Negative conflict of jurisdiction over lifting civil enforcement of criminal precautionary seizure

Şedinţa publică din data de 14 mai 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 12.11.2024, sub nr. x/2024, petentul condamnat A. şi petenta B. au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună admiterea contestaţiei formulate şi ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra imobilului ce aparţine petenţilor, respectiv teren în suprafaţă de 1703 mp, situat în comuna Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu, cu numărul cadastral x, măsura sechestrului asigurător fiind instituită prin ordonanţa nr. 64D/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj în dosarul penal nr. x/2009 şi menţinută prin sentinţa penală nr. 213 din data de 23.04.2014 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1013 din data de 07.07.2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2011, precum şi să se dispună rectificarea cărţii funciare cu numărul x, prin radierea notării sechestrului asigurător menţionat.

Prin sentinţa penală nr. 131 din 20 noiembrie 2024, Tribunalul Gorj, secţia penală a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că obiectul şi motivele cererii de faţă constau în ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra imobilului ce aparţine petenţilor A. şi B., respectiv teren în suprafaţă de 1703 mp, situat în comuna Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu, cu numărul cadastral x, precum şi că măsura sechestrului asigurător a fost instituită prin ordonanţa nr. 64D/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj în dosarul penal nr. x/2009 şi menţinută prin sentinţa penală nr. 213 din data de 23.04.2014 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2011, definitivă prin decizia penală nr. 1013 din data de 07.07.2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2011, respectiv rectificarea cărţii funciare cu nr. x, prin radierea notării sechestrului asigurător menţionat.

A apreciat că cererea de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul procesului penal şi menţinute prin hotărâre judecătorească penală definitivă, ca măsură subsecventă constatării îndeplinirii obligaţiilor civile sau cheltuielilor judiciare, urmează regimul instituit prin art. 581 C. proc. pen., care prevăd că dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile.

Aşadar, constatând că după rămânerea definitivă a hotărârii, soluţionarea cererii de ridicare a măsurii sechestrului asigurător revine instanţei civile competente material şi teritorial, în speţă Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, având în vedere şi dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 4142 din 17 martie 2025, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În motivare, instanţa a reţinut că petenţii au formulat o cerere prin care au solicitat a se ridica măsura sechestrului asigurător dispusă într-un dosar penal, în opinia acesteia devenind incidente, în ce priveşte competenţa, dispoziţiile prevăzute de art. 957 C. proc. civ. care stabilesc competenţa de soluţionare într-o atare situaţie în favoarea instanţei care a dispus aceste măsuri.

Totodată, constatând că prezenta cauza este una civilă, a apreciat că instanţa competentă este secţia civilă a Tribunalului Gorj.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (2) C. proc. civ., există conflict de competenţă "când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente."

Pentru a se reţine existenţa conflictului negativ de competenţă este necesară, aşadar, întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: prima teză a normei citate impune ca două sau mai multe instanţe să se fi dezînvestit de soluţionarea unei cauze şi dezînvestirea să fie reciprocă iar cea de-a doua teză impune existenţa unei dezînvestiri succesive, ultima dintre instanţele învestite ca urmare a declinării de competenţă să îşi decline competenţa, la rândul său, în favoarea uneia dintre celelalte instanţe care s-au declarat necompetente.

În speţă, nu se identifică niciuna dintre premisele necesare naşterii unui conflict negativ de competenţă, analizat prin prisma art. 133 C. proc. civ.

Aşa cum reiese în mod expres din cuprinsul sentinţei civile nr. 4142 din 17 martie 2025, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a apreciat că revine secţiei civile a Tribunalului Gorj competenţa de soluţionare a cauzei.

Astfel, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti nu şi-a declinat competenţa în favoarea secţiei penale a Tribunalului Gorj, care declinase cauza în favoarea sa ci, constatând că în măsura în care se solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit în primă instanţă de Tribunalul Gorj, iar cauza dedusă judecăţii este una civilă, a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 954 şi art. 957 C. proc. civ., revine Tribunalului Gorj, secţia civilă, competenţa de soluţionare a litigiului, sens în care a dispus declinarea cauzei către această instanţă.

Se notează, sub acest aspect că, în raport cu prevederile art. 136 alin. (1) din C. proc. civ., dispoziţiile referitoare la existenţa conflictului negativ de competenţă se aplică nu doar atunci când două instanţe îşi declină reciproc competenţa ci, prin asemănare, aceste dispoziţii se aplică şi în cazul secţiilor aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

În raport cu acest aspect, este evident că, în speţă, nu este îndeplinită condiţia existenţei unei declinării reciproce impusă de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., deoarece prin sentinţa civilă nr. 4142 din 17 martie 2025, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti nu s-a dezînvestit în favoarea secţiei penale a Tribunalului Gorj, aceasta fiind instanţa care a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Cum în cauză nu există instanţe care să-şi fi declinat reciproc competenţa, nu se poate reţine existenţa unui conflict negativ de competenţă asupra căruia Înalta Curte să se poată pronunţa, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge sesizarea privind pronunţarea regulatorului de competenţă, dosarul urmând a fi restituit instanţei care a transmis sesizarea, respectiv Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge sesizarea, constatând inexistenţa conflictului negativ de competenţă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.