Annulment of informal appeal for lack of legal grounds in cadastral property rights dispute

Şedinţa publică din data de 7 mai 2025

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin adresa înregistrată la Judecătoria Vatra Dornei la data de 08.08.2022, sub nr. x/2022, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vatra Dornei a înaintat, în baza art. 31 alin. (3) din Legea cu nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare republicată, plângerea formulată de petenţii - reclamanţi A. şi B. împotriva încheierii de reexaminare cu nr. 10400/27.06.2022 şi înscrisurile ataşate acesteia.

La data de 03.10.2022, s-a formulat în prezentul dosar o cerere de intervenţie principală de către numita C. - dosar fond-, prin care s-a solicitat să se constate că este titularul dreptului dedus judecăţii, respectiv să dispună respingerea acţiunii reclamanţilor în principal pe cale de excepţie şi în subsidiar, ca nefondată, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei

Prin sentinţa civilă nr. 1103 din data de 21.06.2023, Judecătoria Vatra Dornei a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientului principal C. invocată de petenţii B. şi A., a respins, ca neîntemeiată, excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de către intervenient prin raportare la soluţiile emise în dosarele cu nr. x/2009 şi y/2017 ale Judecătoriei Vatra Dornei invocată de către intervenientul principal C., a admis cererea de intervenţie principală formulată de către C. şi a respins acţiunea civilă având ca obiect "plângere împotriva încheiere CF" formulată de către petenţii-reclamanţi B. şi A., intervenient principal fiind C. ca neîntemeiată, cu obligarea reclamanţilor la plata către intervenientul forţat C. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2050 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 1244 din data de 12.07.2023, Judecătoria Vatra Dornei a respins cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile cu nr. 1103 din data de 21.06.2023 emisă în dosarul cu nr. x/2022 al Judecătoriei Vatra Dornei formulată de către petenţii-reclamanţi B. şi A., intervenient principal fiind C. ca neîntemeiată şi a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată aferente prezentei proceduri de către intervenientul principal.

3. Decizia pronunţată de Tribunalul Suceava

Prin decizia civilă nr. 591 din data de 12.07.2024, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a respins apelul declarat de apelanţii - petenţi A. şi B., împotriva sentinţelor civile nr. 1103/21.06.2023 şi nr. 1244/12.07.2023, ambele pronunţate de Judecătoria Vatra Dornei, judeţul Suceava, în dosar nr. x/2022, intimată fiind intervenienta C., ca nefondat şi a obligat apelanţii să plătească intimatei 3000 RON cheltuieli de judecată.

4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava

Prin decizia nr. 238 din data de 11 decembrie 2024, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii; a respins recursul declarat de petenţii A. şi B., împotriva deciziei civile nr. 591 din 12.07.2024, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibil; a obligat recurenţii să plătească intimatei C. suma de 3000 RON cheltuieli de judecată din recurs.

5. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 238 din data de 11 decembrie 2024 au formulat cale de atac petenţii A. şi B., intitulată "recurs-revizuire", fiind indicate prevederile art. 519 C. proc. civ., prin care solicită respingerea solicitărilor privind cheltuielile de judecată.

La 31 ianuarie 2025, petenţii au transmis la dosar memoriul intitulat "strămutare-revizuire (rejudecare)" prin care arată că în baza recursului depus la Curtea de Apel Suceava la 13.12.2024 în prezenta cauză solicită radierea sentinţei nr. 427/27.11.2003.

La 18 februarie 2025, petenţii au depus la dosar memoriul prin care solicită admiterea cererii intitulate "recurs (revizuire-rejudecare -cu strămutare la Câmpulung Moldovenesc)" prin care arată că hotărârea definitivă este anulabilă prin mecanismul strămutării. Arată că la termenul din 11 decembrie 2024 au întârziat, iar instanţa nu a dispus lăsarea dosarului la a doua strigare. Totodată, petenţii fac referire la lipsa calităţii procesuale şi lipsa interesului intimatei şi susţin caracterul exagerat al cuantumului cheltuielilor de judecată.

La 23 aprilie 2025, petenţii au transmis la dosar memoriul intitulat "recurs (revizuire-rejudecare -cu trimitere sau reţinere dosar x/2022- pe rol-cercetări penale)" prin care învederează că sentinţa nu stabileşte amplasamentul suprafeţelor de teren de 55 mp, în parte şi 195 mp, iar intimata nu justifică un drept de proprietate asupra suprafeţei de 250 mp.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat în principal, respingerea recursului, ca inadmisibil -arătând că părţile nu au deschisă această calea de atac - şi, în subsidiar, anularea recursului, ca nemotivat, precum şi obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor de judecată.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând calea de atac formulată de petenţi, în raport cu conţinutul cererii deduse judecăţii, Înalta Curte reţine următoarele:

Sub un prim aspect, se constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care consacră principiul legalităţii căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, în alţi termeni, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie dispunând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi ca exercitarea acestora să se realizeze în condiţiile legii.

Or, în speţă, se observă că petenţii au înţeles să învestească instanţa supremă cu cererea transmisă la dosar la data de 13 decembrie 2025 intitulată "recurs-revizuire", calea de atac fiind îndreptată împotriva deciziei nr. 238 din data de 11 decembrie 2024 prin care Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petenţii A. şi B., împotriva deciziei nr. 591 din 12.07.2024, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2022.

Examinând cererea dedusă judecăţii, se constată că aceasta nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege, fiind lipsită de motivele pe care se întemeiază şi care să permită o eventuală calificare juridică exactă a acesteia, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (4) C. proc. civ.

Or, în această privinţă, potrivit dispoziţiilor art. 196 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată care nu cuprinde motivele de fapt şi de drept ale acesteia este nulă.

În mod corelativ, aceleaşi exigenţe legale sunt impuse şi de prevederile art. 148 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc, ca regulă generală, că orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă inclusiv motivele acesteia.

În cauză, Înalta Curte reţine caracterul inform al cererii şi lipsa indicării motivelor care să susţină demersul judiciar al părţilor, nefiind dedusă judecăţii nici ulterior înregistrării cererii o argumentaţie juridică propriu-zisă, care să permită încadrarea cererii într-o cale de atac prevăzută de lege.

Rezumându-se, prin memoriile depuse la dosar, la prezentarea unor împrejurări străine de soluţia pronunţată în prezenta pricină de către instanţa de recurs şi fără a preciza, în mod efectiv, în ce constă eventuala nelegalitate a hotărârii atacate din perspectiva cazurilor subsumabile unei căi de atac prevăzute de lege, petenţii omit să supună analizei instanţei elemente concrete, care să poată forma obiectul cenzurii în cadrului unei căi de atac prevăzute de lege.

În lipsa unor argumente punctuale care să facă posibilă calificarea din punct de vedere procesual a prezentului demers juridic, în speţă nu este posibilă conturarea limitelor judecăţii de care instanţa este ţinută în analiza unei căi de atac, potrivit legii.

Prin urmare, simpla nemulţumire a părţilor privind soluţia pronunţată în recurs, neînsoţită de o argumentaţie juridică propriu-zisă care să răspundă exigenţelor anterior arătate, nu este în măsură să atragă o nouă judecată în prezenta pricină, fie chiar şi sub forma unei căi extraordinare de atac, de retractare, pentru cele arătate în precedent.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale cererii, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea nulităţii actului procedural, în condiţiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ.

Aşa fiind, se reţine că petenţii se află în poziţia procesuală de părţi care au pierdut procesul, în sensul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., astfel că cererea intimatei C., de acordare a cheltuielilor de judecată în prezenta fază procesuală, apare ca fiind întemeiată.

Urmează a fi făcută, însă, aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ., în sensul reducerii cuantumului cheltuielilor ce vor fi puse în sarcina petenţilor, apreciindu-se că, faţă de maniera de redactare a cererii deduse judecăţii şi de împrejurarea că această cale de atac a fost soluţionată, în şedinţă publică, la primul termen de judecată, suma de 1.000 RON, ce se va acorda cu acest titlu (faţă de onorariul de avocat în cuantum de 1.500 RON, pe care intimata C. l-a achitat şi a cărui dovadă a fost făcută prin chitanţa nr. x/31.01.2025 aflată la dosar), are caracter rezonabil şi echitabil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca informă, calea de atac declarată de petenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 238 din data de 11 decembrie 2024 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Obligă pe petenţii A. şi B. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 RON, reprezentând onorariu de avocat, în favoarea intimatei C., cu aplicarea prevederilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.