Securitate officer status upheld after reverse of lower courts in surveillance-report case.

Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 23.02.2024, reclamantul Consiliul Naţional pentru Combaterea Arhivelor Securităţii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, în baza documentelor existente la dosar, la această dată, să constate existenţa calităţii lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul A..

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2119 din 20 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârât ca nefondată.

S-a respins cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul A., ca nefondată.

Prin sentinţa civilă nr. 311 din data de 27 februarie 2024 s-a admis cererea de completare a dispozitivului sentinţei nr. 2119 din 20 decembrie 2023 cu obligaţia reclamantului de a plăti pârâtului suma de 11900 de RON, onorariu avocaţial.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Prin recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 2119 din 20 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal recurentul - reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a arătat că prima instanţă a făcut o greşită interpretare si aplicare a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările si completările ulterioare, devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, măsurile dispuse de către intimatul-pârât, astfel cum au fost reţinute în acţiunea introductivă şi în nota de constare nr. Dl/1/1082/08.11.2022 au fost măsuri excesive, intruzive în viaţa privată şi neconstitutionale prin raportare la reglementările vremii în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, şi, fără nicio legătură cu apărarea siguranţei naţionale.

Motivaţia politică a urmăririi informative a titularului dosarului a fost ignorată de către prima instanţă, titularul, fost membru PNŢ Maniu - tineret arestat şi condamnat în 1949 de către Tribunalul Militar Galaţi la 4 ani închisoare pentru această activitate, intrând în evidenţa organelor de securitate după eliberare.

Urmărirea de către Securitate a celor care făcuseră parte din fosta Mişcare Legionară, precum şi a descendenţilor acestor persoane, avea, de obicei, absolut aceeaşi motivaţie ca şi urmărirea foştilor membri ai partidelor istorice democratice: faptul că şi unii, şi alţii erau opozanţi ai regimului comunist, neavând nicio relevanţă, din perspectiva Securităţii, dacă ei proveneau din grupări politice cu caracter democratic sau extremist. De altfel, persoana urmărită informativ fusese membru PNŢ.

Interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 este greşită, deoarece art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 nu condiţionează existenţa calităţii de lucrător al Securităţii de poziţia unei terţe persoane (superiorul ierarhic) faţă de măsurile propuse/dispuse. Prima instanţă, prin sentinţa recurată, a adăugat astfel la lege, ipoteză în care s-ar ajunge la situaţia absurdă ca recunoaşterea încălcării drepturilor fundamentale realizate prin măsurile lucrătorilor cu grade inferioare să depindă de poziţia ofiţerilor Securităţii cu grade superioare.

Încălcând prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, prima instanţă, deşi a reţinut că pârâtul a dirijat surse/informatori pe lângă titularul dosarului de urmărire, deşi a reţinut că au fost luate măsuri împotriva acestuia, a concluzionat că activitatea desfăşurată de către pârât nu a adus atingere vieţii private a subiectului întrucât informaţiile colectate/furnizate de către informatori nu au fost de natură a-i produce un prejudiciu real acestuia.

Or, interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 este greşită, deoarece art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 nu condiţionează existenţa calităţii de lucrător al Securităţii de natura informaţiilor furnizate de către sursele Securităţii

S-a invocat şi practica constantă a Curţii de Apel Bucureşti şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit căreia activitatea de dirijarea surselor şi propunerea/dispunerea de măsuri precum investigaţii la domiciliu, interceptarea corespondenţei, reprezentau, în sine, activităţi prin care lucrătorii Securităţii încălcau dreptul la viaţă a persoanelor urmărite informativ. Acest tip de practică a Securităţii era prin ea însăşi o practică în contradicţie flagrantă cu principiile democratice.

Importantă este, din perspectiva definiţiei date de legiuitor noţiunii de lucrător al Securităţii, imixtiunea arbitrară a autorităţilor, reprezentate de recurent, în viaţă personală a celui urmărit. Această împrejurare demonstrează fără echivoc încălcarea dreptului la viaţă privată (prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului).

Odată ce informaţii care ar fi trebuit să rămână în sfera privată deveneau obiectul de lucru al autorităţilor, care le prelucrau, pentru motive lipsite de legătură cu siguranţa naţională, este dovedită ingerinţa în viaţa personală a celui urmărit de către Securitate.

În concluzie, raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., s-a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei civile nr. 2119/20.12.2023, iar în rejudecare, admiterea acţiunii şi constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul A..

Prin recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 311 din data de 27 februarie 2024 s-a criticat dispoziţia instanţei sub aspectul necenzurării cuantumului onorariului, considerat disproporţionat în raport de complexitatea cauzei.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât A. nu a formulat întâmpinare la cererile de recurs.

5. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cu o cerere prin care a solicitat să se aprecieze asupra calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

Prin sentinţa recurată acţiunea a fost respinsă, reclamantul formulând critici de nelegalitate din perspectiva greşitei interpretări şi aplicări a dispoziţiilor art. 2 lit. a) O.U.G. nr. 24/2008, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind fondate.

Aminteşte instanţa de control judiciar că O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o modalitate de condamnare a regimului totalitar comunist, prin deconspirarea lucrătorilor de securitate şi a colaboratorilor acesteia, apreciată ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit în art. 2 lit. a) noţiunea de lucrător al Securităţii ca fiind "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Pe aspectul îndeplinirii acestor condiţii, instanţa de recurs reţine faptul că din cuprinsul Notei de constatare nr. x/23.11.2022 rezultă că pârâtul a avut gradul de locotenent major în cadrul I.J. Galaţi - Securitate, Serviciul 2/B (1983 - 1988) calitate în care a contribuit la instrumentarea dosarului x care l-a vizat pe domnul B., aspect reţinut corect şi de prima instanţă.

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, din aceleaşi înscrisuri rezultă că, în această calitate, pârâtul a participat activ la instrumentarea Raportului cu propunere de deschidere D.U.I., din 21.06.1986, întocmit şi semnat olograf de Lt. maj. A., I.J. Galaţi - Securitate, Serv. 2/B, în care se consemnează:

"Din semnalările făcute organelor noastre de către informatorul C. şi D. a rezultat că numitul C. V./.../de profesie maistru în cadrul întreprinderii de Prefabricate din Beton Galaţi, în funcţia de tehnician C.T.C. Cel în cauză este cunoscut în evidenţele de securitate ca fost membru P.N.Ţ., condamnat politic 4 ani pentru uneltire împotriva orânduirii noastre sociale, aflat în supraveghere informativă în cadrul dosarului de obiectiv, anexa 6. Din studierea materialului informativ aflat la dosarul elementului rezultă că manifestă o atitudine ostilă faţă de măsurile aplicate în domeniul economic, este veşnic nemulţumit de retribuţia primită, adoptând o poziţie de neîncredere faţă de viitorul economic al ţării noastre. La locul de muncă, ca CTC-ist, admite la recepţie elemente prefabricate de proastă calitate. în discuţiile sale cu colegii foloseşte foarte des fraza: în ziua de azi este bine să nu te omori cu munca, căci nu-ţi face nimeni statuie. Poziţia elmentului conduce la formularea a 3 ipoteze:

1. - elementul a adoptat această poziţie intenţionat, în scop duşmănos, de răzbunare.

2. - elementul are această poziţie fiind incitat de către alte elemente duşmănoase, care acţionează din umbră.

3. - elementul are această poziţie ca urmare a unei poziţii profesionale slabe, manifestă neglijenţă în rezolvarea sarcinilor de serviciu.

În scopul documentării şi stabilirii poziţiei elementului, se impune îndeplinirea următoarelor sarcini: prevenirea apariţiei a noi adepţi ai ideilor şi concepţiilor sale.

1. - Dirijarea pe lângă obiectiv a informatorului C., care are atribuţiuni de recepţionare a elementelor prefabricate, fiind delegat din partea E. (Beneficiar) în scopul stabilirii următoarelor aspecte: modul în care este preocupat de rezolvarea sarcinilor de servici, comentariile negative ce le face la adresa politicii partidului şi statului nostru, cât şi în ce priveşte măsurile aplicate în domeniul economic de către conducerea superioară de partid şi de stat, persoane cu care întreţine discuţii cu caracter duşmănos - stabilirea cercului de relaţii de la locul de muncă; dacă discută despre persoane care au avut activitate reacţionară în trecut, care în prezent se află în străinătate; dacă obişnuieşte să asculte şi să colporteze ştiri ale posturilor de radio reacţionare.

Termen - permanent. Răspunde: Lt. maj. A..

2. Dirijarea pe lângă element a informatorului D., care lucrează în cadrul aceluiaşi compartiment, în scopul stabilirii datelor de la punctul 1 şi verificarea informaţiilor date de inf. C.. Termen - permanent. Răspunde - Lt. Maj. A..

3. Investigaţii la domiciliu stabil şi la locul naşterii, în scopul stabilirii legăturilor, comportarea, preocupări, poziţia faţă de orânduirea noastră. Termen: 25.06.1986. Răspunde: lt. maj. A..

4. Sarcină S (interceptare corespondenţă, n. D.l.) intern şi extern pentru stabilirea legăturilor din ţară şi exterior cât şi poziţia faţă de orânduirea noastră. Termen - 25.06.86 Răspunde - lt. maj. A..

5. Verificarea la B.I.D. (Biroul de Informatică şi Documentare, n. D.l.) dacă în zona domiciliului elementului locuiesc surse ale organelor noastre, în scopul dirijării lor pe lângă obiectiv la domiciliu. Termen - 10.07.86 Răspunde - lt. maj. A..

6. Identificarea rudelor apropiate ale elementului şi în colaborare cu celelalte servicii şi inspectorate să se stabilească: preocupările, comportarea, natura relaţiilor cu obiectivul, investigaţii la domiciliu şi loc de muncă. Termen: 30.07.1986 Răspunde lt. maj. A.."

Curtea de apel a reţinut că activităţile desfăşurate cu privire la titularul dosarului informativ s-au referit exclusiv la activităţi profesionale, precum şi că lucrarea a fost aprobată olograf de col. F.., şeful serviciului 2/B, I.J. Galaţi - Securitate, iar activitatea desfăşurată de către pârât nu a adus atingere vieţii private a subiectului, informaţiile colectate/furnizate de către informatori nefiind de natură a-i produce un prejudiciu real acestuia, aspect care reiese şi din natura sancţiunii dispuse, respectiv avertisment şi închiderea dosarului.

Din perspectiva definiţiei date de legiuitor noţiunii de lucrător al Securităţii, importanţă prezintă imixtiunea arbitrară a autorităţilor, reprezentate de intimat, în viaţă personală a celui urmărit.

Or, operaţiunea de dirijare a reţelei informative constând în preluarea notelor furnizate de informatori, trasarea sarcinilor ce revin acestora în cadrul supravegherii informative a persoanelor intrate în atenţia Securităţii, dispunerea altor măsuri necesare pentru efectuarea acestei supravegheri, exploatarea informaţiilor obţinute constituie imixtiune în viaţa privată a persoanei semnalate şi îngrădirea dreptului la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, îngrădire care s-a produs în momentul în care a întreprins măsurile anterior menţionate care au avut ca rezultat obţinerea unor informaţii despre viaţa privată şi anturajul persoanei urmărite, fără cunoştinţa şi acordul acesteia şi pentru motive care nu aveau legătură cu apărarea intereselor naţionale.

În momentul în care informaţiile referitoare la preocupările şi opiniile unei persoane erau preluate de Securitate şi deveneau obiect de lucru al acesteia, pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naţionale, ci erau legate de faptul că regimul comunist nu accepta nici un fel de manifestare religioasă, se producea încălcarea dreptului la viaţă privată.

Înalta Curte reţine că persoana urmărită a fost luată în evidenţă pentru faptul că a fost membru PNŢ Maniu - tineret, arestat şi condamnat în 1949 de către Tribunalul Militar Galaţi la 4 ani închisoare contrarevoluţionară pentru această activitate.

Din cuprinsul notelor redate rezultă că, pe lângă activitatea de obţinere de informaţii pe legătură profesională, acestea vizau identificarea unor legături cu persoane care au avut activitate reacţionară în trecut, care în prezent se află în străinătate, comentariilor negative ce le face la adresa politicii partidului şi statului, ascultarea unor posturi de radio străine, activităţi care priveau convingerile politice ale persoanei urmărite. În egală măsură investigaţiile la domiciliu dispuse erau legate de interesele politice ale regimului comunist, constituie o violare a dreptului la viaţă privată.

Înalta Curte reţine că toate activităţile întreprinse care au concurat la încălcarea/îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale sau au urmărit să o facă, indiferent dacă au fost de iniţiere, propunere sau aprobare, etc. conduc la constatarea calităţii de lucrător în sensul prevăzut de dispoziţiile legale anterior enunţate.

În ceea ce priveşte aprecierile primei instanţe, se constată că legiuitorul nu face distincţie între persoanele care au iniţiat şi supus spre aprobare anumite măsuri şi persoanele care le-au aprobat, respectiv, le-au executat, singurul element determinant fiind acela ca întreaga activitate de poliţie politică să vizeze încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.

În acest context se mai reţine şi că, în privinţa argumentului instanţei de fond că în speţă nu s-a dovedit ingerinţa pârâtului în viaţa privată a persoanei urmărite, se constată că este lipsită de importanţă împrejurarea dacă informaţiile obţinute duceau sau nu la îngreunarea situaţiei celui urmărit, sau dimpotrivă, duceau la concluzia că cel urmărit nu avea opinii critice la adresa regimului.

Înalta Curte reţine că definiţia legală a noţiunii de lucrător nu presupune situaţiile în care respectivele persoane (ofiţeri, subofiţeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceştia suprimau sau îngrădeau drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Din punctul de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susţinere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securităţii care, respectând instrucţiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi şi libertăţi fundamentale stipulate de Constituţia de la acea dată, precum şi de pactele internaţionale, la care România era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securităţii, în sensul O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Aceste împrejurări demonstrează încălcarea dreptului la viaţă privată (prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului).

Prin urmare, Înalta Curte reţine că, în speţă, sunt întrunite cumulativ condiţiile impuse de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de lucrător al Securităţii a intimatului-pârât, sentinţa recurată fiind dată cu greşita aplicare a acestor dispoziţii, motiv pentru care se impune casarea acesteia şi admiterea acţiunii.

Pe cale de consecinţă, cererea pârâtului privind acordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariul de apărător este nefondată, raportat la dispoziţiile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., urmând a fi casată şi cea de a doua sentinţă, prin care s-a dispus completarea dispozitivului şi, pe cale de consecinţă, respinsă cererea pârâtului ca nefondată.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile, va casa sentinţele atacate, şi, în rejudecare, va admite acţiunea şi va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei nr. 2119 din 20 decembrie 2023 şi recursul declarat impotriva sentinţei nr. 311 din data de 27.02.2024. pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Casează sentinţele atacate şi rejudecând:

Admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul A..

Constată calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.

Respinge cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.