Review admissibility: Inapplicability of ECtHR ruling in similar case to distinct national decision

Şedinţa publică din data de 11 martie 2025

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată. Hotărârea instanţei de fond

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Guvernul României, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care, ca proprietari, nu le-au putut recolta datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă pentru anul 2015 în sumă de 1.860.277,4 RON pentru suprafaţa totală de 2.560,76 ha situată în Parcul Naţional Defileul Jiului ROSCI 0063 şi Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0129 din Situl Natura 2000.

Prin sentinţa nr. 419 din 7 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Guvernul României şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A. împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

2. Recursul exercitat în cauză. Decizia ce face obiectul prezentei revizuiri

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamanta A. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate şi, pe cale de consecinţă, rejudecând cauza în fond, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Prin Decizia nr. 1743 din 29 martie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2016, a fost respinsă cererea de suspendare a judecăţii cauzei, întemeiată pe dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca nefondată.

A fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia nulităţii recursului, invocată pe cale de întâmpinare de intimatul-pârât Guvernul României.

A fost respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 419/2016 din 7 octombrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

3. Cererea de revizuire

Împotriva Deciziei nr. 1743 din 29 martie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal recurenta-reclamantă A. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, schimbarea în parte a hotărâri atacate în ceea ce priveşte fondul cauzei, prin admiterea cererii principale.

În motivarea cererii, se susţine că prin hotărârea CEDO ce stă la baza cererii de revizuire, s-a arătat că într-o situaţie identică cu cea a revizuentei, există o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, datorată absenţei adoptării şi publicării de către Guvern a Normelor metodologice necesare acordării despăgubirilor la care au dreptul reclamantele A. şi B..

Avându-se în vedere Hotărârea CEDO pronunţată la 28.11.2023, în Dosarul nr. 46201/16 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 627/02.07.2023, revizuenta consideră că urmarea gravă a acestei încălcări continuă să se producă şi în cazul său, motiv pentru care solicită obligarea Ministerului Mediului la plata sumei în cuantum de 1.860.277,4 RON cu titlu de compensaţii prevăzute de dispoziţiile art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 48/2008, sumă actualizată cu dobânda legală şi rata inflaţiei, începând cu data promovării acţiunii şi până la data plăţii efective.

4. Apărările formulate de intimatul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând hotărârea atacată, actele şi lucrările dosarului, motivele invocate de revizuentă în raport cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă "Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă".

Totodată, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., procedura de judecată - Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Înalta Curte constată că din interpretarea prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ., poate fi supusă revizuirii acea hotărâre judecătorească cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că a încălcat anumite drepturi şi libertăţi fundamentale.

Aşadar, obiectul revizuirii îl poate constitui numai acea hotărâre care, fiind supusă examinării Curţii Europene prin plângerea individuală a celui interesat, a fost considerată de către curte contrară uneia sau unora dintre prevederile Convenţiei Europene. Altfel zis, hotărârea instanţei europene este circumstanţială şi neînzestrată cu "autoritatea lucrului interpretat", aşa încât ea nu poate fi invocată în alte cauze judecate sau în curs de judecare.

În speţă, Decizia nr. 1743 din 29 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal nu a făcut obiectul analizei CEDO.

Hotărârea CEDO din 28.11.2023 a fost pronunţată în Cauza Asociaţiile de Coproprietate forestieră Porceni Pleşa şi Piciorul Bătrân Banciu (A., Pleşa şi B.) împotriva României, cererile nr. 46.201/16 şi nr. 47.379/16, într-un alt litigiu similar cu cel de faţă în care revizuenta din prezentul dosar a avut calitatea de parte.

Deşi revizuenta A. a promovat mai multe acţiuni de obligare la acordarea compensaţiilor, vizând perioade diferite, şi doar referitor la unul dintre litigii a obţinut o hotărâre CEDO favorabilă, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ., fiind inadmisibilă cererea de revizuire îndreptată împotriva uneia dintre celelalte hotărâri ale instanţei naţionale, persoana având tot calitatea de terţ faţă de hotărârea instanţei europene.

Drept urmare, în speţă, revizuenta nu a invocat nicio hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului din care să rezulte că prin Decizia nr. 1743 din 29 martie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a cărei revizuire se cere, s-a constatat încălcarea anumitor drepturi şi libertăţi fundamentale ale A., hotărârea CEDO din 28.11.2023 fiind dată într-o cauză similară.

Revizuenta A. nu poate invoca în susţinerea cererii sale hotărârea CEDO din 28.11.2023, deoarece aceasta nu îi este opozabilă şi nu îi profită, întrucât dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ. sunt incidente numai în situaţia în care instanţa europeană a constatat încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale cu privire la hotărârea a cărei revizuire s-a cerut şi doar în privinţa revizuentei.

Faţă de considerentele care preced, în temeiul prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., urmează a se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuirea formulată de revizuenta A. împotriva Deciziei nr. 1743 din data de 29 martie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 martie 2025.