Competence for crimes committed by active military officer subsequently transferred to reserve: requirement of active status at time of proceedings and irrelevance to official duties

Camera preliminară. Conflict negativ de competență. Competenţa organului judiciar după calitatea persoanei

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Participanţii în procesul penal. Competenţa organelor judiciare

Indice alfabetic: - drept procesual penal

- conflict negativ de competenţă

C. proc. pen., art. 51, art. 37, art.48

Dispoziţiile din C. proc. pen., care atribuie instanţelor militare competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor comise de militari, privesc exclusiv persoanele care au calitatea de militar în activitate, iar nu şi persoanele care au calitatea de militar în rezervă, întrucât competenţa după calitatea persoanei a instanţelor militare este determinată de funcţiile militare exercitate efectiv.

Deşi la data săvârşirii faptelor care formează obiectul acuzaţiei, inculpatul avea calitatea de militar activ, faptul juridic nou al trecerii în rezervă, precum şi aspectul că faptele de care este acuzat inculpatul nu au legătură cu atribuţiile de serviciu, atrag competenţa de judecare a cauzei de către instanţa civilă în a cărei circumscripție teritorială se află locul săvârşirii faptei.

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 140 din 26 martie 2025

I. Prin încheierea nr. 190 din data de 14.02.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanţa a fost admisă excepţia necompetenţei personale a instanţelor civile, invocată din oficiu.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei penale nr. x/2024 privind pe inculpatul A, în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, cauza fiind trimisă acestei instanţe.

În raport de dispoziţiile art. 1, art. 3, art. 4 lit. a) şi b), art. 44, art. 69, art. 70, art. 71 şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, judecătorul de cameră preliminară a constatat că prin trecerea unui cadru militar în rezervă, acesta îşi păstrează gradul şi, implicit, calitatea de militar, definită ca fiind un drept al persoanei căreia i se recunoaşte la nivel social pregătirea militară şi de specialitate. Prin trecerea unui militar în rezervă, se modifică doar situaţia în care se regăseşte această persoană, care nu mai ocupă în mod activ o funcţie militară, însă îşi păstrează gradul de militar prin aceea că întruneşte în continuare condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemat să îndeplinească serviciul militar ca rezervist concentrat sau mobilizat iar, la nevoie, să îndeplinească calitatea de cadru militar în activitate.

Reţinând că infracţiunile deduse judecăţii prin rechizitoriul nr. y/P/2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, respectiv, uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. (1) din Codul penal, distrugere prev. de art. 253 alin. (1) din Codul penal şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 271 din Codul penal, ar fi fost săvârşite de inculpatul A la data de 15.08.2022, când acesta avea calitatea de plutonier major în activitate, iar la data sesizării instanţei cu rechizitoriu, respectiv la data de 05.11.2024, inculpatul A avea calitatea de plutonier adjutant în rezervă, în baza art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a admis excepţia necompetenţei personale a instanţelor civile, reţinând în acest sens că, raportat la disp. art. 37 din C. proc. pen. şi la obiectul sesizării, competenţa de soluţionare a prezentei cauze aparţine tribunalului militar.

Prin încheierea nr. 55 din data de 12.03.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti, în temeiul art. 342, art. 346 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 37 şi art. 47 din acelaşi cod, a fost admisă excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Militar București. În temeiul art. 47 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

A fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Militar București și Judecătoria Constanța.

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că potrivit adresei de la dosar, inculpatul A nu mai este cadru militar activ, fiind trecut în rezervă la data de 07.02.2023.

II. Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Constanţa.

Verificând actele şi lucrările dosarului, s-a reținut că inculpatul A este cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. (1) din Codul penal, distrugere prev. de art. 253 alin. (1) din Codul penal și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 din Codul penal, toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal.

În actul de sesizare s-a reținut în fapt că ,,la data de 15.08.2022, în jurul orei 22:25, pe fondul consumului de alcool, inculpatul A a folosit fără drept pistolul marca S (cal. 9 mm, cu seria xxx, pentru care deținea permis de port-armă), trăgând un glonț în ușa de acces a apartamentului nr. y, situat la adresa din mun. Constanța, str. x, ocazie cu care a provocat distrugeri ușii apartamentului și a unui colț al unui perete din interiorul acestuia, proprietate a persoanei vătămate B. Totodată, prin acțiunile sale, sus-numitul a tulburat ordinea și liniștea publică a locatarilor din blocul situat la adresa mai sus-menționată”.

La data săvârşirii faptei care face obiectul acuzaţiei penale (15.08.2022) inculpatul A avea calitatea de cadru militar activ (plutonier major), această calitate datând până în 07.02.2023, când a fost trecut în rezervă, prin ordinul inspectorului şef nr. z/23/I-CT emis la data de 06.02.2023.

Înalta Curte, în raport de datele concrete ale prezentei cauze, respectiv că inculpatul A este acuzat de săvârşirea a trei infracţiuni în perioada în care acesta avea calitatea de militar activ, în prezent cauza aflându-se în procedura camerei preliminare, iar inculpatul a fost trecut în rezervă, a apreciat că se impune a se aduce lămuriri cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 37 C. proc. pen. în speţa dedusă judecăţii.

Potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competența altor instanţe, fără a se face diferenţă între militari în activitate, militari în rezervă sau militari în retragere.

Interpretând aceste dispoziţii prin raportare la art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi art. 85 din Legea nr. 80/1995, s-a constatat că trecerea în rezervă reprezintă de fapt o încetare a calităţii de militar cu păstrarea prerogativei persoanei în cauză de fi chemată să îndeplinească serviciul militar ca rezervist concentrat sau mobilizat, iar la nevoie, în calitate de cadru militar în activitate. Această interpretare este întărită şi de modalitatea în care se face trecerea în rezervă sau în retragere, precum şi chemarea din rezervă în activitate, respectiv prin decret al Preşedintelui României, prin ordin al ministrului apărării naţionale sau prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale, după caz.

Astfel, Înalta Curte a apreciat că, deşi art. 37 C. proc. pen. nu face deosebire între un militar aflat în activitate şi unul aflat în rezervă sau în retragere, textul de lege trebuie interpretat în sensul că numai calitatea de militar în activitate atrage competenţa instanţelor militare, în acest sens fiind şi jurisprudenţa instanţei supreme (a se avea în vedere decizia nr. 384/RC/2016, respectiv încheierea nr. 332 din 30 mai 2023).

În continuare, în analiza cauzei au fot avute în vedere dispoziţiile art. 48 din C. proc. pen. care reglementează competenţa în caz de schimbare a calităţii inculpatului, după cum urmează: (1) Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat citire actului de sesizare a instanţei. (2) Dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1).

Or, cum prezenta cauză se află în procedura camerei preliminare, deşi la data săvârşirii faptelor care formează obiectul acuzaţiei inculpatul avea calitatea de militar activ, în prezent acesta se află trecut în rezervă, intervenind astfel un fapt juridic nou. Cum faptele de care este acuzat inculpatul nu au legătură cu atribuţiile de serviciu, competenţa de judecare a cauzei aparţine Judecătoriei Constanţa, fiind instanța în a cărei circumscripție teritorială se află locul săvârşirii faptei.

Pentru considerentele anterior evocate, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A în favoarea Judecătoriei Constanţa.