţinut că persoana ocrotită are domiciliul în Bucureşti, Aleea x, potrivit verificărilor efectuate la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi a Bazelor de Date.
Faţă de aceste dispoziţii exprese, care instituie un criteriu legal de stabilire a persoanei ocrotite, a apreciat că nu pot fi avute în vedere, pentru stabilirea competenţei teritoriale, alte elemente, cum ar fi locul situării în fapt, la un moment dat, al persoanei ocrotite.
Din această perspectivă, instanţa a considerat că împrejurarea că intimatul beneficiază de o măsură de protecţie prin acordarea unor servicii sociale în cadrul B., jud. Buzău, conform hotărârii nr. 31/15.04.2022 a Consiliului Local Sector 3 Bucureşti, nu poate echivala cu mutarea domiciliului persoanei ocrotite la această adresă, în condiţiile în care legiuitorul a reglementat criterii obiective, exprese, prin dispoziţiile art. 171 şi art. 137 C. civ.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa civilă nr. 335 din 4 mai 2000, pronunţată în dosarul nr. x/2000, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ a dispus, în contradictoriu cu pârâta Primăria Sectorului 3 Bucureşti, punerea sub interdicţie a numitului A..
Ulterior, prin dispoziţia nr. 494 din 13 iunie 2000, Primăria Municipiului Bucureşti a instituit tutela asupra numitului A., numind-o tutore al acestuia pe sora sa, C..
Prin încheierea din camera de consiliu din 16 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis cererea formulată de reclamanta C., a aprobat darea de seamă şi a dispus descărcarea sa de gestiune pentru cheltuielile efectuate din veniturile interzisului judecătoresc în anul 2000.
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti a fost înregistrată, sub nr. x/2024, cauza având ca obiect reexaminarea din oficiu a măsurii de punere sub interdicţie a pârâtului A., conform dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicţie judecătorească vor fi supuse, în ceea ce priveşte starea şi capacitatea lor şi măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin această lege. Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede că, în acest scop, instanţele judecătoreşti, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicţie judecătorească şi, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.
Potrivit art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutelă se efectuează în acelaşi dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie. Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După soluţionarea definitivă a acestor cauze, dosarele se ataşează la dosarul iniţial.
Aplicând normele legale enunţate la speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte constată, raportat la obiectul acesteia - reexaminarea din oficiu a măsurii punerii sub interdicţie a pârâtului A., dispuse în dosarul nr. x/2000 al Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ, precum şi la temeiul juridic reţinut, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022 - că instanţa de tutelă la care se face referire în cuprinsul art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022 este Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.
Astfel cum s-a arătat în cele ce preced, această instanţă s-a pronunţat, anterior sesizării cu soluţionarea cererii de reexaminare a punerii sub interdicţie, asupra solicitării tutorelui persoanei ocrotite privind darea de seamă şi descărcarea de gestiune pentru cheltuielile efectuate din veniturile interzisului judecătoresc, însuşindu-şi calitatea de instanţă de tutelă.
Această chestiune rămâne dobândită judecăţii pendinte, operând o extindere a competenţei asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în conexiune cu măsura tutelei.
În aceste condiţii, stabilirea competenţei teritoriale în cauză nu se poate raporta la domiciliul în fapt al persoanei ocrotite, de vreme ce, potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., (...) cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită", iar din verificările efectuate la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi a Bazelor de Date a rezultat că aceasta domiciliază în Bucureşti, Aleea x, la tutorele său.
Totodată, se constată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a efectuat, anterior declinării competenţei, cercetările specifice, în cauză fiind întocmit, de către Primăria Sectorului 3 Bucureşti - Serviciul de Autoritate Tutelară, referatul de anchetă socială la domiciliul persoanei ocrotite, mai sus menţionat, astfel că o aplicare a criteriului domiciliul în fapt raportat la facilitarea administrării probatoriului nu s-ar justifica în cauză.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 15 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.