Conflict of jurisdiction resolved in favor of initially seised court in service fees dispute due to uninvoked private-order incompetence exception

Şedinţa publică din data de 7 mai 2025

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Bujor la data de 03.07.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat, pe calea cererii cu valoare redusă, obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 522,60 RON debit principal, a penalităţilor de întârziere în cuantum de 53,70 RON; în principal, a penalităţilor de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere raportate la debitul principal de la data introducerii cererii până la data achitării integrale a debitului, iar în subsidiar la plata dobânzii legale penalizatoare (dobânda legală + 4%) de la data introducerii cererii şi până la data plăţii; precum şi a daunelor/taxelor de reziliere în sumă de 2.409,17 RON. A solicitat cheltuieli de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru în valoare de 200 RON.

În drept, a invocat prevederile art. 1026 şi următoarele C. proc. civ., art. 1566 şi următoarele C. civ., art. 2 şi art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

II.1. Prin sentinţa civilă nr. 1592 din data de 14 noiembrie 2024, Judecătoria Târgu Bujor a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Târgovişte.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 1028 alin. (2) şi art. 108 C. proc. civ., precum şi împrejurarea că din demersurile efectuate în cauză a reieşit că pârâta nu are domiciliul în România, iar adresa acesteia din Spania nu este cunoscută.

A reţinut instanţa că la data formulării cererii, 03.07.2024, conform datelor de identificare ale părţii menţionate în cererea de chemare în judecată, reclamanta are domiciliul procesual ales în municipiul Târgovişte, bulevardul x, jud. Dâmboviţa, iar dispoziţiile de drept comun, ale C. proc. civ., nu conferă unei anumite instanţe competenţa de judecată în cazul în care pârâtul are domiciliul în străinătate, cu excepţia unor situaţii specifice (spre exemplu, în materia divorţului, art. 915 alin. (2) C. proc. civ.).

De asemenea, a reţinut că normele de procedură privind obligaţia alegerii locului citării (art. 156 C. proc. civ.) nu se aplică, prin analogie, atâta timp cât reclamanta are domiciliul în România, în altă localitate.

Pentru aceste considerente, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte, în circumscripţia căreia îşi are domiciliul reclamanta.

II.2. Prin sentinţa nr. 494 din data de 30 ianuarie 2025, Judecătoria Târgovişte a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor, a constatat conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi a înaintat dosarul, pentru soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Instanţa a constatat că cererea dedusă judecăţii este formulată de un profesionist, A., împotriva unui consumator - pârâta B.-, al cărui domiciliu este necunoscut, fiind efectuată menţiunea doar că are domiciliul pe teritoriul Spaniei.

În cauză, reclamanta este persoană juridică cu sediul în străinătate, în Târgovişte fiind doar un sediu procesual ales, iar pârâta este persoană fizică de naţionalitate română, fără domiciliu în ţară şi cu domiciliu necunoscut în străinătate, însă contractul a fost încheiat de părţi în România, executarea acestuia urmând a fi realizată tot în România (facturile au fost emise la adresa din judeţul Galaţi).

Aşadar, având în vedere specificul prezentei cauze - litigiu cu elemente de extraneitate- instanţa a apreciat că devin incidente în cauză dispoziţiile art. 1080 C. proc. civ., instanţele române fiind competente exclusiv în soluţionarea prezentei cereri.

Instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 1072, art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. şi a arătat că, deşi pârâta a avut calitatea de consumator, în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., deoarece domiciliul pârâtei este necunoscut.

Prin urmare, cum pârâta este persoană cu domiciliul necunoscut, devin aplicabile dispoziţiile art. 108 C. proc. civ., respectiv cazul de competenţă teritorială alternativă în situaţia pârâtei cu domiciliul necunoscut.

Necompetenţa teritorială prevăzută de art. 108 C. proc. civ., este de ordine privată, astfel că, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Or, în condiţiile în care această excepţie nu este invocată de către pârâtă, instanţa învestită nu o poate invoca din oficiu, aceasta rămânând competentă să soluţioneze cauza.

Prin urmare, în raport de art. 130 C. proc. civ., dreptul de a contesta alegerea instanţei revenea exclusiv pârâtei, care nu a formulat întâmpinare şi nu a invocat vreo excepţie.

Întrucât prima instanţă învestită de către reclamantă a fost Judecătoria Târgu Bujor, aceasta devine competentă să soluţioneze cauza, fără a avea posibilitatea de a statua din oficiu asupra competenţei teritoriale invocate.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor, pentru următoarele argumente:

Conflictul negativ de competenţă supus analizei s-a ivit în cauza având ca obiect cerere de valoare redusă, vizând pretenţii decurgând dintr-un contract de prestări servicii, în legătură cu care reclamanta (cu sediul în Malta) susţine că pârâta (cu domiciliul necunoscut) a avut calitatea de beneficiar (consumator).

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

În circumstanţele particulare ale cauzei, în care domiciliul consumatorului nu este cunoscut, textul legal se coroborează cu dispoziţiile art. 108 C. proc. civ., conform căruia "Dacă domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului este necunoscut, cererea se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie se află reşedinţa sau reprezentanţa acestuia, iar dacă nu are nici reşedinţa ori reprezentanţa cunoscută, la instanţa în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, sediul, reşedinţa ori reprezentanţa, după caz."

Dispoziţiile art. 108 C. proc. civ. reglementează, însă, o competenţă de ordine privată, a cărei nesocotire nu poate fi invocată decât de către pârât, prin întâmpinare, aşa cum statuează dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv "Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii".

Cum excepţia de necompetenţă nu fost invocată în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (3) C. proc. civ., rezultă că instanţa competentă în soluţionarea cauzei este Judecătoria Târgu Bujor, ca instanţă mai întâi învestită, prin manifestarea procesuală în acest sens a reclamantei.

De altfel, sub aspectul stabilirii instanţei competente teritorial să judece prezenta cauză nu are relevanţă sediul procedural ales al reclamantei din mun. Târgovişte, indicat în acţiune, întrucât această împrejurare nu atrage o anume competenţă, alegerea de sediu producând efecte strict în planul comunicării actelor de procedură.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.