Appeal challenging €58.6m rent claim fee ruling annulled as unfiled for non-payment of €20 filing fee.

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drăgăşani, la data de 8 februarie 2024, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, conform dispoziţiilor art. 996 C. civ., obligarea pârâtei să-i achite suma de 58.627.873,5 euro, cu titlu de chirie, în perioada 28 octombrie 1992 şi până la data de 15 decembrie 2002, şi dobânda penalizatoare până la data de 31 decembrie 2023.

I.2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Drăgăşani

Prin sentinţa civilă nr. 128 din data de 28 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Drăgăşani a admis excepţia netimbrării cererii de ordonanţă preşedinţială, invocată din oficiu, şi a anulat, ca netimbrată, cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B..

I.3. Decizia pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 326/A din data de 23 aprilie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a admis excepţia netimbrării apelului, invocată din oficiu de instanţă, şi a anulat apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 128 din data de 28 februarie 2024, pronunţate de Judecătoria Drăgăşani, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B., ca netimbrat.

I.4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 288 din data de 6 august 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia netimbrării recursului şi a anulat, ca netimbrat, recursul formulat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 326/A din data de 23 aprilie 2024 pronunţate de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B..

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Împotriva deciziei civile nr. 288 din data de 6 august 2024, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 2 septembrie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului nr. 2.

II.2. Motivele de recurs

În cuprinsul memoriului de recurs, fără a proceda la încadrarea susţinerilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-reclamant, în esenţă, şi-a exprimat nemulţumirile, cu caracter general, legate de modul de soluţionare a pricinii.

II.3. Apărările formulate în cauză

În cauză nu a fost depusă întâmpinare.

II.4. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

După efectuarea procedurilor de comunicare reglementate de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 31 octombrie 2024, în temeiul art. 4711 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte a fixat termen de judecată la data de 21 ianuarie 2025, când, din oficiu, a invocat excepţia netimbrării recursului şi a reţinut cauza în pronunţare prin prisma acestei excepţii.

II.5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, iar potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege; pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ.:

"La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocaţială sau delegaţia consilierului juridic. (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea recursului împotriva hotărârilor de anulare a cererii ca netimbrată.

Conform rezoluţiei din data de 12 septembrie 2024, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON aferentă cererii de recurs şi s-a dispus, totodată, comunicarea către acesta a obligaţiei de a achita respectiva taxă judiciară de timbru, sub sancţiunea anulării recursului.

În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - cauza Iordache împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019) - prin care instanţa europeană a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului sau faptul că poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că, prin adresa comunicată la data de 19 septembrie 2024, recurentului-reclamant i-a fost comunicată obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, acesta fiind încunoştinţat despre sancţiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată. Totodată, prin aceeaşi adresă, i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea de a formula, în condiţiile art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, cerere de ajutor public judiciar, precum şi, în temeiul art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

În speţă, recurentul-reclamant nu a formulat nici cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar cu privire la obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa.

Totodată, Înalta Curte constată că, deşi a fost legal înştiinţat în legătură cu obligativitatea timbrării cererii de recurs, recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, respectiv 20 RON.

Înalta Curte reţine că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

În conformitate cu dispoziţiile art. 176 pct. 6 C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerinţe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel, neplata taxei de timbru reprezentând o astfel de cauză, care conduce la incidenţa unei nulităţi necondiţionate.

Curtea Constituţională a statuat în mod constat că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia de plată a acestor taxe fiind justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată.

Totodată, se reţine că, deşi prin prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 21 din Constituţia României se garantează dreptul de acces la justiţie, acest drept nu este unul absolut, fiind permise unele limitări (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57).

Obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru reprezintă una dintre condiţiile sesizării legale a instanţelor judecătoreşti, nefiind considerată, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, o limitare a dreptului de acces la o instanţă sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care să fie, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţie (Cauza Larco şi alţii împotriva României, paragrafele 54 şi 58).

Prin urmare, Înalta Curte reţine că nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru atrage incidenţa sancţiunii expres prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. raportat la alin. (2) al aceluiaşi articol, respectiv nulitatea recursului.

Ca atare, cum recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, în raport cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, va anula recursul ca netimbrat.

Având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 288 din data de 6 august 2024, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2025.