Olympiad evaluation challenge inadmissible absent final administrative act; appeal upheld.

Şedinţa publică din data de 29 mai 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea formulată înregistrată la data de 31 mai 2023, sub nr. x/2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare din cadrul ME, ME, ISMB, şi Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe municipiu a OLLR, a formulat contestaţie împotriva procesului de evaluare şi reevaluare la etapa pe municipiu a OLLR, clasa a VI-a, ediţia 2023, solicitând anularea acestuia şi obligarea pârâţilor la plata contravalorii în RON a sumei de 1 euro cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat reclamantei A. prin procesul de evaluare şi reevaluare a lucrării în cadrul etapei pe municipiu a OLLR.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 349/2024 pronunţată la 5 martie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată de pârâtul Inspectoratul Şcolar al Mun. Bucureşti, a admis inadmisibilitatea cererii, invocată pe cale de excepţie, a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Naţională pentru Coordonarea Competiţiilor Şcolare din cadrul Ministerului Educaţiei, Ministerul Educaţiei, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Comisia de Organizare şi Evaluare pentru Etapa pe Municipiu a Olimpiadei de Limba şi Literatura Română, Comisia Centrală a Olimpiadei şi Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie din Cadrul Ministerului Educaţiei şi a respins, ca rămase fără obiect, excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a lipsei de interes.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civilă nr. 349/2024 pronunţate la 5 martie 2024 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs B., A. şi C., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi au susţinut că deşi au solicitat repetitiv accesul la lucrarea completă şi la actele aferente procesului de evaluare la OLLR, etapa pe Municipiu, clasa a VI a, Ediţia 2023, acest acces a fost refuzat. În consecinţă, au susţinut recurenţii că nu erau în măsură să indice fiecare instrumentum emis în cadrul procesului de evaluare. De altfel, procesul-verbal de validare a rezultatelor concursului nu a fost niciodată depus la dosarul cauzei.

Recurenţii-reclamanţi au mai arătat că prin cererea de chemare în judecată au contestat întregul procesul de evaluare, iar fiecare dintre componentele acestuia reprezintă act administrativ sau refuz nejustificat de a soluţiona o cerere. Nu este nevoie de precizarea instrumentum-ului pentru a deduce legalitatea acestor acte administrative cenzurii instanţei de judecată. De asemenea, nu există nicio dispoziţie legală care să interzică instanţei de contencios administrativ să verifice legalitatea unor lucrări de concurs prin raportare la celelalte lucrări de concurs, păstrându-se anonimatul.

În cadrul aceluiaşi motiv de recurs recurenţii au mai afirmat că o insuficientă precizare a obiectului cererii de chemare în judecată ar fi trebuit adresată pe calea excepţiei nulităţii cererii de chemare în judecată, iar nu prin respingerea ca inadmisibilă a acesteia.

În dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi apreciază că prima instanţă a pronunţat o hotărâre judecătorească cu încălcarea următoarelor norme de drept substanţial: art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, reducând actul administrativ la un simplu instrumentum; art. 2 alin. (2) din LCA - prin neluarea în considerare a celor două refuzuri reclamate; art. 3 lit. m) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale - principiul transparenţei; art. 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 - principiul echităţii şi art. 1 din Legea nr. 1/2011 - dreptul fundamental la învăţătură.

4. Apărări formulate în cauză

Intimata-pârâtă Comisia de organizare şi Evaluare pentru Etapa pe Municipiu a Olimpiadei de Limba şi Literatura Română a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond. Prin întâmpinare s-a susţinut în esenţă că CNPEE nu are atribuţii în organizarea si desfăşurarea examenului, evaluarea lucrărilor si nici în procedura de soluţionare a contestaţiilor, iar solicitarea reclamanţilor privind anularea procesului de evaluare şi reevaluare la etapa pe Municipiu a OLLR, clasa a VI-a, 2023 este lipsită de temei legal

Intimatul-pârât Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a depus întâmpinare prin care, în principal a invocat excepţia nulităţii recursului, motivat de faptul că motivele de recurs nu se încadrează în exigenţa art. 489 C. proc. civ. şi, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

II.1. Asupra motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În cadrul acestui motiv de casare au fost invocate două seturi de critici, una privind imposibilitatea indicării prin cererea de chemare în judecată a fiecătui act administrativ emis în procesul de evaluare, ceea ce a condus la consecinţa că prima instanţă nu a ţinut cont de motivele de fapt din cererea de chemare în judecată şi nici de probele depuse la dosar şi a doua privitoare la sancţiunea care ar fi trebuit să intervină pentru insuficienta precizare a obiectului cererii de chemare în judecată.

Referitor la prima critică, recurenţii-reclamanţi nu arată care sunt normele de procedură încălcate care atrag sancţiunea nulităţii. Pe de o partea problema indicării unui act administrativ care să facă obiectul acţiunii formulate reprezintă o chestiune conexă motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sub aspectul analizei motivelor de fapt invocate prin cererea de chemare în judecată. De asemenea, probatoriul propus pentru expertizarea lucrării este aferent fondului pricinii, iar prima instanţă s-a dezînvestit prin soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii formulate.

În privinţa incidenţei dispoziţiilor art. 194 -200 C. proc. civ., Înalta Curte constată că lipsa conturării obiectului cererii de chemare în judecată este sancţionată cu nulitatea acesteia numai în ipoteza în care acesta lipseşte, nu şi atunci când cererea are un obiect, iar prin prisma acestuia se conturează inadmisibilitatea acţiunii formulate. Cele două aspecte sunt diferite atât ca natură juridică cât şi din perspectiva sancţiunii incidente. În lipsa unui obiect, cererea de chemare în judecată va fi anulată, după ce reclamantului i-a fost acordat un termen pentru complinirea acestei carenţe. Însă, inadmisibilitatea operează ca un fine de neprimire în cazul cererilor care au un obiect însă acesta nu se poate bucura, în modalitatea prin care a fost formulat, de protecţia jurisdicţională.

Un alt aspect relevant în cadrul acestei critici, însă tangenţial şi cu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este constituit de o eventuală obligaţie a instanţei de a califica obiectul acţiunii. Din motivarea recursului rezultă nemulţumirea reclamanţilor-recurenţi că prima instanţă nu a identificat în motivele de fapt ale acţiunii formulate elemente ale unui refuz nejustificat al autorităţii de a permite accesul la lucrarea candidatei şi a documentelor aferente procesului de notare înainte şi după reevaluare, însă acestea reprezintă operaţiuni administrative, iar nu acte administrative, instanţa neputând califica susţinerile faptice în sensul solicitat de reclamanţi, în lipsa unor susţineri în acest sens din partea acestora. În esenţă, şi acest aspect este strâns legat de soluţia inadmisibilităţii acţiunii pronunţată de prima instanţă, aspect ce urmează a fi analizat prin prisma criticii următoare.

II.2. Asupra motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susţinerea acestui motiv de recurs, recurenţii-reclamanţi s-au rezumat la enumerarea unor texte de lege şi a unor principii ce ar reprezenta încălcarea unor norme de drept substanţial: art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, reducând actul administrativ la un simplu instrumentum; art. 2 alin. (2) din LCA - prin neluarea în considerare a celor două refuzuri reclamate; art. 3 lit. m) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale - principiul transparenţei; art. 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 - principiul echităţii şi art. 1 din Legea nr. 1/2011 - dreptul fundamental la învăţătură.

Înalta Curte apreciază că sunt judicioase cele reţinute de prima instanţa cu privire la cea de-a doua condiţie pentru existenţa unui act adiministrativ contestat în cauză. Astfel, reclamanţii au solicitat anularea procesului de evaluare şi reevaluare la etapa pe municipiu a OLLR, clasa a VI-a, ediţia 2023, iar nu anularea unui act administrativ.

Prima instanţa a statuat în mod legal că în cazul procedurii olimpiadei organizate de ISMB, actul de organizare vizat reprezintă un întreg proces de organizare, evaluare şi reevaluare, la cerere, a lucrărilor scrise a mai multor candidaţi, iar nu a unuia singur, iar o parte dintre actele efectuate pe parcursul derulării procedurii de concurs, cum sunt şi cele referitoare la monitorizarea desfăşurării concursului, asigurarea logisticii, reprezintă operaţiuni administrative desfăşurate în vederea susţinerii probei scrise.

Înalta Curte conchide în acord cu prima instanţă că ceea ce contestă reclamanţii reprezintă nu un act administrativ anume, ci o serie de operaţiuni şi de acte administrative, adică o întreagă procedură, nefiind atacat şi actul administrativ final, modalitate prin care ar fi intrat în atribuţiile instanţei de contencios inclusiv legalitatea operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii, potrivit art. 18 alin. (2) LCA. Sunt nefondate astfel şi susţinerile recurenţilor-reclamanţi că nu există nicio prevedere legală care să interzică instanţei de contencios sa verifice legalitatea evaluării unor lucrări de concurs, prin raportare la celelalte lucrări de concurs.

În ce priveşte încălcarea pretinsă a art. 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 - principiul echităţii şi a art. 3 lit. m) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale privind principiul transparenţei, rezultă din actele dosarului de fond că în data de 25.04.2023 au fost puse la dispoziţia candidatei, părintelui acesteia şi profesorului de limba şi literatura română al elevei lucrarea candidatei, subiectul şi baremul de evaluare (elaborate de CNPEE), respectiv borderourile pentru evaluarea iniţială si în urma contestaţiei. Toate aceste documente au fost analizate în paralel, au fost oferite explicaţii pentru modul de rezolvare a fiecărui subiect prin raportarea baremul de evaluare, cu accent pe nerespectarea criteriilor de redactare a subiectelor II si III, la intervenţiile d-nei Berechet, au fost formulate răspunsuri la toate întrebările adresate de către elevă şi mama acesteia pentru o înţelegere clară a evaluării, conform baremului aferent subiectului de clasa a VI-a. La finalul analizei, doamna D. a certificat faptul că în această situaţie s-a asigurat transparenta în legătură cu lucrarea elevei A. prin raportare la subiect şi barem, că i s-a oferit posibilitatea să analizeze comparativ borderourile de evaluare (iniţială şi contestaţie), având convingerea ca au fost urmărite şi evaluate toate subiectele redactate de candidată, concluzii formulate în procesul-verbal încheiat în timpul vizualizării lucrării si înregistrat cu nr. x/25.04.2023.

Referitor la pretinsă încălcare a art. 1 din Legea nr. 1/2011 - dreptul fundamental la învăţătură, nu au fost aduse argumente concrete prin cererea de recurs.

II.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B., A. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 349/2024 pronunţate la 5 martie 2024 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 29 mai 2025.