Transfer of trial rejected: defendant's speculation on clerk's court ties fails to prove systemic judicial bias

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petenta A., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 19.12.2024, sub nr. x/2024, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, având ca obiect apelurile declarate de inculpata A. şi partea civilă B. împotriva sentinţei penale nr. 1261/11.07.2024 pronunţată de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. x/2022.

În opinia petentei, judecătorii din cadrul Curţii de Apel Piteşti nu pot proceda la o judecată dreaptă întrucât există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea acestora este afectată din cauza calităţii părţilor

În acest sens, a arătat faptul că persoana vătămată B. ocupă funcţia de asistent judiciar în cadrul Tribunalului Argeş, iar în raport cu această împrejurare, ulterior repartizării aleatorii a cauzei, au fost formulate şi admise succesiv mai multe declaraţii de abţinere. Astfel, motivele admiterii acestora au constat în existenţa unor relaţii între judecătorii care au formulat aceste declaraţii şi persoana vătămată, relaţii de colegialitate sau amiciţie, respectiv participarea la anumite evenimente sau în cadrul completurilor de judecată ori formularea în comun a unor acţiuni în instanţă privind drepturi salariale.

Deşi, în aceeaşi situaţie se află şi judecătorul C., inclus în complet ca urmare a admiterii declaraţiilor de abţinere, acesta nu a înţeles să se abţină de la judecata cauzei.

O altă nemulţumire a petentei a vizat faptul că, din surse proprii, deţine informaţia conform căreia sora persoanei vătămate este angajata Curţii de Apel Piteşti, existând posibilitatea să fie chiar sora judecătoarei D..

A conchis, apreciind că, urmare a admiterii unui număr de cinci declaraţii de abţinere, principiul repartizării aleatorii a rămas fără conţinut.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 15.01.2025. Conform rezoluţiei de la aceeaşi dată, s-au solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Piteşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (6) C. proc. pen.

Prin informaţiile înaintate de Curtea de Apel Piteşti la data de 30.12.2024, s-a arătat, în esenţă, faptul că la data de 13 august 2024, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a înregistrat sub numărul x/2024, cauza având ea obiect apelurile declarate de inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., şi de partea civilă B. împotriva sentinţei penale nr. 1261 din 11 iulie 2024, pronunţată de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. x/2022.

Cauza a fost repartizată aleatoriu completului C 7A, format din judecătorii E. şi D.. Urmare a admiterii declaraţiei colective de abţinere, cauza a fost repartizată din nou aleatoriu completului C 9A, fiind soluţionată de judecătorii F. şi C., deoarece a fost admisă declaraţia de abţinere formulată de doamna judecător G., ce face parte din completul C 9 A, alături de doamna judecător F.. Totodată, s-a făcut precizarea că, în cauză, au mai fost admise declaraţiile de abţinere formulate de judecători H. şi I.,

Dosarul a primit termen aleatoriu la data de 02.12.2024, când au fost puse concluzii pe fond asupra apelurilor, fiind stabilit termen pentru deliberare şi pronunţare la data de 19.12.2024, când cauza a fost soluţionată.

În ceea ce priveşte motivele strămutării, Curtea de Apel Piteşti a precizat că dosarul a fost repartizat aleatoriu, în sistem, informatizat, iar din verificările efectuate nu s-a constatat existenţa vreunei împrejurări care să conducă la concluzia lipsei de obiectivitate a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei.

S-a apreciat că susţinerea petentei referitoare la existenţa unei relaţii de rudenie între persoana vătămată şi doamna judecător D. este falsă, numele doamnei judecător fiind D., D. fiind prenumele. De asemenea, doamna judecător D. nu are rude în judeţul Argeş, aceasta locuind în Bucureşti şi se deplasează în zilele lucrătoare în Piteşti.

Referitor la domnul judecător C., s-a precizat că acesta a promovat la Curtea de Apel Piteşti în anul 2016 şi a considerat că nu se impune a formula cerere de abţinere, întrucât nu se află în relaţii de prietenie cu persoana vătămată.

S-a conchis că la Curtea de Apel Piteşti judecata poate avea loc în condiţii optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea dosarului nr. x/2024

De asemenea, din informaţiile înaintate de Curtea de Apel Piteşti rezultă faptul că au fost efectuate încunoştinţările către părţi, ataşându-se prezentei informări şi dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) C. proc. pen.

La 13.01.2025, petenta a depus la dosarul cauzei note scrise prin care, în esenţă, a reiterat susţinerile formulate prin cererea de strămutare. În plus, a arătat că informaţiile înaintate de Curtea de Apel Piteşti nu sunt complete, în sensul că nu s-a precizat dacă în cadrul instanţei lucrează vreo persoană care este soră cu persoana vătămată.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:

În situaţia în care judecarea unei cauzei penale nu se poate realiza în bune condiţii la o anumită instanţă, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanţă.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Prioritar, în ceea ce priveşte titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părţi, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petenta are calitatea de apelant-inculpat, se constată îndeplinită această condiţie.

De asemenea, se constată că au fost respectate şi exigenţele dispoziţiilor art. 73 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., în sensul că părţile au fost încunoştinţate cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a trimite memorii şi de a se prezenta la termenul fixat pentru soluţionarea cererii de strămutare .

Şi, în final, sub aspectul admisibilităţii, din informaţiile înaintate de Curtea de Apel Piteşti nu rezultă că petenta ar fi formulat anterior o cerere de strămutare pentru aceleaşi motive care să fi fost respinsă, fiind respectate dispoziţiile art. 72 alin. (7) C. proc. pen.

Ca motiv de strămutare, petenta a invocat cazul vizând existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită calităţii părţilor.

În raport cu motivele invocate, Înalta Curte reţine că instituţia strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la termenul de "suspiciune rezonabilă", în ceea ce priveşte strămutarea, Înalta Curte are în vedere că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte notează că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate (Cauza Piersack contra Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Examinând argumentele petentei în raport cu aceste consideraţiuni teoretice şi faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Piteşti ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor. Astfel, nu au fost invocate şi nici identificate date sau informaţii din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanţă independentă şi imparţială.

Un prim motiv, care în opinia petentei ar impune strămutarea cauzei, vizează faptul că persoana vătămată îşi desfăşoară activitatea în cadrul Tribunalului Argeş în calitate de asistent judiciar, motiv pentru care a dezvoltat o relaţie de colegialitate, respectiv amiciţie cu o parte dintre judecătorii care în prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Piteşti, printre aceştia aflându-se şi o parte dintre judecătorii care au fost desemnaţi să-i soluţioneze cauze.

Dacă o parte dintre aceştia au înţeles să se abţină de la judecata cauzei, declaraţiile fiind admise, judecătorul C. nu a înţeles să se abţină deşi se află în aceeaşi situaţie, respectiv şi-a desfăşurat anterior activitatea în cadrul Tribunalului Argeş, fiind coleg cu persoana vătămată.

Analizând acest motiv de strămutare, Înalta Curte îl apreciază nefondat, reţinând că simplele păreri sau supoziţii ale petentei, chiar dacă se întemeiază pe bună-credinţă, nu pot fi confundate cu suspiciuni rezonabile, fiind imperativ ca acestea să se bazeze pe fapte sau împrejurări care să convingă un observator obiectiv şi neutru că imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei este lezată.

Imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. În acest sens a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko contra Ucrainei. Or, se constată că petenta nu a adus dovezi cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze susţinerile invocate prin cererea de strămutare şi să întărească temerea că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Piteşti s-ar realiza într-un climat marcat de părtinire sau lipsă de obiectivitate.

Astfel, simpla calitate a părţii civile, aceea de asistent judiciar în cadrul unei instanţe (Tribunalul Argeş), alta decât aceea pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se cere (Curtea de Apel Piteşti), nu poate conduce de plano la existenţa unei aparenţe de lipsă de imparţialitate a magistraţilor acestei din urmă instanţe în absenţa unor elemente factuale obiective sau, astfel cum susţine petenta, la încălcarea principiului repartizării aleatorii.

Faptul că unul dintre judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzei a activat în cadrul Tribunalului Argeş în urmă cu aproximativ 8 ani, promovând la Curtea de Apel Piteşti în anul 2016, fiind la un moment dat coleg cu persoana vătămată, nu poate fi apreciată ca o împrejurare de natură a afecta imparţialitatea acestuia şi, implicit, a întregii instanţe, în condiţiile în care singurul element invocat în susţinerea cererii a constat în simpla relaţie de colegialitate.

Astfel, comparaţia cu situaţia celorlalţi judecători care au fost învestiţi cu soluţionarea cauzei şi care s-au abţinut, declaraţiile acestora fiind admise, nu poate primită, faţă de împrejurarea că, pe lângă relaţia de colegialitate, aceştia au invocat şi alte elemente suplimentare obiective, respectiv relaţii de amiciţie, participarea la numeroase evenimente, acţiuni comune privind drepturi salariale sau chiar participarea în completurile de judecată.

În plus, trebuie notat că pentru a fi admisă o cerere de strămutare este necesar ca întregul corp de judecători al unei instanţe să se afle, în mod evident, într-o situaţie de incompatibilitate sau să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la riscul de parţialitate a acestora, care trebuie să rezulte din împrejurările de fapt sau de drept ale cauzei ori din cauza calităţii părţilor, pentru situaţii izolate în care s-ar putea constata o lipsă de imparţialitate existând instituţia abţinerii sau recuzării.

Or, în cauză se poate observa că în absenţa altor elemente care ar putea denota parţialitate, judecătorul C. nici nu a înţeles să se abţină de la soluţionarea cauzei, apreciind că fosta relaţie de colegialitate nu impune o astfel de manifestare.

Aşadar, chiar dacă în cauză au fost admise o serie de declaraţii de abţinere, nu se poate susţine că asupra întregului corp de judecători al Curţii de Apel Piteşti planează suspiciuni privind lipsa acestora de imparţialitate, mecanismul obişnuit al abţinerii fiind suficient pentru a exclude această posibilitate.

Conchizând, în modul în care sunt formulate, afirmaţiile petentei sunt simple aprecieri subiective fără suport în realitatea obiectivă care nu justifică o soluţie de admitere a cererii de strămutare.

Pe de altă parte, judecătorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi au obligaţia să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale şi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe. Or, în cauză nu s-a constatat existenţa unor astfel de influenţe care ar fi putut pune conduce la afectarea principiului imparţialităţii instanţei Curţii de Apel Piteşti.

Referitor la faptul că petenta deţine informaţii conform cărora sora persoanei vătămate îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Piteşti, însă în relaţiile înaintate de această instanţă nu se face vorbire despre această situaţie, Înalta Curte consideră că informaţiile furnizate de Curtea de Apel Piteşti sunt suficiente pentru a aprecia cu privire la pertinenţe cererii de strămutare.

În ceea ce priveşte fondul aspectului invocat, se constată că aprecierile petentei sunt pure speculaţii, în condiţiile în care aceasta nu a probat cele susţinute, mulţumindu-se a preciza că deţine această informaţie de la o persoană a cărei identitate îi este necunoscută.

Prin urmare, influenţele invocate de petentă nu pot fi apreciate decât simple supoziţii subiective, inapte pentru a contura o suspiciune rezonabilă privind lipsa de imparţialitate a tuturor judecătorilor curţii de apel şi a se discuta despre o încălcare a principiului repartizării aleatorii, implicit, a dreptului la o instanţă imparţială.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 ianuarie 2025.