Loss of procedural capacity of a dissolved public election authority defeats extraordinary annulment petition
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (Inalalta Curte de Casaţie şi Justiţie) dismissed the extraordinary annulment petition filed by the appellants, ruling that the opposing party, the Central Electoral Office, lacked procedural capacity to be sued. The dispute concerned a challenge to the administrative validity of the appointment process for electoral bureau presidents in Alba County for the 2024 local and European Parliament elections, which had previously been dismissed by the Cluj Court of Appeal and the Supreme Court on appeal for being filed out of time. The decisive legal basis for the final decision was Article 56 of the Code of Civil Procedure, which requires parties to be legally constituted to have procedural capacity; the Court determined that under Article 40 of Law No. 115/2015, the Central Electoral Office automatically ceased to exist legally upon the publication of final election results in the Official Monitor on July 10, 2024. Since the annulment petition was filed on September 26, 2024, after the entity's legal existence had ended, it could not be a valid party to the litigation, rendering the case inadmissible without reaching the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 25 din Legea nr. 115/2015, art. 40 din Legea nr. 115/2015, art. 32 alin. (1) C. proc. civ; Loss of procedural capacity of a dissolved public election authority defeats extraordinary annulment petition: The dispute concerned a challenge to the administrative validity of the appointment process for electoral bureau presidents in Alba County for the 2024 local and European Parliament elections, which had previously been dismissed by the Cluj Court of Appeal and the Supreme Court on appeal for being filed out of time. The decisive legal basis for the final decision was Article 56 of the Code of Civil Procedure, which requires parties to be legally constituted to have procedural capacity; the Court determined that under Article 40 of Law No. 115/2015, the Central Electoral Office automatically ceased to exist legally upon the publication of final election results in the Official Monitor on July 10, 2024. Since the annulment petition was filed on September 26, 2024, after the entity's legal existence had ended, it could not be a valid party to the litigation, rendering the case inadmissible without reaching the merits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the unfulfilled condition for the action (lack of procedural capacity) justifying the dismissal of the annulment petition.
Established the requirement that the defendant must be legally constituted to have procedural capacity, supporting the acceptance of the exception.
Full text
Şedinţa publică din data de 29 aprilie 2025
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată la data de 26.04.2024 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, anularea în tot a Hotărârii nr. 58H/24.04.2024 a Biroului Electoral Central, afişată la data de 24.04.2024, ora 21:00; admiterea contestaţiei formulate la data de 23.04.2024, împotriva procesului-verbal nr. x/11/A/39 din data de 22 aprilie 2024, întocmit de Preşedintele Tribunalului Alba, privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora din Judeţul Alba la alegerile din data de 9 iunie 2024, cu consecinţa anulării în tot a procedurii de tragere la sorţi şi a actelor subsecvente întocmite şi, în principal, a menţinerii procesului-verbal de tragere la sorţi nr. x/HA/39/15.04.2024, întocmit de Preşedintele Tribunalului Alba, privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora din Judeţul Alba la alegerile din data de 9 iunie 2024, iar în subsidiar, reluarea procedurii de tragere la sorţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
Prin sentinţa civilă nr. 188/2024 din 15 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii C., D., G., A., B., F., E., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.
2. Hotărârea atacată
Prin decizia civilă nr. 3353 din data de 14 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C., B., A., G., E., D. şi F. împotriva sentinţei civile nr. 188/2024 din 15 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat
3. Contestaţia în anulare
Împotriva deciziei civile nr. 3353 din data de 14 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal au formulat contestaţie în anulare reclamanţii C., B., A., G., D. şi F., arătând că soluţia pronunţată de instanţa de recurs este rezultatul unei erori materiale, în accepţiunea art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
La termenul din 29 aprilie 2025, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerului Public, şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să respingă calea extraordinară de atac formulată, în considerarea următoarelor:
În acest context, Înalta Curte va cerceta cu prioritate excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central, caracterul fondat al acesteia făcând de prisos analiza oricăror alte cereri.
Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligaţii în plan procesual.
Potrivit art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:
"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, nu pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau ale entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii".
Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că pentru a deţine capacitate procesuală de folosinţă, pârâtul, independent de deţinerea personalităţii juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.
Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorităţi publice ce se înfiinţează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 115/2015:
"(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidatul, soţul, soţia, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie. (4) Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii publice pot face parte din birourile electorale."
Birourile electorale de circumscripţie, alături de Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secţiilor de votare şi oficiile electorale, sunt entităţi fără personalitate juridică, cu activitate limitată în timp, pe perioada alegerilor fiind constituite pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în condiţii de legalitate şi corectitudine, iar membrii ce le alcătuiesc exercită activităţi care implică manifestarea puterii de stat, prin aceea că operaţiunile electorale desfăşurate de aceste persoane sunt cele prin care are loc delegarea suveranităţii naţionale de către popor unor autorităţi alese după principii democratice, după cum se arată şi în art. 2 din Constituţia României, republicată.
Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate şi competenţe esenţialmente temporare, înfiinţat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale şi pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desfiinţează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînfiinţării şi fără ca atribuţiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015:
"Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi".
Prin Hotărârea BEC nr. 403H/10.07.2024 s-a aprobat publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procesului Verbal nr. 3RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024.
Prin Decizia BEC nr. 117D/10.07.2024 privind încetarea activităţii Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 s-a decis că Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile judeţene, preşedinţii consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Municipiului Bucureşti din datele de 9 iunie 2024, 23 iunie 2024 şi 7 iulie 2024.
În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact procesele-verbale privind rezultatul alegerilor.
Astfel, în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, la data publicării rezultatelor alegerilor locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 10.07.2024, activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat, astfel încât se reţine încetarea ope legis a existenţei juridice a pârâtului.
În consecinţă, având în vedere că instanţa a fost sesizată cu prezenta contestaţie în anulare la data de 26.09.2024, după încetarea activităţii Biroului Electoral Central, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că la data introducerii căii extraordinare de atac nu se poate considera că intimatul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, din moment ce activitatea acestuia încetase, astfel că acesta nu mai deţinea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosinţă la momentul iniţierii prezentului demers judiciar.
Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central şi respingerea contestaţiei în anulare declarată de contestatorii C., D., G., A., B. şi F. împotriva deciziei nr. 3353 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central.
Respinge contestaţia în anulare declarată de contestatorii C., D., G., A., B. şi F. împotriva deciziei nr. 3353 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 29 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.