Inadmissibility of appeal against rescission judgment: finality of appellate decisions in inheritance partition and property transfer disputes
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal against the Court of Appeal of Suceava’s decision rejecting a motion for rescission, thereby upholding the lower court’s dismissal and confirming that the appealed judgment is final. The dispute involved a challenging party who attempted to rescind a Court of Appeal decision that had previously dismissed a challenge in annulment regarding a procedural ruling on insufficient payment of court fees in an ongoing inheritance and property partition case; the challenger invoked grounds based on fraud and procedural irregularities. The decisive legal basis for the rejection was Article 513(5) and (6) of the Civil Procedure Code, which stipulates that judgments rendered in rescission proceedings are subject to the same appellate remedies as the original judgment being challenged; because the underlying judgment was a final appellate decision (not one rendered in conflict, which would permit appeal under Article 513(6)), the rescission decision itself was final and not susceptible to cassation appeal, making the filing procedurally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 480 alin. (3) C. proc. civ, art. 24 alin. (1) O.U.G. nr. 80/2013, art. 513 alin. (5) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 508 alin. (4) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against rescission judgment: finality of appellate decisions in inheritance partition and property transfer disputes: Tribunalul Botoşani a reţinut că judecata cauzei în dosarul nr. x/2013 a avut loc în lipsa apelantului-pârât A. care nu a fost legal citat începând cu data de 04.03.2021 când a formulat prima cerere de perimare a dosarului nr. x/2013 repus pe rol fără citarea părţilor la data de 05.03.2020 după doi ani de la suspendarea din data de 20.09.2018 motiv pentru care făcând aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ. a admis apelul, a anulat sentinţa nr. 2/03.01.2022 a Judecătoriei Săveni şi reţinut cauza pentru rejudecare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 mai 2025
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de revizuire
Prin cererea înregistrată la data de 25.06.2024, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 115 din 21 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 a Curţii de Apel Suceava, invocând motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În argumentarea căii de atac formulate, revizuentul a arătat că la data de 13.03.2013, reclamantul B., a înregistrat pe rolul Judecătoriei Săveni cererea înregistrată sub nr. x/2013 având ca obiect partaj judiciar.
În motivele cererii a arătat că de pe urma defunctului C. a rămas cota de 1/2 din masa succesorală, iar de pe urma defunctei D. a rămas cota de 5/8, adică trei sferturi din masa succesorală din casa compusă din două camere şi hol acoperită cu azbociment, situată în satul Tudor Vladimirescu.
Paradoxal defunctul a fost de profesie conducător auto, venit lunar garantat, contribuţie financiară majoră comparativ cu defuncta casnică şi intermitent membră CAP fără niciun venit, fără contribuţie financiară.
După decesul bunicului matern E., defuncta D. a dobândit 5/8 din casa părintească a familiei E. dovada materială irecuzabilă certificat de moştenitor nr. x/31.07.1990 - familia defunctă F. şi G. ambii soţi au dobândit a doua casă, casa din certificatul de moştenitor donată - înstrăinată reclamantului anterior datei de 22.06.1996 când reclamantul s-a căsătorit locuind efectiv la casa bunicilor beneficiar 100% a locuinţei, a terenului aferent şi ulterior acaparând încă 4-5 ha de teren arabil. A considerat că prin acest procedeu de acaparare, înstrăinare, vânzare-cumpărare deghizată, masa succesorală s-a diminuat, nu s-a majorat, reclamantul B. consemnând date ireale ducând în eroare organele judiciare cu un scop urmărit de a obţine trei sferturi din casa părintească proprietar autorul părţilor defunctul C..
Cu privire la perioada îngrijirii părinţilor de către reclamant anterior decesurilor a fost internată defuncta G. la Spitalul orăşănesc Săveni - diagnostic "malnutriţie", dovada grijei purtate de reclamant.
A menţionat că decesurile au survenit succesiv, potrivit înscrisurilor de la dosar, iar casa părintească este casa cu nr. x aşa cum reiese din raportul tehnic de expertiză judiciară întocmit de expertul parte H. compusă din: - dormitor, casă mare, antreu verandă, grajd pe toată lungimea casei pe partea posterioară în poiată plus anexele: saivan, bucătărie de varj, coteţe, al doilea saivan, gard pe lungime de 44,65 ml., fântână, instalaţie electrică, mobilier, obiecte de uz casnic utilizate de defuncţi pe timpul convieţuirii comunitare care nu se regăsesc.
La data de 31.01.2022 a formulat şi declarat apel la Tribunalul Botoşani care are obligaţia de a face poliţie judiciară. La data de 20.10.2022 s-a judecat apelul, la data de 03.11.2022 Tribunalul Botoşani a admis concomitent două apeluri, apelul principal şi apelul incident aşa cum reiese din actele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava dosar penal nr. x/2023
La data de 15.11.2022 instanţa de judecată a înregistrat un nou dosar, nr. x/2022 în care s-a admis apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinţei nr. 2/03.01.2022 a Judecătoriei Săveni în contradictoriu cu intimaţii pârâţi I., J. şi intimat-reclamarit B. şi a anulat sentinţa nr. 2 din data de 03.01.2022 a Judecătoriei Săveni şi a reţinut cauza pentru judecata fondului invocând instanţa că prima instanţă de fond nu a dezbătut fondul.
A considerat că sintagma invocată că nu a fost dezbătut fondul nu este unitară la latitudinea instanţei. A considerat că rejudecarea trebuia efectuată de o altă instanţă egală în grad din circumscripţia Botoşani.
Tribunalul Botoşani a reţinut că judecata cauzei în dosarul nr. x/2013 a avut loc în lipsa apelantului-pârât A. care nu a fost legal citat începând cu data de 04.03.2021 când a formulat prima cerere de perimare a dosarului nr. x/2013 repus pe rol fără citarea părţilor la data de 05.03.2020 după doi ani de la suspendarea din data de 20.09.2018 motiv pentru care făcând aplicarea dispoziţiilor art. 480 alin. (3) C. proc. civ. a admis apelul, a anulat sentinţa nr. 2/03.01.2022 a Judecătoriei Săveni şi reţinut cauza pentru rejudecare.
A menţionat că a solicitat Tribunalului Botoşani să lămurească existenţa certificatului de moştenitor nr. x/14.08.2012, un act fraudulos, a solicitat titlul de proprietate nr. x/05.10.2002 versus titlul de proprietare nr. x/07.07.2002 act fals. A solicitat instanţei să lămurească în dispozitivul hotărârii situaţia contractelor de vânzare-cumpărare nr. x/06.03.2003, nr. y/02.07.2003, nr. z/15.02.2004 şi nr. 3509/03.12.2007.
Arată că dosarul nr. x/2022 a Tribunalului Botoşani a fost înregistrat la Curtea de Apel Suceava la data de 13.03.2023, a treia zi, la data de 15.03.2023 doamna preşedinte K., prin rezoluţie, a stabilit în sarcina recurentului obligaţia achitării diferenţei de taxă judiciară de timbru aferentă recursului declarat în cauză în sumă de 360 RON în termen de 5 zile de la data comunicării. Suma de 360 RON reprezintă 50% din valoarea taxei judiciare de 720 RON achitată de reclamant prin ajutor public judiciar. Tot la această dată a fost anulată taxa de timbru în valoare de 100 RON conform art. 24 alin. (1) O.U.G. nr. 80/2013 taxă ataşată la cererea de recurs care se regăseşte la dosar. A considerat procedura din oficiu a doamnei preşedinte K. abuz în serviciu, rea credinţă pentru că primul termen de judecată stabilit la data de 20.06.2023 amânat în septembrie, amânat în 13 decembrie cu un scop urmărit de suspendare a judecăţii. În data de 13.12.2023 prezent în sala de judecată aceasta nu a amintit acest lucru de achitare a diferenţei, iar la data de 19.12.2023 s-a emis adresă prin care i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară, pus în dificultate premeditat în ajunul sărbătorilor de iarnă.
2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava
Prin decizia nr. 179 din data de 18 septembrie 2024, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 115 din data de 21 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă în dosarul nr. x/2024.
3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 179 din data de 18 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a declarat recurs revizuentul A. invocând motivele de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.
Recurentul a expus scurte considerente privind situaţia de fapt şi etapele procesuale ale cererii ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2013 şi dosarului nr. x/2022
Cu referire la prezenta cauză arată că la data de 18 septembrie 2024, doamna judecător K. şi domnul judecător L. au formulat cereri de abţinere, împrejurare ce, în opinia recurentului, dovedeşte nedreptatea ce i s-a cauzat.
4. Apărările formulate în cauză
În cauză nu a fost formulată întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ.: "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."
Conform alin. (6) al aceluiaşi articol, "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul".
În speţă, cererea de revizuire a fost fundamentată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., nefiind invocat cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., situaţie în care prevederile art. 513 alin. (6) sunt excluse de la aplicare în determinarea căii de atac împotriva deciziei din revizuire.
În raport cu dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., se reţine că prin hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat - decizia civilă nr. 115 din 21 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 - Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., împotriva deciziei civile nr. 42 din 14 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.
Prin decizia nr. 42 din 14 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a admis excepţia insuficientei timbrări a căii de atac, invocată din oficiu şi a anulat recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei civile nr. 60 din 14 februarie 2023 a Tribunalului Botoşani, ca insuficient timbrat.
În acest context, Decizia nr. 115 din 21 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 de către Curtea de Apel Suceava este o hotărâre definitivă în raport cu prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. (potrivit cărora "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată") şi art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., conform cărora sunt definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
În consecinţă, faţă de prevederile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., şi decizia nr. 179 din data de 18 septembrie 2024, prin care a fost soluţionată cererea de revizuire împotriva deciziei nr. 115 din 21 mai 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs.
Controlul judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionat, potrivit dispoziţiilor art. 129 din Constituţia României şi ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ. de exercitarea căii de atac în condiţiile legii.
Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În consecinţă, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 179 din data de 18 septembrie 2024 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 179 din data de 18 septembrie 2024 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 7 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.