Presidential election voting extension in foreign polling stations on pre-voting days under Law 370/2004

Procesul electoral. Interpretarea dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 370/2004

Legea nr. 370/2004, art. 44, art. 44 ind. 1 și art. 46

Înalta Curte constată că prin conţinutul art. 46 din Legea nr. 370/2004 s-a urmărit să se reglementeze situația alegătorilor care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi a celor care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, context în care legiuitorul a arătat că aceştia îşi pot exercita în continuare dreptul de vot până cel mult la ora 23,59.

De asemenea, Înalta Curte observă că, în tehnica de reglementare a dispoziţiilor art. 46 din Lege, nu s-a prevăzut că premisa de aplicare a normei juridice ar fi limitată doar la situaţia duminicii ca ziua de votare stabilită ca regulă, ci la ceea ce se întâmplă la ora 21,00, când potrivit normelor de la art. 44 votarea ar trebui în principiu să se încheie.

Altfel spus, legiuitorul a urmărit să ofere posibilitatea de a vota şi în favoarea cetăţenilor care îşi manifestă intenţia de exercitare a dreptului de vot, în ziua stabilită în acest sens, prin prezenţa la sediul secţiei de votare sau la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, printr-o prelungire a intervalului de timp de la ora 21,00 până cel mult la ora 23,59, dar doar în favoarea celor care la ora 21,00 se găsesc fie în sediul secţiei, fie în rândul menţionat.

Revenind la faptul că norma art. 46 nu conţine nicio menţiune explicită cu privire la ziua de duminică, acesta reprezintă un argument în sensul că intenţia legiuitorul nu a fost de a limita posibilitate de prelungire cel mult până la ora 23,59 doar pentru ziua respectivă.

Înalta Curte se raportează însă şi la intenţia legiuitorului reflectată inclusiv în expunerea de motive care a stat la baza proiectului de lege ce a devenit ulterior Legea nr. 148/2019 prin care a fost completată şi modificată Legea nr. 370/2004, arătându-se în documentul respectiv că s-a avut în vedere necesitate ,,evitării repetării incidentelor grave produse la secţiile de votare din străinătate la alegerile din 26 mai 2016”, menţionându-se şi efectele asupra «accesului la vot al cetăţenilor, dar şi asupra credibilităţii şi reputaţiei internaţionale a României».

Reţine de asemenea, Înalta Curte faptul că rațiunea care a fundamentat art. 44 ind. 1 din Legea nr. 370/2004 este diferită de cea care a fundamentat art. 46 din acelaşi act normativ, astfel că prima normă legală nu reprezintă un argument valid pentru a aplica art. 44 prin prisma art. 46 doar pentru ziua de duminică, nu şi pentru zilele de vineri şi sâmbătă.

Nu în ultimul rând, conţinutul tuturor articolelor menţionate, anume art. 44, art. 44 ind. 1 şi art. 46, a fost reglementat prin acelaşi act normativ, anume Legea nr. 148/2019, astfel că legiuitorul a avut o intenţie unitară sub toate aspectele reglementate.

ICCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 5457 din 22 noiembrie 2024

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 6 noiembrie 2024 pe rolul Curții de Apel București, reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central Pentru Alegerea Preşedintelui României 24 noiembrie 2024 („BEC”), a solicitat:

(i) anularea Hotărârii nr. 4H/30.10.2024 privind interpretarea prevederilor art. 46 alin. (2) și (4) prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 44 ind. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1088 din data de 31 octombrie 2024;

(ii) anularea art. 8 din Decizia nr. 114D/30.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, republicată, în conformitate cu care „În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21.00”;

(iii) anularea Deciziei BEC nr. 115 D/30.10.2024 privind modificarea art. 8 alin. (1) din Decizia nr. 97D/17.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, în condiții de legalitate, egalitate si integritate.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 81 din 11 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, Contestaţii Electorale a respins cererea formulată de reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central Pentru Alegerea Preşedintelui României 24 Noiembrie 2024, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 81 din 11 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a declarat recurs reclamanta A, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei şi anularea actelor atacate.

În motivarea recursului, reclamanta susţine că hotărârea recurată este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 44 şi art. 46 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, care, în opinia recurentei, nu stabilesc o excepţie de la aplicarea prevederilor art. 46 din aceeaşi lege, cu privire la posibilitatea prelungirii programului de votare pentru zilele de vineri şi sâmbătă, în străinătate. Contrar celor reţinute de instanţa de fond, conform art. 44 din Legea nr. 370/2004, votarea se realizează pe parcursul a trei zile consecutive, iar legiuitorul nu operează cu instituţia suspendării, în sensul arătat prin hotărârea instanţei de fond, astfel că lipseşte temeiul juridic pe baza căruia instanţa a determinat că pauzele dintre perioade când se poate exercita dreptul la vot reprezintă suspendări. Faptul că la sfârşitul acestor zile are loc centralizarea rezultatelor nu înseamnă că nu există un început şi un sfârşit al programului de votare pentru fiecare din cele trei zile, sintagma „votarea încheiată”, în sensul art. 46 din Legea nr. 370/2004, semnificând încheierea programului de votare în sensul art. 44 din acelaşi act normativ. În sensul art. 46 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, pentru fiecare dintre zilele de vineri şi sâmbăta, se consideră votarea încheiată la ora 21.00, când se termină programul de votare. Mai departe, dând eficienţă art. 46 alin. (2), alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot, în fiecare dintre zilele de vineri, sâmbăta şi duminică, aceasta fiind, în opinia recurentei-reclamante, interpretarea corectă a prevederilor analizate.

Arată recurenta-reclamantă că, prin Legea nr. 148/2019, au fost modificate inclusiv prevederile art. 46 din Legea nr. 370/2004, care prevăd posibilitatea prelungirii programului de votare. Dacă intenţia legiuitorului ar fi fost să circumstanţieze posibilitatea prelungirii programului numai pentru ziua de duminică, ar fi făcut o modificare legislativă în acest sens, împreună cu celelalte modificări. Or, programul este acelaşi, până la ora 21.00, pentru fiecare zi de votare, vineri, sâmbătă şi duminică. Faptul ca la art. 44 ind. 1 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 se face trimitere la programul de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), pentru a arăta care sunt măsurile pe care trebuie sa le realizeze membrii secţiilor de votare la închiderea procedurii de votare din una din zile, nu exclude posibilitatea prelungirii, dacă apar situaţiile de la art. 46 din aceeaşi lege.

Susţine că aceleaşi prevederi analizate au fost aplicate şi cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2019, când s-a prelungit programul de votare în străinătate, inclusiv în zilele de vineri şi sâmbătă, în acest sens fiind instrucţiunile din partea autorităţilor. Instanţa de fond nu a răspuns cu privire la acest argument şi, chiar dacă în fiecare tur de scrutin de formează birouri electorale distincte, prevederile legale trebuie sa aibă o interpretare unitară de la un scrutin la altul, mai ales pe chestiuni precum programul de votare. În acest sens, recurenta-reclamantă face trimitere la materialul probator administrat în faţa instanţei de fond cu privire la scrutinul amintit, precum şi la aspecte factuale şi statistice referitoare la procedura de vot desfăşurată în cazul alegătorilor din străinătate, concluzionând că, de la un scrutin la altul, au existat proceduri diferite care creează confuzie în rândul cetăţenilor şi competitorilor locali şi slăbesc încrederea în autorităţile responsabile de organizarea alegerilor şi chiar în statul de drept.

Printr-un alt rând de critici, recurenta-reclamantă susţine că instanţa de fond a reţinut greşit că, raportat la prevederile Legii nr. 370/2004, legiuitorul nu ar fi reglementat posibilitatea prelungirii votului în străinătate pentru zilele de vineri şi sâmbătă. Instanţa de fond a validat interpretarea BEC din actele contestate, susţinând, suplimentar, şi că prevederile art. 46 din Legea nr. 370/2004 se refera la închiderea votării de duminica, deoarece, pentru zilele de vineri si sâmbăta, votarea se considera suspendată.

Arată recurenta-reclamantă că, din cuprinsul art. 44 din Legea nr. 370/2004, rezultă că regula este că votarea se desfăşoară duminică, între orele 7.00 şi 21.00; în mod excepţional, în străinătate, votarea se desfăşoară inclusiv vineri şi sâmbătă, tot până la ora 21, numai că în ziua de vineri votarea se deschide la ora 12, spre deosebire de celelalte zile. Interpretarea instanţei de fond referitoare la stoparea temporară a votului în zilele de vineri şi sâmbătă este greşită, atâta timp cât textul de lege prevede în mod expres că programul se încheie la ora 21.00, ceea ce duce în mod direct la aplicarea art. 46 cu privire la prelungirea programului de vot doar pentru alegatorii care se află în rând, aşteptând sa voteze. Din cuprinsul art. 44 ind. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 rezultă că la deschiderea şi închiderea programului de vot pentru zilele de vineri şi sâmbătă, astfel cum este reglementat pentru străinătate la art. 44 alin. (2) din lege, la nivelul secţiei de votare trebuie desfăşurate anumite operaţiuni specifice, având în vedere că alegerile se desfăşoară pe mai multe zile. Din cuprinsul art. 46 din acelaşi act normativ rezultă că la ora 21.00 - ora de încheiere a votării pentru fiecare dintre zile, vineri, sâmbătă şi duminică, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei, pot să voteze. Prevederile art. 46 nu disting cu privire la zilele pentru care se aplică, vineri şi sâmbătă sau duminică. Astfel, apreciază recurenta-reclamantă că, din interpretarea acestor prevederi rezultă că prelungirea programului de vot se poate face inclusiv în zilele de vineri şi sâmbătă, ceea ce înseamnă că procedurile prevăzute de art. 44 ind. 1 alin. (1) se vor realiza în zilele de vineri şi sâmbătă numai după ce se epuizează numărul de votanţi care la ora 21.00 se afla în secţie sau la rând în afara secţiei şi vor să voteze.

Faţă de aceste aspecte, apreciază recurenta-reclamantă că prevederile art. 44 ind. 1 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 nu au urmărit să prevadă o excepţie de la prevederile art. 46, iar dacă legiuitorul ar fi dorit ca prevederile art. 46 sa se aplice doar zilei de duminica, ar fi putut menţiona acest aspect în mod expres. Prin dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 se instituie doua zile suplimentare de votare, fără a se înlătura de la aplicare prevederile art. 46 alin. (2), astfel că ceea ce se întâmplă la finalul programului de vot este reglementat, fără excepţie, pentru toate cele trei zile de vot.

Mai arată recurenta-reclamantă că prevederile art. 44 ind. 1 alin. (1) au fost necesare pentru a reglementa procedurile de la începerea şi încheierea votării în zilele de vineri şi sâmbătă, având în vedere că pentru ziua de duminică exista astfel de prevederi la art. 43 din Legea nr. 370/2004. Programul de votare în străinătate, pentru toate zilele - vineri, sâmbătă şi duminică, este pană la ora 21.00, ca şi în ţară. În aceste condiţii, era firesc ca prevederile art. 44 ind. 1 alin. (1) să facă trimitere la prevederile art. 44 alin. (2) din lege, referitoare la program. Din interpretarea logică, sistematică şi teleologică a acestor prevederi, opinează recurenta că soluţia trebuie sa fie aceea că, inclusiv în zilele de vineri şi sâmbătă, anterioare zilei de duminică, votarea se poate prelungi şi că acesta a fost scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, în mod greşit s-a reţinut prin hotărârea instanţei de fond că, în ipoteza în care un cetăţean român va opta să voteze, în străinătate, în ziua de vineri sau sâmbătă, însă din motive extrinseci acest lucru nu va fi posibil până la ora 21.00, acesta va avea posibilitatea să voteze în ziua de duminică, până la ora 23.59, conform art. 46 alin. (2) din Legea nr. 370/2004.

Învederează recurenta-reclamantă că, la alegerile din anul 2019 (10 şi 24 noiembrie), instrucţiunile AEP şi MAE au fost în sensul că votarea se poate prelungi în zilele de vineri şi sâmbătă, iar în raport de numărul românilor care locuiesc peste hotare, este necesar ca toţi să aibă posibilitatea de a-şi exercita dreptul de a vota.

Printr-un alt rând de critici, recurenta-reclamantă susţine că este greşit argumentul că prelungirea procesului de votare după ora 21.00 se poate face numai pentru alegerile parlamentare. Din prevederile Legii nr. 370/2004 rezultă că, în străinătate, în toate zilele de vot, se poate prelungi votarea după ora 21, dacă sunt îndeplinite condiţiile de la art. 46, o comparaţie între prevederile art. 88 alin. (2), (4) şi (5) din Legea nr. 208/2015 si cele ale Legii nr. 370/2004 dovedind că acestea sunt similare. Contrar considerentelor instanţei de fond, aceste prevederi sunt relevante pentru a observa raţionamentul legiuitorului si pentru a determina voinţa acestuia, chiar daca nu sunt incidente pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, arată recurenta-reclamantă, prevederile art. 88 din Legea nr. 208/2015 au o reglementare similară celei pentru alegerile prezidenţiale, regula fiind că votarea se încheie la ora 21.00, exceptând situaţia în care, la ora 21.00, se mai află votanţi în secţie sau la rând, în afara secţiei, urmând ca secţia să se ţină deschisă până se epuizează toţi votanţii, cel târziu până la ora 23.59.

Cât priveşte referirile la calendarul orientativ al alegerilor, consideră recurenta-reclamantă că acestea nu sunt de natură să fundamenteze din punct de vedere legal interpretarea aleasă de BEC cu privire la programul votării în străinătate. Intimatul-pârât a reţinut că, în calendarul orientativ aprobat pentru alegerile parlamentare prin H.G. nr. 1034/2024 pentru alegerile parlamentare apare menţiunea posibilităţii prelungirii, în schimb, în cuprinsul H.G. nr. 1061/2024 pentru alegerile prezidenţiale, nu apare aceasta menţiune. Consideră recurenta că, în ceea ce interesează în speţă, sunt relevante pct. 130 şi 131 din H.G. nr. 1034/2024, pentru ziua de sâmbătă, iar nu cele de la pct. 137 şi 138, referitoare la ziua de duminică şi subliniază că instanţa de fond nu a răspuns argumentelor sale cu privire la faptul ca hotărârea de guvern nu prevede o interdicţie a posibilităţii prelungirii programului de votare din zilele de vineri si sâmbăta şi că trebuie sa se dea eficienţă legislaţiei primare. Deşi în calendarul pentru alegerile prezidenţiale nu se menţionează posibilitatea prelungirii votării pentru zilele de vineri şi sâmbătă, iar în calendarul pentru alegerile parlamentare apare menţiunea posibilităţii prelungirii votării pentru ziua de sâmbătă, totuşi acest aspect nu este relevant pentru a determina interpretarea prevederilor legale primare. Hotărârea de guvern face parte din categoria legislaţiei secundare, iar între conflictul dintre cele doua categorii, trebuie să se aplice cu prioritate prevederile legislaţiei primare.

În sprijinul acestei concluzii, învederează recurenta-reclamantă că, pentru alegerile comasate, europarlamentare şi locale din 9 iunie 2024, a existat aceeaşi prevedere, că votarea se poate prelungi până la ora 23.59. dacă sunt îndeplinite condiţiile, însă, în calendarul orientativ aprobat prin H.G. nr. 99/2024, nici nu s-a prevăzut menţiunea cu privire la posibilitatea prelungirii, dar nici nu a existat o interdicţie expresă în acest sens. Invocă prevederile art. 15 din O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 şi arată că, în fapt, chiar în lipsa menţiunii posibilităţii prelungirii procesului de vot, din calendarul orientativ, la alegerile comasate votanţii şi-au putut exercita dreptul de vot şi după ora 21, cu îndeplinirea condiţiilor legale şi conform instrucţiunilor AEP şi MAE.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Biroul Electoral Central Pentru Alegerea Preşedintelui României 24 noiembrie 2024 a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Susţine că, din motivarea recursului declarat în cauză, nu rezultă modul concret al încălcării sau aplicării greşite a normelor de drept material de către prima instanţă, criticile expuse fiind doar reiterări a motivelor de nelegalitate a actelor atacate, în sensul încălcării prevederilor Legii nr. 370/2004, aspecte ce nu sunt de natură să atragă incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Contrar argumentelor recurentei-reclamante, susţine că Hotărârea BEC nr. 4H/30.10.2024, precum şi Deciziile BEC nr. 114D/30.10.2024 şi nr. 115D/30.10.2024, au fost adoptate cu respectarea dispoziţiilor legale, dând efectivitate atribuţiei de aplicare şi interpretare unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, care constă în interpretarea respectivelor dispoziţii având în vedere toate ipotezele practice în care se aplică norma raportat la operaţiunile subsumate perioadei electorale. Adoptarea acestor acte se încadrează în atribuţia prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, de a asigura aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, în contextul în care hotărârea contestată are ca obiect interpretarea prevederilor art. 46 alin. (2) şi (4) prin raportare la art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 44 ind. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Susţine intimatul că raţiunea avută în vedere la adoptarea Hotărârii BEC nr. 4H/30.10.2024 a fost aceea de a asigura practica unitară la nivelul tuturor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate constituite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, în situaţia în care, la ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare constată că în secţia de votare, precum şi la rând, în afara sediului acesteia, se află persoane care s-au prezentat să voteze.

Apreciază că, din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 44 ind. 1 alin. (1) şi (2) cu cele ale art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004, rezultă că legiuitorul nu a reglementat derularea operaţiunilor prevăzute la art. 46 din acelaşi act normativ şi în zilele de vineri şi sâmbătă în care se desfăşoară votarea în străinătate. Rezultă că votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei de duminică în care are loc votul la secţiile de votare din ţară, în limitele expres stabilite de lege în art. 44 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, respectiv orele 12.00 -21.00 în ziua de vineri şi orele 07.00 – 21.00 în ziua de sâmbătă, iar la încheierea programului de votare menţionat, adică la ora 21.00, preşedinţii secţiilor de votare, în prezenţa celorlalţi membri, îndeplinesc operaţiunile prevăzute de art. 44 ind. 1 alin. (1) din actul normativ menţionat. Aşadar, legiuitorul a reglementat cu titlu de excepţie că votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă, stabilind şi ora la care se încheie programul în aceste zile. În ceea ce priveşte programul de votare în străinătate în ziua de duminică, sunt incidente dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 370/2004, care stabilesc, ca regulă generală, că închiderea secţiilor de votare are loc la ora 21.00, existând posibilitatea prelungirii programului în vederea exercitării dreptului de vot ai alegătorilor care, la ora 21.00, se află la sediul secţiei de votare, precum şi al celor care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, până la ora 23.59.

Astfel, susţine intimatul-pârât, interpretând teleologic dispoziţiile legale incidente, în mod corect Biroul Electoral Central a hotărât că preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate pot prelungi votarea până cel mult la ora 23.59, în condiţiile prevăzute la art. 46 din Legea nr. 370/2004, doar în ziua de duminică. O interpretare contrară, în sensul că dispoziţiile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 se aplică şi în cazul zilelor de vineri şi sâmbătă în care se desfăşoară votarea în străinătate, astfel cum susţine recurenta-reclamantă, contravine voinţei legiuitorului care a stabilit reguli speciale pentru votul în străinătate, atât în privinţa numărului zilelor în care se poate exercita dreptul la vot, cât şi în privinţa programului secţiilor de votare din străinătate, aspect ce rezultă inclusiv din modul în care a sistematizat şi a reglementat excepţiile de la regulă.

Învederează că, în acord cu legislaţia primară, Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, aprobat prin H.G. nr. 1061/2024, prevede la poziţiile 116 şi 120 că în zilele de vineri şi sâmbătă, încheierea votării în străinătate se realizează la ora 21.00, iar, la poziţia 126 stabileşte că, în ziua de duminică, votarea se încheie la ora 21.00, cu posibilitatea prelungirii până cel mult la ora 23.59, fapt ce întăreşte suplimentar voinţa legiuitorului din legislaţia primară conform căreia votul în străinătate în zilele de vineri şi sâmbătă poate fi exercitat până la ora 21.00, când se închid secţiile de votare.

Mai susţine şi că nu se poate vorbi despre o restrângere a dreptului alegătorilor din străinătate de a-şi exercita dreptul de vot în condiţiile în care legiuitorul a dat şansa acestora de a vota pe parcursul a trei zile, precum şi opţiunea pentru votul prin corespondenţă în condiţiile Legii nr. 288/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.”; totodată, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ. „Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.” [s.n.].

Din interpretarea dispoziţiilor citate în precedent, Înalta Curte reţine că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformităţii sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoaşterea posibilităţii părţii interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate, iar nu şi de netemeinicie.

În cauză, partea recurentă-reclamantă a invocat în calea de atac exercitată critici susceptibile a se încadra în motivele de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care intervine în caz de încălcare prin hotărâre sau aplicare greşită a nomelor de drept material. Va fi incident acest motiv atunci când instanţa de fond, deşi a recurs la textele de lege substanţială aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În concret, astfel cum rezultă din considerentele sentinţei civile recurate şi este, de altfel, necontestat în proces, prin Hotărârea nr. 4H/30.10.2024 privind interpretarea prevederilor art. 46 alin. (2) și (4) prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 44 ind. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a stabilit că „în interpretarea dispozițiilor art. 46 alin. (2) și (4) raportat la dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) și ale art. 44 ind. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secțiilor de votare din țară și din străinătate, precum și cei care se află la rând în afara acestor secții de votare pentru a intra în localurile de vot pot să își exercite dreptul de vot, până la cel mult ora 23,59, doar în ziua de duminică.”, menţionându-se totodată că hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin Decizia nr. 114D/30.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, republicată, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a stabilit la art. 8 alin. (1) că „În situația în care, în ziua de duminică, la ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare din țară sau din străinătate constată că în secția de votare, precum și la rând, în afara sediului acesteia, se află persoane care s-au prezentat să voteze, va prelungi votarea până cel mai târziu la ora 23,59. În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00.”.

Totodată, prin Decizia nr. 115D/30.10.2024 privind modificarea art. 8 alin. (1) din Decizia nr. 97D/17.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 a decis că „La art. 8 din Decizia Biroului Electoral Central nr. 97D/17.10.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 în condiții de legalitate, egalitate și integritate, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 8 – (1) În situația în care, în ziua de duminică, la ora 21,00, președintele biroului electoral al secției de votare din țară sau din străinătate constată că în secția de votare, precum și la rând, în afara sediului acesteia, se află persoane care s-au prezentat să voteze, va prelungi votarea până cel mai târziu la ora 23,59. În cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00.”.

Soluţionând cererea de chemare în judecată cu care a fost învestită, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că actele administrative menţionate sunt legale în raport de reglementarea existentă şi motivele de anulare dezvoltate de partea reclamantă, sentinţa primei instanţe fiind atacată cu recursul analizat prin această decizie.

Astfel, norma de rang legislativ, respectiv Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, (forma în vigoare la data actelor litigioase) prevede:

→ art. 44: „(1) În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.”;

→ art. 44 ind. 1: „(1) În zilele de vineri şi sâmbătă, la încheierea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în prezenţa celorlalţi membri, iau următoarele măsuri: a) sigilează urnele de vot; b) încheie un proces-verbal, în care consemnează numărul buletinelor de vot nefolosite şi numărul alegătorilor prezenţi la vot; c) se asigură că toate materialele electorale se află în localul de vot; d) sigilează căile de acces în localul de vot. (2) În fiecare zi, la începerea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), ridicarea sigiliilor se va face de către preşedintele biroului electoral al secției de votare din străinătate, în prezenţa celorlalţi membri ai biroului electoral al secției de votare.”;

→ art. 46: „(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. (3) Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. (4) Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute de alin. (2) şi (3) pot vota până cel mult la ora 23,59.”.

Forma de reglementare menţionată anterior este rezultatul modificării şi completării Legii nr. 370/2004 prin Legea nr. 148/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 617 din 25 iulie 2019.

Lecturând atent textele amintite, Înalta Curte constată din perspectiva topografiei acestora în corpul Legii nr. 370/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 148/2019, că, pe de o parte, legiuitorul stabileşte la art. 44 în regulă generală programul în care se desfăşoară în condiţii obişnuite votarea, iar, pe de altă parte, prevede la art. 46 o excepţie în raport de ora 21,00 la care ar trebui să se încheie votarea.

Astfel, prin art. 44 alin. (1) este stabilit programul votării pentru ziua când au loc alegerile în acord cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, text potrivit căruia „Ziua alegerilor este duminica. ...”. Aşadar, pentru ziua obişnuită a alegerilor, atât în cazul secţiilor de votare organizate în ţară, cât şi al celor organizate în străinătate, votarea care se desfăşoară în ziua de duminică începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

În continuare, prin art. 44 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 se prevede ca o excepţie de la art. 44 alin. (1) că „votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00”. Excepţia amintită anterior intervine de manieră expresă în raport de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Lege şi de manieră implicită faţă de dispoziţiile art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ.

La acest moment al analizei, Înalta Curte observă că atât în cazul regulii, cât şi în ipoteza excepţiei respective, legiuitorul a utilizat o terminologie unitară, arătând că votarea „se încheie la ora locală 21,00”, indiferent că avem în vedere art. 44 alin. (1) vizând ziua de duminică sau art. 44 alin. (2) referitor la zilele de vineri şi sâmbătă.

În consecinţă, în exprimarea art. 44 alin. (1) şi alin. (2) ziua de votare se încheiere ca principiu la ora locală 21,00, excepţia introdusă prin cel de-al doilea alineat al normei legale privind ziua de votare, în sensul că pe teritoriul României aceasta este doar duminica, în timp ce în străinătate dreptul de vot poate fi exercitat vineri, sâmbătă şi duminică.

Altfel spus, dacă sub aspectul zilei de votare legiuitorul a realizat o diferenţiere între situaţia celor care îşi exercită dreptul respectiv în ţară şi a celor care îl exercită în străinătate, totuşi referitor la finalizarea ca regulă generală a zilei de votare legiuitorul a fost unitar în abordare indicând ora locală 21,00 ca fiind cea relevantă.

În continuare, Înalta Curte constată că prin conţinutul art. 46 din Legea nr. 370/2004 s-a urmărit să se reglementeze situaţia alegătorilor care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi a celor care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, context în care legiuitorul a arătat că aceştia îşi pot exercita în continuare dreptul de vot până cel mult la ora 23,59.

De asemenea, Înalta Curte observă că, în tehnica de reglementare a dispoziţiilor art. 46 din Lege, nu s-a prevăzut că premisa de aplicare a normei juridice ar fi limitată doar la situaţia duminicii ca ziua de votare stabilită ca regulă, ci la ceea ce se întâmplă la ora 21,00, când potrivit normelor de la art. 44 votarea ar trebui în principiu să se încheie.

Altfel spus, legiuitorul a urmărit să ofere posibilitatea de a vota şi în favoarea cetăţenilor care îşi manifestă intenţia de exercitare a dreptului de vot, în ziua stabilită în acest sens, prin prezenţa la sediul secţiei de votare sau la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, printr-o prelungire a intervalului de timp de la ora 21,00 până cel mult la ora 23,59, dar doar în favoarea celor care la ora 21,00 se găsesc fie în sediul secţiei, fie în rândul menţionat.

Revenind la faptul că norma art. 46 nu conţine nicio menţiune explicită cu privire la ziua de duminică, acesta reprezintă un argument în sensul că intenţia legiuitorul nu a fost de a limita posibilitate de prelungire cel mult până la ora 23,59 doar pentru ziua respectivă.

În mod corespunzător, cum premisa de aplicare a normei juridice de la art. 46 din Legea nr. 370/2004 o reprezintă referirea la ora 21,00, concluzia este că dispoziţia de favoare conţinută de acest text legal se va aplica în fiecare zi în care va fi întâlnită cealaltă premisă de aplicare a art. 46, anume prezenţa la ora respectivă a unor alegători la sediul secţiei de votare sau la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot. Or, în acest din urmă sens, inclusiv în zilele de vineri şi sâmbătă premisele de aplicare a art. 46 din Legea nr. 370/2004 pot fi incidente, astfel că norma juridică va fi relevantă şi pentru acele zile.

Nu este determinant faptul că art. 44 ind. 1 din Legea nr. 370/2004 reglementează pentru zilele de vineri şi sâmbătă o anumită conduită în sarcina preşedinţilor secţiilor de votare din străinătate, în sensul că la încheierea programului de votare prevăzut la art. 44 alin. (2), în prezenţa celorlalţi membri, se procedează la sigilarea urnelor de vot, încheierea unui proces-verbal, în care consemnează numărul buletinelor de vot nefolosite şi numărul alegătorilor prezenţi la vot, asigurarea că toate materialele electorale se află în localul de vot, respectiv sigilarea căilor de acces în localul de vot.

Reiese din formularea textului legal că acesta este menit să stabilească măsuri care să pună în siguranţă secţia de votare şi materialele aflate în legătură cu procesul de votare în intervalele dintre zilele în care se desfăşoară votarea în străinătate, anume vineri – sâmbătă şi sâmbătă – duminică. În plus, necesitatea normei juridice intervine doar în legătură cu votarea ce se desfăşoară în străinătate, dat fiind că în cazul votării ce se desfăşoară în ţară există o zi unică alocată în acest sens, anume duminica.

Scopul acestei norme juridice nu este însă de a stabili nimic în legătură cu situaţia alegătorilor prezenţi la sediul secţiei de votare sau la rândul din proximitatea sediului respectiv.

Într-adevăr, un alegător care îşi exercită dreptul de vot în străinătate ar avea posibilitatea, dacă nu reuşeşte să voteze până la ora locală 21,00, în cursul zilei de vineri să revină sâmbătă, iar în cursul zilei de sâmbătă să revină duminică.

În acest context, Înalta Curte se rapotează însă şi la intenţia legiuitorului reflectată inclusiv în expunerea de motive care a stat la baza proiectului de lege ce a devenit ulterior Legea nr. 148/2019 prin care a fost completată şi modificată Legea nr. 370/2004, arătându-se în documentul respectiv că s-a avut în vedere necesitate ,,evitării repetării incidentelor grave produse la secţiile de votare din străinătate la alegerile din 26 mai 2016”, menţionându-se şi efectele asupra ,,accesului la vot al cetăţenilor, dar şi asupra credibilităţii şi reputaţiei internaţionale a României”.

Or, o situaţie în care secţia de votare ar fi închisă obligatoriu la ora 21,00 în ziua de vineri sau sâmbătă, ca practică diferită faţă de ziua de duminică, deşi în sediul acesteia sau în rândul din proximitatea sa ar exista cetăţeni care ar dori exercitarea dreptului de vot, dar li s-ar refuza, poate fi de natură să genereze tocmai efectul ce s-a urmărit a fi evitat prin adoptarea Legii nr. 148/2019, vizând atât accesul cetăţeanului la vot, cât şi credibilitatea şi reputaţia internaţională a statului român.

De asemenea, trebuie avut în vedere şi faptul că, spre deosebire de teritoriul naţional unde secţiile de votare, fiind foarte numeroase, sunt organizate la o distanţă relativ redusă de domiciliul sau reşedinţa cetăţeanului alegător, totuşi în cazul secţiilor de votare din străinătate, numărul acestora este unul limitat, putând implica un efort financiar şi un consum de timp mai serios pentru cetăţeanul român care intenţionează să îşi exercite dreptul de vot. În această din urmă situaţie, nu trebuie exclusă ipoteza în care imposibilitatea sa de a vota în ziua de vineri sau sâmbătă până la ora 21,00 să intervină din considerente independente de orice culpă a cetăţeanului alegător. Or, într-o astfel de situaţie, prelungirea programului cel mult până la ora 23,59 doar în ziua de duminică, nu şi în zilele de vineri sau sâmbătă, fără a exista o normă legală care să fi interzis expres acest lucru, poate reprezenta un efect disproporţionat pentru posibilitatea de exercitare a dreptului de vot.

În consecinţă, raţiunea care a fundamentat art. 44 ind. 1 din Legea nr. 370/2004 este diferită de cea care a fundamentat art. 46 din acelaşi act normativ, astfel că prima normă legală nu reprezintă un argument valid pentru a aplica art. 44 prin prisma art. 46 doar pentru ziua de duminică, nu şi pentru zilele de vineri şi sâmbătă.

De asemenea, nu poate fi primit nici considerentul care, pornind de la faptul că art. 44 alin. (2) ar constitui o excepţie de la art. 44 alin. (1), conchide că nu s-ar putea raporta la art. 46 din Legea nr. 370/2004, sub motiv că acesta din urmă priveşte doar regula pentru ziua de duminică. În acest din urmă sens, după cum deja s-a arătat, art. 44 alin. (2) derogă într-adevăr sub aspectul zilei de votare, în cazul străinătăţii, dar păstrează ora la care se încheie ziua de votare ca fiind ora locală 21,00.

Nu în ultimul rând, conţinutul tuturor articolelor menţionate, anume art. 44, art. 44 ind. 1 şi art. 46, a fost reglementat prin acelaşi act normativ, anume Legea nr. 148/2019, astfel că legiuitorul a avut o intenţie unitară sub toate aspectele reglementate.

În ceea ce priveşte conţinutul Hotărârii de Guvern nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, Înalta Curte observă faptul că prin conţinutul acesteia nu este interzisă aplicarea art. 46 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 şi în cazul ipotezei de la art. 44 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Faptul că prelungirea prevăzută de art. 46 este amintită în Hotărârea de Guvern nr. 1061/2024 doar în legătură cu ziua de duminică nu poate avea decât efectul reieşit din reglementarea respectivă, anume că pentru acea zi programul de votare s-ar putea raporta la ora 23,59 dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii legale. Din moment ce Hotărârea de Guvern nu interzice prelungirea în discuţie, o concluzie în sensul că aceasta ar fi compatibilă doar cu ziua de duminică, nu şi cu zilele de vineri şi sâmbătă ar fi doar rezultatul interpretării; o astfel de interpretare nu se poate însă întemeia exclusiv pe textul Hotărârii de Guvern nr. 1061/2024, ci implică în mod necesar şi observarea normelor din Legea nr. 370/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 148/2019. Or, nu poate fi acceptată abordarea unei interpretări restrictive în considerarea doar a menţiunilor hotărârii Guvernului, deoarece interpretarea Legii conduce la o altă concluzie, iar în ierarhia normelor juridice legea este superioară ca forţă juridică unei hotărâri de Guvern.

În final, Înalta Curte subliniază că, în prezenţa unei reglementări similare celei din Legea nr. 370/2004 şi în conţinutul Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, nici pentru Guvernul României în conţinutul Hotărârii nr. 1034/2024 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 şi nici pentru Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 nu s-a pus problema vreunei diferenţieri între prima şi cea de-a doua zi de votare sub aspectul posibilităţii de prelungire în discuţie. Or, premisele ipotezelor amintite fiind relativ similare, concluzia nu ar putea diferi în mod decisiv.

Faţă de cele arătate în precedent, observând art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi, rejudecând, a admis contestaţia formulată de reclamanta A, anulând în tot Hotărârea nr. 4H din 30 octombrie 2024, în parte Decizia nr. 114D din 30 octombrie 2024, în ceea ce priveşte art. 8 alin. (1) teza finală, în conformitate cu care „În cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21.00”, precum şi în tot Decizia nr. 115D din 30.10.2024, emise de pârât.

În acest din urmă sens, Înalta Curte a arătat că soluţia pronunţată intervine, cu respectarea principiului disponibilităţii, în limita actelor administrative ori a menţiunilor din conţinutul acestora care contravin reglementării legale.