Negative conflict of jurisdiction in consumer small-claims action resolved by affirming exclusive competence of the court where consumer was domiciled at filing.

Şedinţa publică din data de 15 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la 11 august 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata sumei de 1.040,62 RON, a penalităţilor aferente şi a cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1270, 1516 şi 1026-1013 C. proc. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 14478 din 13 decembrie 20203, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Câmpeni.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, dispoziţiile art. 126 alin. (2) din acelaşi act normativ rămânând aplicabile.

Instanţa a remarcat, potrivit verificărilor efectuate din oficiu la Direcţia pentru Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date, că pârâtul domiciliază în jud. Alba, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Câmpeni.

Reţinând că, potrivit dispoziţiilor art. 1028 C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererile de valoare redusă se stabileşte potrivit dreptului comun, în temeiul dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ. raportate la cele ale art. 130 alin. (2) din acelaşi act normativ, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.

3. Hotărârea Judecătoriei Câmpeni

Prin sentinţa civilă nr. 2235 din 19 noiembrie 2024, Judecătoria Câmpeni a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Câmpeni a reţinut că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune altfel.

Judecătoria Câmpeni a constatat că pârâtul domiciliază în municipiul Cluj Napoca şi că, din acest punct de vedere nu este competentă teritorial să judece cauza, competenţa aparţinând Judecătoriei Cluj Napoca.

4. Hotărârea Judecătoriei Cluj Napoca

Prin sentinţa civilă nr. 2934 din 5 martie 2025, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Cluj-Napoca şi Judecătoria Câmpeni, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Cluj Napoca a reţinut că, potrivit art. 192 alin. (2) şi art. 107 alin. (2) C. proc. civ., competenţa instanţei se determină prin raportare la momentul înregistrării cererii pe rolul instanţei, iar nu la momentul verificării competenţei de către judecător. Astfel, a reţinut că la momentul înregistrării cererii pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, domiciliul legal al pârâtului era în jud. Alba, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Câmpeni.

În acest context, a apreciat că revine acestei instanţe competenţa de soluţionare a cauzei, raportat la domiciliul pârâtului consumator la momentul sesizării instanţei, competenţa în această ipoteză fiind exclusivă, de ordine publică, potrivit dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ.

Sub un alt aspect, a reţinut că, raportat la temeiul de drept invocat în vederea declinării, respectiv art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o normă de competenţă de ordine privată, instanţa nu putea să invoce din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, ci doar pârâtul, prin întâmpinare, potrivit art. 130 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pe de altă parte, a constatat că, potrivit consemnărilor din practicaua încheierii de şedinţă de la termenul de judecată din 19 mai 2024, Judecătoria Câmpeni s-a declarat competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza, în raport de obiectul cauzei şi domiciliul pârâtului. În aceste împrejurări, în absenţa invocării excepţiei necompetenţei teritoriale, a apreciat că nu era posibilă o declinare de competenţă.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoriei Câmpeni îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul litigiului asupra căruia poartă conflictul negativ de competenţă este reprezentat de cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul B., prin care s-a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 1270, 1516 şi 1026-1013 C. proc. civ., obligarea acestuia la plata sumei de 1.040,62 RON, precum şi a penalităţilor aferente.

Creanţa pe care reclamanta tinde să o realizeze prin promovarea acţiunii civile rezidă în pretinsa nerespectare de către pârât a condiţiilor contractuale stipulate în contractul încheiat cu C. S.A., nr. x/07.11.2019.

Potrivit dispoziţiilor art. 1028 alin. (1) C. proc. civ., în procedura privind cererile de valoare redusă, "Competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei. (2) Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun."

Potrivit dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

În considerarea calităţii părţilor de profesionist/consumator, prin norma legală enunţată legiuitorul a stabilit, în această categorie de litigii îndreptate împotriva consumatorului, o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul acestuia.

Art. 129 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "Necompetenţa este de ordine publică sau privată. (2) Necompetenţa este de ordine publică: 1. în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; 2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat; 3. în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura. (3) În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată."

Conform art. 130 alin. (2) C. proc. civ., "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

Învestită fiind, ca urmare a declinării de competenţă teritorială dispuse de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, Judecătoria Câmpeni a procedat la administrarea probatoriului, cauza parcurgând mai multe termene din această perspectivă.

La termenul de judecată din 18 iunie 2024, Judecătoria Câmpeni s-a declarat competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cauza, raportat la obiectul cererii şi la domiciliul pârâtului de la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.

Excepţia de necompetenţă a fost invocată de Judecătoria Câmpeni ulterior acestui moment procesual, respectiv la termenul din 19 noiembrie 2024, după administrarea probaţiunii referitoare la modalitatea de încheiere a contractului (contestat de pârât prin cererea depusă la 8 mai 2024 în dosarul acestei instanţe), şi după ce, prealabil, prin încheierea din camera de consiliu din 27 august 2024, dispusese suspendarea judecăţii în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Raportat la aceste aspecte, invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială din oficiu, de către Judecătoria Câmpeni, la termenul de judecată din 19 noiembrie 2024 s-a făcut cu eludarea prevederilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., cu mult după primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate. De altfel, nici pârâtul nu a înţeles să ridice excepţia în cauză, prin cererea depusă la 8 mai 2024 limitându-se să conteste existenţa relaţiilor contractuale între părţi şi învederând că nu se poate prezenta la judecată. Fiind vorba despre o normă de competenţă teritorială absolută, prin invocarea excepţiei de necompetenţă cu nerespectarea dispoziţiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., Judecătoria Câmpeni a rămas competentă să judece litigiul.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.