Negative jurisdictional conflict in forced execution: competence determined by effective residence versus registered domicile under Civil Code domicile doctrine

Şedinţa publică din data de 14 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş la data de 06.03.2025 sub nr. x/2025, B.E.J. A. a solicitat, la cererea creditoarei B.., încuviinţarea executării silite împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu constând în Contract de credit nr. x/14.12.2006, pentru realizarea creanţei având ca obiect suma de 13.049,72 RON.

În drept, au fost invocate prevederile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin încheierea civilă nr. 2439 din 11 martie 2025, Judecătoria Târgu Mureş a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., arătând că, în speţă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei urmează să fie stabilită prin raportare la reşedinţa activă a debitorului, care este în sat Floreşti, str. x, jud. Cluj, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cluj Napoca.

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj Napoca, prin încheierea civilă nr. 3866/2025 din 21 martie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 666 şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţii din care rezultă că, din punct de vedere teritorial, competenţa instanţei de executare se stabileşte, în principal, în raport cu domiciliul sau sediul debitorului.

Astfel, constatând că domiciliul debitorului se află în sat Sântana de Mureş, comuna Sântana de Mureş, jud. Mureş, astfel cum reiese din extrasul din baza de date DEPABD, a apreciat că Judecătoriei Târgu Mureş îi revine competenţa de soluţionare a cererii, ca instanţă în circumscripţia căreia se află domiciliul debitorului, considerând că nu prezintă relevanţă reşedinţa acestuia.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Târgu Mureş şi Judecătoria Cluj Napoca şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de interpretarea diferită a celor două instanţe cu privire la noţiunea de domiciliul cuprinsă în prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, făcând aplicarea normei de competenţă cuprinse în art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Târgu Mureş s-a raportat, în soluţionarea excepţiei necompetenţei teritoriale, la reşedinţa debitorului din jud. Cluj, înscrisă în evidenţele autorităţilor la data formulării cererii de executare silită, în timp ce Judecătoria Cluj-Napoca s-a raportat la domiciliul debitorului, arătând că legiuitorul nu a trasat criterii pentru determinarea competenţei în raport cu reşedinţa părţii.

Obiectul cererii deduse judecăţii de BEJ A., la solicitarea creditorului B., este reprezentat de încuviinţarea executării silite împotriva debitorului C. prin punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/14.12.2006, pentru recuperarea sumei de 13.049,72 RON.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată sunt aplicabile dispoziţiile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ. raportate la cele ale art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod.

Dispoziţiile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare", iar potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Cererea de încuviinţare a executării silite este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din dispoziţiile anterior menţionate, coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) din C. proc. civ. care prevăd că "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

În cauză, din analiza actelor din dosar, se constată că prin cererea de executare silită, formulată de creditoare în 03.03.2025, a fost solicitată executarea silită a debitorului în toate formele prevăzute de lege.

Din verificările efectuate în sistemul electronic de evidenţă a populaţiei, se constată că debitorul C. are domiciliul în sat Sântana de Mureş, comuna Sântana de Mureş, str. x, jud. Târgu Mureş, iar începând cu data de 07.08.2024 şi până în 06.08.2025 a avut reşedinţa activă în sat Floreşti, comuna Floreşti, str. x, Jud. Cluj.

Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 91 C. civ., conform cărora "(1) Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.(2) În lipsa acestor menţiuni, sau când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane."

Potrivit dispoziţiilor art. 87 din C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală", iar conform art. 89 din C. civ., "(1) Reşedinţa va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală. (3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt."

Rezultă aşadar că noţiunea de domiciliu subliniază împrejurarea că acesta se află acolo unde persoana "declară" că îşi are locuinţa principală, iar în cazul stabilirii sau schimbării domiciliului, o astfel de împrejurare operează atunci când persoana se mută într-un anumit loc "cu intenţia" de a avea acolo locuinţa principală.

Noţiunea de "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv.

Scopul normelor care guvernează procesul civil, constând în asigurarea cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia, poate fi atins numai prin stabilirea competenţei în favoarea instanţei în a cărei rază debitorul îşi are reşedinţa, proximitatea acesteia faţă de instanţa de executare facilitând debitorului accesul efectiv la justiţie şi concurând la o eficientizare a măsurilor de executare silită faţă de bunurile sale mobile şi, după caz, imobile.

Înalta Curte reţine, sub acest aspect, că adresa cu privire la care există prezumţia legală că debitorul C. şi-a manifestat intenţia de a-şi stabili domiciliul este cea unde locuieşte efectiv, la momentul înregistrării cererii de executare silită, 03.03.2025, această locuinţă fiind, aşa cum s-a arătat, în sat Floreşti, comuna Floreşti, str. x, Jud. Cluj, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cluj Napoca.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.