Appeal for restitution of seized household items declared null for lack of valid legal grounds; moral damages claim stands dismissed.

Şedinţa publică din data de 7 mai 2025

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenţii, înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti în data de 30.07.2021, sub numărul x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., D. şi E., obligarea acestora la restituirea bunurilor ce i-au fost ridicate din domiciliu cu ocazia percheziţiei din data de 06.12.2013, arătând că valoarea acestor bunuri este de aproximativ 10.000 RON. A mai solicitat obligarea pârâţilor la plata de daune morale în valoare de 200.000 RON, deoarece nici el şi nici familia lui nu s-au putut folosi de bunuri.

Prin sentinţa civilă nr. 721/28.03.2022 Judecătoria Oneşti a admis excepţia necomptenţei materiale a judecătoriei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secţia I civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la data de 03.06.2023.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bacău

Prin sentinţa nr. 307/21.04.2023 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor E., C. şi D. şi a fost respinsă ca nefondată acţiunea promovată în contradictoriu cu aceştia.

A fost admisă în parte acţiunea promovată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect "pretenţii".

A fost obligat pârâtul la restituirea către reclamant a următoarelor bunuri: Drujbă marca F.; 5 peturi de 1 litru cu ulei de floarea soarelui, din care 3 marca "Surâsul soarelui", 1 marca "G." şi 1 marca "H."; un pachet cu paste făinoase (fidea) marca "I. d’oro"; 2 plicuri cu piper marca "J."; 2 pachete de 50 g drojdie marca "K."; 2 pachete de 1 kg zahăr marca "L."; un pachet de 1 kg orez marca "M."; o cutie de I. de dinţi marca "N."; un pachet cu beţisoare pentru urechi marca "O."; trei flacoane de 50 ml cu colorant pentru var, două galben şi unul albastru marca "P." şi un flacon de 50 ml cu titan pentru plită; două cutii metalice, din care una cu vopsea şi una cu grund, ambele marca "Q."; un flacon cu şampon de urzică; un flacon tip spray marca "R."; un flex marca "S."- 580 W; o bormaşină marca "S."- 1010 W prevăzută cu burghiu.

A fost respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect daune morale.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bacău

Prin decizia nr. 213 din data de 15 aprilie 2024, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 307/21.04.2023 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021 în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 213 din data de 15 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul B..

În motivarea recursului, partea pârâtă susţine că prin ordonanţele de clasare nu s-a dispus şi restituirea bunurilor către intimatul A..

Susţine că a predat mamei intimatului bunurile care ar fi aparţinut reclamantului şi că nu deţine niciun bun ale acestuia, ci doar bunurile proprii.

În concluzie, recurentul pretinde că nu are obligaţia de a preda bunurile în cauză şi solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi rejudecând apelul, instanţa să respingă acţiunea.

5. Apărările formulate în cauză

La 7 aprilie 2025, intimatul a formulat note de şedinţă prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de lege, Înalta Curte constată că recursul este nul, având în vedere că susţinerile expuse în cadrul memoriului de recurs nu pun în discuţie veritabile aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate.

Recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, extraordinară şi nesuspensivă de executare, prin care partea interesată solicită, în condiţiile şi pentru motivele expres prevăzute de lege, desfiinţarea unei hotărâri date fără drept de apel, în apel sau a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar şi ca susţinerile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În cauză, recurentul a fundamentat calea de atac pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă din maniera de redactare a memoriului de recurs reiese că partea pârâtă a nesocotit existenţa judecăţii anterioare şi natura căii extraordinare de atac a recursului.

Examinând cererea de recurs, se constată că susţinerile recurentului se referă la chestiuni de fond ale cauzei, prin care acesta contestă, în realitate, modul în care instanţa de apel a interpretat probatoriul administrat în cauză şi, raportat la aceasta, a stabilit situaţia de fapt.

Criticile nu sunt unele propriu-zise şi nu pot face obiect concret de analiză pentru instanţa de recurs, întrucât, în realitate, recurentul a reluat criticile expuse în cadrul motivelor de apel care au primit deja dezlegare jurisdicţională din partea instanţei de apel.

Anume, recurentul-pârât pretinde că bunurile supuse restituirii au fost predate de acesta mamei intimatului, motiv pentru care nu mai deţine posesia lor.

Răspunzând acestei critici, instanţa de apel a reţinut caracterul contradictoriu al susţinerilor pârâtului, "cel puţin în ceea ce priveşte persoana căreia apelantul a înţeles să îi predea aceste bunuri şi locul predării, nefiind furnizate informaţii cu privire la momentul în care s-ar fi realizat predarea bunurilor".

Totodată, instanţa de apel a reţinut că pârâtul nu a probat faptul predării bunurilor "cu stabilirea, în concret, a momentului, locului şi persoanei sau instituţiei căreia au fost predate, pentru a se putea analiza dacă apelantul reclamant a fost, în acest fel, eliberat de obligaţia de restituire a bunurilor către intimat".

În acest context, se constată că argumentaţia dezvoltată în memoriul de recurs reprezintă o reluare a susţinerilor din cererea de apel, care au fost analizate de Curtea de Apel Bacău.

Or, motivele din apel nu pot fi invocate tale quale în cadrul recursului, întrucât, procedând astfel, practic recurentul critică soluţia primei instanţe.

În calea extraordinară de atac a recursului, ceea ce constituie obiect al judecăţii este exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel, prin prisma respectării regulilor de drept, iar în lipsa dezvoltării unor argumente care să situeze criticile formulate în sfera temeiurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., exercitarea efectivă a controlului de legalitate de către instanţa de recurs nu este posibilă.

În alţi termeni, întinderea controlului judiciar al instanţei de recurs este condiţionată de cuprinsul criticilor formulate prin cererea de recurs şi de limitele conferite de dispoziţiile legale, astfel încât nemulţumirea părţii cu privire la soluţia pronunţată nu poate constitui obiectul analizei instanţei de recurs.

În consecinţă, cum recurentul nu tinde, prin critici punctuale, la infirmarea considerentelor regăsite în hotărârea atacată, simplele susţineri formulate prin cererea de apel şi reiterate, ca atare, integral, prin memoriul de recurs, nu pot fi deduse spre examinare instanţei de recurs, ca fiind critici de nelegalitate.

Prin urmare, se constată că recurentul nu a indicat, în mod efectiv, în ce constau greşelile de judecată în aplicarea regulilor de drept incidente, din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi nici nu au fost identificate motive de casare de ordine publică, astfel încât nu este posibilă verificarea legalităţii deciziei recurate, motiv pentru care se impune a fi aplicată sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din acelaşi cod.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata ca fiind nul recursul declarat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 213 din data de 15 aprilie 2024 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 213 din data de 15 aprilie 2024 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.