Peremption of public sector salary challenge due to six-month procedural inactivity

Şedinţa publică din data de 27 martie 2024

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

L Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, următoarele:

1. Anularea adresei nr. x/08.02.2022 emise de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

2. Revocarea/modificarea parţială a Ordinului nr. 2295 din data de 07 decembrie 2021, respectiv a art. 2 din actul administrativ, în sensul înlăturării plafonării instituite asupra indemnizaţiei lunare de încadrare şi a celorlalte drepturi urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acolo unde este cazul;

3. Revocarea/modificarea parţială a Ordinului nr. 2295 din data de 07 decembrie 2021, respectiv a art. 4 şi art. 6 din actul administrativ, în sensul recalculării şi plăţii diferenţelor salariale rezultate din aplicarea ordinului începând cu data de 01 august 2016 şi nu cu 3 ani anteriori datei emiterii ordinului contestat;

4. Revocarea/modificarea parţială a Ordinului nr. 2400 din data de 27 decembrie 2021, respectiv a art. 1 şi 2 din actul administrativ, în sensul stabilirii drepturilor salariale fără plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acolo unde este cazul;

5. Actualizarea sumelor menţionate mai sus cu indicele de inflaţie la care să fie adăugată dobânda legală penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor diferenţe salariale.

Prin încheierea din data de 15.11.2022, curtea de apel a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei, constatând că reclamanţii nu şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina lor.

Cauza a fost repusă pe rol în data de 19.06.2023, din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ.

La termenul de judecată din 19.09.2023, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (2) din C. proc. civ., instanţa a invocat din oficiu excepţia perimării cererii de chemare în judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1266 din 19 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia perimării cererii de chemare în judecată, invocată de instanţă din oficiu.

A constatat perimată cererea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M. în contradictoriu cu pârâtul Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M., pentru

2 motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, s-a arătat - în esenţă - că reclamanţii nu au primit încheierea prin care s-a dispus suspendarea cauzei pentru a putea fi contestată.

Recurenţii au mai suţinut că nu au primit nici documentul prin care instanţa a stabilit anumite obligaţii în sarcina lor şi, astfel, nu au avut cunoştiinţă de obligaţiile stabilite de instanţă şi care trebuiau îndeplinite de reclamanţi pentru putea continua desfăşurarea normală a procesului.

În final, recurenţii au învederat că nu au fost citaţi pentru termenul din 19.09.2023, când s-a pronunţat hotărârea de perimare, deşi art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. prevede obligativitatea citării părţilor.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Referitor la invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că prin cererea dedusă judecăţii reclamanţii urmăresc obţinerea unor drepturi salariale pe care consideră că sunt îndreptăţiţi să le primească.

Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a constatat perimată acţiunea reclamanţilor.

Instanţa de recurs reţine că potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

De asemenea, potrivit art. 417 din C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."

În conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate"

Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părţilor.

Astfel, încheierea de şedinţă din 15 noiembrie 2022, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii, reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 15 mai 2023.

Totodată, se observă că părţile interesate în continuarea judecăţii nu au formulat înăuntrul termenului de perimare nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. l din C. proc. civ., şi nu au făcut

3 dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

Ca atare, constatând că de la data de 15 noiembrie 2022, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părţilor, fără să se mai îndeplinească niciun act de procedură în vederea judecării cererii, care să întrerupă termenul de perimare, în mod corect instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. şi a constatat, din oficiu, perimarea cererii de chemare în judecată.

Instanţa de control judiciar constată că nici motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. nu este incident în cauză, întrucât criticile dezvoltate de recurenţi subsumate acestui motiv de casare sunt nefondate.

Referitor la necomunicarea încheierii de şedinţă din 15 noiembrie 2022, prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei, Înalta Curte constată că la dosarul curţii de apel se află dovada de comunicare către reclamanţi a respectivei încheieri, critica fiind, deci, nefondată.

De asemenea, contrar celor susţinute de recurenţi, instanţa de control judiciar reţine că aceştia au fost legal citaţi pentru termenul din 19 septembrie 2023, aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare de la dosarul curţii de apel.

În sfârşit, nu pot fi primite nici susţinerile recurenţilor potrivit cărora nu au primit documentul prin care instanţa a stabilit anumite obligaţii în sarcina lor, întrucât aceste critici puteau fi invocate, eventual, în contestarea încheierii de suspendare, neavând relevanţă în soluţionarea prezentului recurs, prin care se analizează legalitatea soluţiei de perimare a cauzei.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

In baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. împotriva sentinţei civile nr. 1266 din 19 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.