Civil parties' annulment motions against final criminal ruling inadmissible; costs imposed.

Şedinţa publică din data de 26 martie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 91 din 04.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău a dispus, printre altele, referitor la contestatoarele din prezenta cauză:

În baza art. 397 din C. proc. pen. rap la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de părţile civile A. şi B. cu privire la dosarul de executare silită nr. x/2011 BEJ C., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014.

În baza art. 397 alin. (1) din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibile, acţiunile civile formulate de părţile civile D. şi E. în dosarul nr. x/2012 BEJ F.;

Prin decizia penală nr. 320/A din 02 decembrie 2024 în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, printre altele, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de părţile civile A., D. (prin mandatar E.) şi E. şi au fost obligate la plata a câte 150 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta parte civilă D. prin mandatar E. a rămas în sarcina statului.

La data de 12.12.2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, sub nr. x/2024, contestaţia în anulare formulată de părţile civile D. şi E. împotriva deciziei penale nr. 320/A din 02 decembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018, întemeiată pe dispoziţiile art. 426 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., fiind repartizată aleatoriu Completului C8, cu termen de judecată la data de 12.02.2025.

În motivarea contestaţiei, cele două contestatoare au invocat faptul că partea civilă E., nu a fost citată legal la câteva termene de judecată în cadrul apelului, cu toate că şi aceasta formulase apel în cauză, atât în nume propriu, cât şi în calitate de mandatar al părţii civile D..

În consecinţă, au solicitat admiterea contestaţiei în anulare, desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea apelului.

În drept, şi-au întemeiat contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 426 alin. (1) lit. a), art. 427 alin. (1) pct. 2 din C. proc. pen. şi art. 6 din CEDO.

În cadrul aceluiaşi dosar, a fost ataşată şi contestaţia în anulare formulată de partea civilă A. împotriva aceleiaşi decizii, transmisă la dosar la data de 20.12.2024, prin e-mail.

Aceasta a solicitat, în esenţă, admiterea căii de atac exercitate, desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea apelului, arătând că motivele invocate în susţinerea contestaţiei în anulare urmează să fie depuse separat.

În drept, şi-a întemeiat contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 426 şi art. 427 din C. proc. pen.

La data de 10.02.2025, au fost depuse la dosar concluzii scrise de către contestatoarele părţi civile D. şi E., prin care au reluat în esenţă aspectele susţinute în contestaţia în anulare formulată, la care au ataşat (1) precizările şi completările motivelor de apel depuse în dosarul nr. x/2018 de apărătorul desemnat din oficiu pentru partea civilă D., în cadrul cărora se arată că partea civilă E. a fost omisă din citativ; (2) o copie a procurii judiciare prin care E. a fost împuternicită să o reprezinte pe D. în faţa instanţelor judecătoreşti în dosarul penal nr. x/2018 şi (3) acte medicale privind starea de sănătate a părţii civile D..

La termenul de judecată din 12.02.2025 s-a dispus amânarea judecării cauzei la solicitarea contestatoarei parte civilă A., care a invocat o stare de sănătate precară.

Examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiilor în anulare formulate de contestatoarele părţi civile D., E. şi A., Înalta Curte constată că acestea sunt inadmisibile.

Potrivit dispoziţiilor art. 426 din C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea din apel a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când şedinţa de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanţa de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

Conform dispoziţiilor art. din 431 din C. proc. pen., contestaţia în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanţa fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunţa pe fondul contestaţiei.

În această etapă procesuală instanţa examinează dacă contestaţia în anulare priveşte o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul dintre cele limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.

Prin urmare, contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunţate cu încălcarea normelor procesual penale.

În ceea ce le priveşte pe contestatoarele părţi civile E. şi D., Înalta Curte constată că cererea este făcută în termenul de 30 zile prevăzut de lege, împotriva unei hotărâri definitive, respectiv decizia penală nr. 320/A din 02 decembrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

În ceea ce priveşte motivele pe care se sprijină contestaţia în anulare, cele două contestatoare au invocat dispoziţiile art. 426 lit. a) din C. proc. pen., în sensul că partea civilă E. nu a fost legal citată la unele termene de judecată în cadrul apelului.

Potrivit dispoziţiilor art. 426 lit. a) din C. proc. pen. împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare "când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate".

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că partea civilă E. a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 91 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată în dosarul nr. x/2018 şi a fost citată pentru primul termen de judecată, primind citaţia personal la data de 09.09.2023, procedura de citare fiind legal îndeplinită cu aceasta.

De asemenea, se constată că aceasta s-a prezentat la primul termen de judecată în faţa instanţei, răspunzând la apelul nominal în calitate de mandatar al apelantei parte civilă D., precum şi la termenele de judecată din 12.12.2023, 16.01.2024, 30.01.2024 şi 13.02.2024, fiind consemnată la apelul nominal în calitate de mandatară a apelantei părţi civile D., astfel că aceasta a avut cunoştinţă în permanenţă de parcursul căii de atac formulate.

Totodată, prin încheierea din 13 februarie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2028, urmare a unei cereri depuse de partea civilă E., instanţa a dispus rectificarea citativului, în sensul introducerii acesteia în calitate de apelantă-parte civilă.

Faţă de considerentele expuse anterior, Înalta Curte constată că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 426 lit. a) din C. proc. pen., întrucât procedura de citare cu partea civilă E. a fost legal îndeplinită, chiar dacă aceasta nu a figurat în citativul încheierilor de la termenele din 12.12.2023, 16.01.2024 şi 30.01.2024.

Or, îndeplinirea formală a unei condiţii, ca de exemplu indicarea unui caz de contestaţie în anulare prevăzut de lege, deşi necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibilă a căii de atac. (în acest sens a se vedea decizia nr. 2/A din 05.01.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2024).

În ceea ce o priveşte pe contestatoarea A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta şi-a întemeiat contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 426 din C. proc. pen., fără însă a-şi motiva cererea.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunţate cu încălcarea normelor procesual penale.

Potrivit dispoziţiilor art. 427 alin. (2) din C. proc. pen. "în cererea de contestaţie în anulare contestatorul trebuie să arate cazurile pe care le invocă, precum şi motivele aduse în sprijinul acestora".

Or, Înalta Curte constată că partea civilă A. nu a indicat niciun caz de contestaţie în anulare reglementat de art. 426 din C. proc. pen., iar pe de altă parte, nici nu şi-a motivat cererea, instanţa neputând identifica nemulţumirile acesteia.

Astfel, raportat la dispoziţiile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte, reţinând că nu este suficientă numai intenţia părţii de a ataca o hotărâre cu o cale de atac, ci şi de a preciza cazul şi respectiv motivele pe care se sprijină, urmează a respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea parte civilă A..

Faţă de considerentele expuse, având în vedere că în cazul contestatoarelor părţi civile E. şi D. motivele invocate nu sunt susţinute de actele aflate la dosarul cauzei, iar în cazul contestatoarei A., aceasta nu a indicat cazul de contestaţie în anulare şi nici motivele pe care îşi sprijină cererea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibile, contestaţiile în anulare formulate de părţile civile D. prin mandatar E., A. şi E. împotriva deciziei penale nr. 320/A din data de 02 decembrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

În baza dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va contestatoarele-părţi civile la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, contestaţiile în anulare formulate de părţile civile D. prin mandatar E., A. şi E. împotriva deciziei penale nr. 320/A din data de 02 decembrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

Obligă contestatoarele-părţi civile la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2025.