Consumer protective exclusive jurisdiction: effective residence versus registered domicile for territorial competence

Şedinţa publică din data de 15 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva la 24 octombrie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 2.921,05 RON, precum şi a penalităţilor contractuale de 0,5% pe zi de întârziere de la data scadenţei facturilor, cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1026 şi următ. C. proc. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Deva

Prin sentinţa civilă nr. 3832/CC din 11 iulie 2024, Judecătoria Deva a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Deva a reţinut că, potrivit art. 1028 C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun, respectiv conform dispoziţiilor art. 107 şi următ. din acelaşi act normativ.

De asemenea, a constatat că prevederile art. 121 C. proc. civ. stipulează în sensul că cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, dispoziţiile art. 126 alin. (2) din cod rămânând aplicabile.

Judecătoria Deva a reţinut că regula de competenţă instituită de art. 121 C. proc. civ. este de ordine publică, iar profesionistul nu are posibilitatea de a sesiza o altă instanţă decât cea de la domiciliul consumatorului.

Totodată, a notat că, potrivit art. 87 C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

În ceea ce priveşte noţiunea de "domiciliu" avută în vedere la stabilirea competenţei de soluţionare a cererii de valoare redusă instanţa a reţinut că se raportează la locuinţa unde se regăseşte efectiv pârâtul, întrucât scopul dispoziţiilor art. 87 C. civ. este acela ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate despre existenţa procesului, pentru a da eficienţă principiilor dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil.

Pe cale de consecinţă, a apreciat că este lipsit de relevanţă domiciliul indicat în cuprinsul cărţii de identitate, întrucât, faţă de dispoziţiile legale antemenţionate, domiciliul în fapt al pârâtei, în municipiul Cluj-Napoca, anterior formulării cererii de chemare în judecată, având caracter de continuitate şi fiind menţionată în bazele de date privind evidenţa persoanelor, determină competenţa teritorială a judecătoriei în circumscripţia căreia pârâta locuieşte efectiv, respectiv a Judecătoriei Cluj-Napoca.

3. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca

Prin sentinţa civilă nr. 2200 din 20 februarie 2025, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Cluj-Napoca, raportat la calitatea părţilor de profesionist, respectiv de consumator, a apreciat că este incidentă regula de competenţă prevăzută de art. 121 C. proc. civ., stabilirea competenţei urmând a fi realizată prin luarea în considerare a domiciliului pârâtei, iar nu a reşedinţei acesteia.

Deşi a admis că scopul art. 87 C. civ. este de a permite părţilor să fie înştiinţate despre existenţa procesului, pentru a da eficienţă principiilor dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil, a apreciat că acesta poate fi atins prin citarea părţii la locul indicat ca fiind locuinţa principală, precum reşedinţa declarată, cum este cazul în speţă.

Reţinând că textul de lege care reglementează regula de competenţă face referire doar la domiciliul părţii, iar prezumţia conform căreia reşedinţa va fi considerată domiciliu, în sensul art. 90 alin. (1) C. civ., nu este aplicabilă, având în vedere că domiciliul pârâtei este cunoscut, a considerat că instanţa competentă este cea în circumscripţia căreia se afla, la data sesizării instanţei, domiciliul pârâtei, respectiv Judecătoria Deva.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluţioneze cauza, pentru următoarele considerente:

Litigiul dedus judecăţii are ca obiect cererea de valoare redusă, formulată de reclamanta A. S.A., prin care s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 2.921,05 RON, precum şi a penalităţilor contractuale de 0,5% pe zi de întârziere de la data scadenţei facturilor emise.

Referitor la competenţa teritorială de soluţionare a cererilor cu valoare redusă, dispoziţiile art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că aceasta se stabileşte "potrivit dreptului comun".

Art. 121 C. proc. civ. stipulează în sensul că "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

În considerarea calităţii părţilor de profesionist/consumator, prin norma legală enunţată legiuitorul a stabilit o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul consumatorului.

Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte persoana fizică, domiciliul reprezintă un atribut de identificare al acesteia, fiind definit la art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziţii prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

Dacă titularul şi-a declarat domiciliul sau reşedinţa, dovada acestora se face, ca regulă, pe baza menţiunilor din cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) C. civ.

Sancţiunea pentru neactualizarea sau nedeclararea datelor reale în cartea de identitate este menţionată la art. 91 alin. (2) din actul normativ menţionat, care prevede că în lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane.

În doctrina şi în practica judiciară, s-a reţinut constant că noţiunea de domiciliu se interpretează într-un sens mai larg, interesând nu atât locuinţa statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuieşte efectiv.

Având în vedere că legiuitorul a prevăzut că domiciliul este reglementat în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor civile ale persoanei fizice, scopul acestei interpretări constă nu numai în încunoştinţarea părţii despre existenţa litigiului, ci şi în facilitarea prezentării acesteia în faţa instanţei pentru a-şi formula apărările şi a exercita căile de atac prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că, potrivit verificărilor efectuate din oficiu de Judecătoria Cluj-Napoca la Direcţia pentru Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date, pârâta B. figurează, încă din 4 mai 2023, cu reşedinţa în Municipiul Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, aceasta fiind prelungită succesiv, până la data de 11 noiembrie 2025.

Faţă de această împrejurare, Înalta Curte, la stabilirea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, va da prevalenţă locuinţei efective a pârâtei, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile procesuale ce se impun, domiciliul menţionat în cartea sa de identitate fiind lipsit de relevanţă, de vreme ce aceasta a îndeplinit formalităţile prevăzute de art. 91 alin. (1) C. civ., făcând opozabilă terţilor reşedinţa sa.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.