Methanol hand sanitizer deaths: cassation appeals rejected; murder, fraud convictions final

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 328 din data de 05.07.2023, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. x/2020, s-au hotărât următoarele:

I.1.1. În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (2) C. proc. pen.. s-a dispus condamnarea inculpatului A. născut în Iordania - Zarqa, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) "falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse", prev. şi ped. de art. 357 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) Cod penal, precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

a1) pedeapsa principală de 2 ani şi 9 luni închisoare;

a2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

a3)- şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

b) "înşelăciune în formă continuată",prev. şi ped. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale) cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

b1) pedeapsa principală de 2 ani şi 6 luni închisoare;

b2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 4 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

b3)- şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

c) "omor calificat" prev. şi ped. de art. 188 alin. (1) raportat la art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

c1) pedeapsa principală de 21 (douăzecişiunu) ani închisoare;

c2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

c3)- şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

1.2. În baza dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele principale aplicate inculpatului A. pentru cele trei infracţiuni concurente, respectiv pedeapsa de 21 ani închisoare, 2 ani şi 9 luni închisoare şi 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicând pedeapsa cea mai grea dintre ele 21 ani închisoare, la care a fost adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse (care este 5 ani şi 3 luni), respectiv un spor în cuantum de 1 an şi 9 luni închisoare, stabilind astfel pentru inculpatul A. pedeapsa principală rezultantă de 22 (douăzecişidoi) ani şi 9 (nouă) luni închisoare.

1.3. În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (2), (3) lit. a) raportat la art. 67 alin. (2) cu referire la art. 66 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele complementare aplicate inculpatului A. pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pe o durată de 5(cinci) ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

1.4. În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (5) cu referire la alin. (2), (3) lit. a) şi art. 65 C. pen., s-au contopit pedepsele accesorii aplicate inculpatului A. pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

2.1. În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (2) C. proc. pen.. s-a dispus condamnarea inculpatului B., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) "falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse", prev. şi ped. de art. 357 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

a1) pedeapsa principală de 2 ani şi 9 luni închisoare;

a2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

a3)- şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

b) "înşelăciune în formă continuată" prev. şi ped. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale) cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

b1) pedeapsa principală de 2 ani şi 9 luni închisoare;

b2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 4 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

b3) şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

c) "omor calificat" prev. şi ped. de art. 188 alin. (1) raportat la art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

c1) pedeapsa principală de 20 (douăzeci) ani închisoare;

c2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

c3) şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

d) "fals în înscrisuri sub semnătură privată" în formă continuată prev. şi ped. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale), precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

d1) pedeapsa principală de 1(un) an închisoare;

d2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat) din C. pen., pentru o perioadă de 3 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

d3) şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

e) "nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor" prev. şi ped. de art. 342 alin. (6) C. pen., la pedepsele de:

e1) pedeapsa principală de 1(un) an închisoare;

e2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat) şi lit. h) (dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorii de arme) din C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

e3) şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. h) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

2.2. În baza dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele principale aplicate inculpatului B. pentru cele cinci infracţiuni concurente, respectiv pedeapsa de 20 ani închisoare, 2 ani şi 9 luni închisoare, 2 ani şi 9 luni închisoare, 1 an închisoare, precum şi pedeapsa de 1 an închisoare, aplicând pedeapsa cea mai grea dintre ele de 20 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse (care este 7 ani şi 6 luni), respectiv un spor în cuantum de 2 ani şi 6 luni închisoare, stabilind astfel pentru inculpatul B. pedeapsa principală rezultantă de 22 (douăzeci şi doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

2.3. În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (2), alin. (3) lit. a) raportat la art. 67 alin. (2) cu referire la art. 66 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele complementare aplicate inculpatului B. pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege), lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) şi lit. h) (dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorii de arme) din C. pen., pe o durată de 5(cinci) ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

2.4. În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (5) cu referire la alin. (2), (3) lit. a) şi art. 65 C. pen., s-au contopit pedepsele accesorii aplicate inculpatului B. pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d), lit. g) şi lit. h) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

3.1. În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (2) C. proc. pen.. s-a dispus condamnarea inculpatului C., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) "falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse", prev. şi ped. de art. 357 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

a1) pedeapsa principală de 2 ani şi 4 luni închisoare;

a2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

a3) şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

b) "înşelăciune în formă continuată",prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale) cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

b1) pedeapsa principală de 2 ani şi 2 luni închisoare;

b2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 4 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

b3)- şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

c) "omor calificat" prev. şi ped. de art. 188 alin. (1) raportat la art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 79 alin. (2) C. pen., la pedepsele de:

c1) pedeapsa principală de 19 (nouăsprezece) ani închisoare;

c2) pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

c3) şi la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

3.2. În baza dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele principale aplicate inculpatului C. pentru cele trei infracţiuni concurente, respectiv pedeapsa de 19 ani închisoare, 2 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani şi 2 luni închisoare, aplicând pedeapsa cea mai grea dintre ele de 19 ani închisoare, la care a fost adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse (care este 4 ani şi 6 luni), respectiv un spor în cuantum de 1 an şi 6 luni închisoare, stabilind astfel pentru inculpatul C. pedeapsa principală rezultantă de 20 (douăzeci) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

3.3. În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (2), alin. (3) lit. a) raportat la art. 67 alin. (2) cu referire la art. 66 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele complementare aplicate inculpatului C. pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiului autorităţii de stat), lit. d) (dreptul de a alege) şi lit. g) (constând în interzicerea dreptului de a ocupa şi exercita funcţiile de asociat şi administrator în societăţi comerciale având ca obiect producerea ori comerţul cu dezinfectanţi, cu produse de curăţenie de orice natură, cu băuturi alcoolice şi cu orice fel de produse destinate igienei umane, precum şi de a desfăşura activităţi care să aibă ca obiect comerţul cu astfel de produse) din C. pen., pe o durată de 5(cinci) ani, calculată conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen.

3.4. În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (5) cu referire la alin. (2), alin. (3) lit. a) şi art. 65 C. pen., s-au contopit pedepsele accesorii aplicate inculpatului C. pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. d) şi lit. g) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

4.1. În baza art. 399 alin. (1) şi art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen.., a fost menţinută măsura arestării preventive faţă de inculpaţii B., C. şi A., zis "A.".

4.2. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) raportat la art. 184 alin. (28) C. proc. pen.. cu referire la art. 72 alin. (1) C. pen. s-a scăzut din pedepsele principale rezultante aplicate fiecăruia dintre cei trei inculpaţi durata reţinerii şi arestării preventive după cum urmează: a) pentru inculpaţii inculpaţii B. şi C. de la data de 03.05.2020 la zi; b) pentru inculpatul A. de la data de 08.05.2020 la zi.

5.1. În baza art. 7 alin. (1) cu referire la art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) (raportat şi la pct. 1 din anexa la lege) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii B., C. şi A., în condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ, în vederea obţinerii, introducerii şi stocării profilului lor genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.).

5.2. În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 s-a adus la cunoştinţa celor trei inculpaţi faptul că probele biologice care le vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului lor genetic.

II. 6.1.1. În baza art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri produse prin săvârşirea infracţiunilor:

a1) 60 de cutii de carton ce conţin fiecare câte 24 de sticle PET de 0,5 l pline cu un lichid albastru, cu etichetă având inscripţia "Alcool Sanitar D." (în total 60 x24 = 1440 pet-uri); bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din data de 20.05.2020 şi se includ în totalul celor 1435 de pet-uri ridicate la percheziţia imobiliară din Dobroeşti, str. x [acestea din urmă fiind incluse în cele 1990 pet-uri menţionate mai jos la pct. a6)-4) ];

a2) două sticle din PVC de 2 litri, având etichetă E. ce conţin un lichid de culoare albastră, respectiv incolor, ambalate în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA", predate în baza procesului-verbal din data de 20.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.:

a3) un PET de 0,7 litri plin cu lichid de culoare albastră, fără inscripţii ridicat din auto IF05MKF - ambalată în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA", şi predat în baza procesului-verbal din data de 20.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.;

a4) o sticlă de PVC cu capacitatea de 2 litri cu inscripţia F. ce conţine un lichid de culoare albastră, cu ridicat de la parterul locuinţei fam. G. - ambalată în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA" şi predată în baza procesului-verbal din data de 20.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.;

a5) 1 (una) sticlă PET de 0,5 litri, ce conţine un lichid albastru, inscripţionat Proba 2, ridicat din unul dintre butoaiele de 200 litri identificate la imobilul din com. Dobroeşti, str. x jud. Ilfov - ambalat în plic de hârtie sigilat prin semnătură - şi predată în baza procesului-verbal din data de 27.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.;

a6) următoarele cantităţi de pet-uri de 0.5 litri, etichetate cu inscripţia "Alcool sanitar D.", conţinând un produs contrafăcut pe bază de metanol, ridicate de la diverse societăţi comerciale şi predate pe bază de proces-verbal către I.P.J Iaşi - S.-C.J.E.O., după cum urmează:

1) procesul-verbal din data de 30.04.2020: 187 sticle de alcool sanitar, ridicate de la S.C. H. S.R.L., etichetat cu inscripţia D., de 0.5 litri (5 pentru expertiză IML);

2) procesul-verbal din data de 01.05.2020: 1200 sticle de alcool sanitar, ridicate de la S.C. H. S.R.L., etichetat cu inscripţia D., de 0.5 litri (5 pentru expertiză IML);

3) procesul-verbal din data de 04.05.2020: 256 sticle de alcool sanitar, predate şi, respectiv, ridicate de/de la societăţi comerciale de pe raza secţiei 9 Poliţie Rurală Hârlău, etichetat cu inscripţia D., de 0.5 litri (6 pentru expertiză IML);

4) procesul-verbal din data de 13.05.2020: 1990 sticle de alcool sanitar, etichetat cu inscripţia D., ridicate cu prilejul percheziţiilor şi de la societăţi comerciale menţionate în tabelul din considerente (rămase după extragerea unor pet-uri în vederea expertizării - f.215-216-vol. 12.d.u.p.);

5) procesul-verbal din data de 27.05.2020:

• 1 (una) sticlă PET de 0,5 litri, ce conţine un lichid albastru aprox. 350 ml, inscripţionat Alcool Sanitar D., pus la dispoziţie de martorul I., administrator al Î.I. cu acelaşi nume la data de 26.04.2020, ambalat în plic de hârtie sigilat prin semnătură;

• 1 (una) sticlă PET de 0,5 litri, ce conţine un lichid albastru aprox. 250 ml, inscripţionat Alcool Sanitar D. şi 1 (un) pulverizator de 500 ml cu lichid albastru aprox. 200 ml din capacitate, puse la dispoziţie de martorul J. din com. Andrieşeni, ambalate în plic de hârtie sigilat prin semnătură;

6) procesul-verbal din data de 10.09.2020: 26 sticle de alcool sanitar, predate de societatea comercială SC "K." S.R.L. Medias jud. Sibiu, etichetat cu inscripţia D., de 0.5 litri;

7) procesul-verbal din data de 28.04.2020: 270 sticle de alcool sanitar, ridicate de la S.C. H. S.R.L., etichetat cu inscripţia D., de 0.5 litri (6 pentru expertiză IML).

8) procesul-verbal din data de 19.10.2020:

• 14 sticle de alcool sanitar, ridicate de la S.C. L. S.R.L., etichetat cu inscripţia D., de 0.5 litri;

• 9 sticle de alcool sanitar, ridicate de la S.C. M. S.R.L., etichetat cu inscripţia D., de 0.5 litri.

6.1.2. S-a dispus distrugerea tuturor acestor cantităţi de alcool sanitar contrafăcut pe bază de metanol (toxic), după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

6.2. În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a următoarelor bunuri aparţinând inculpaţilor, care au fost folosite, în orice mod, ori au fost destinate să fi utilizate la comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor:

• 2(două) recipiente din plastic (canistre) PVC, de culoare albă opac, cu capacitatea de 60 de litri, cu etichetă lipită pe capac cu inscripţia N., iar pe lateral având inscripţia N. - sigilat capacul cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x/20.05.2020;

• cutie de carton cu inscripţia "5000 bucăţi O.", plină 1/3 din capacitate, cu capace din plastic albastre în interior, pentru pet-uri de culoare albastră, cutia fiind sigilată cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x/20.05.2020;

• 5(cinci) sticle PET de 0,5 litri din PVC, rotunde, fără conţinut, ambalate în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I..PJ. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• 3(trei) benzi de scotch adeziv, ambalate în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• 1(o) cutie sigilată cu vopsea de ouă diferite culori, separat alte opt plicuri de diferite culori cu vopsea de ouă şi, separat, un plic cu vopsea de ouă albastră, cu inscripţia CARMIN de 5 grame - toate ambalate în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• mănuşă din material textil - ambalată în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunul a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• 1 (una) rolă de hârtie absorbantă de 22 cm înălţime ce prezintă urme de lichid albastru - ambalată în pungă de plastic sigilată cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunul a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• 1 (una) bucată sac de plastic gol, culoare verde, cu dimensiunea de 100x145cm, cu eticheta "Sticle PET 0,5l cantitate 250 bucăţi. P. S.R.L. " - ambalat în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunul a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• cutie din carton, goală ce are etichetă cu inscripţia "5000 buc O. - albastru", fără conţinut; bunul a fost introduse în camera de corpuri delicte a IPJ Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020

• 6(şase) saci din plastic, de culoare verde, cu dimensiunea de 100x145cm, cu eticheta "Sticle PET 0,5l cantitate 250 bucăţi. P. S.R.L. ", plini cu sticle goale neetichetate - toţi sigilaţi cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a IPJ Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020

• două bidoane de plastic PVC, capacitate 200 litri de culoare albastră, prevăzute cu canea cu etichetă cu inscripţia N., cu capace de culoare neagră, unul fără conţinut, iar unul conţine aproximativ 10 litri de lichid de culoare albastră, din care s-au prelevat două probe în două sticle goale de 0,5 litri inscripţionate cu Proba 1 şi Proba 2, primul introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020, iar al doilea predat în baza procesului-verbal din data de 20.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.;

• 216 sticle goale tip PET de 0,5 litri etichetate cu etichetă adezivă cu inscripţia Alcool Sanitar D., fără dop - ce se regăsesc în sac de plastic gol, culoare verde, cu dimensiunea de 100x145cm - sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a IPJ Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020

• 3 găleţi din material plastic ce prezintă urme de lichid de culoare albastră, cu capacitatea de 15 litri; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a IPJ Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020

• 5 plicuri goale de vopsea de ouă, de culoare albastră, cu cantitatea de 5 grame, ambalate în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a IPJ Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020

• 4 cutii de carton, pliate, fără inscripţii, cu dimensiunea de 50x67 cm; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x;

• o bucată şipcă de lemn cu dimensiunile de 98x6 cm şi grosime de 2 cm, ce prezintă pe ea urme de lichid de culoare albastră, uscat - ambalată în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunul a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x;

• o găleată de plastic de culoare roşie, cu capacitatea de 5 litri, ce conţine 36 de dopuri (plină pe jumătate) de plastic albastre nefolosite - ambalată în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA";; bunul a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x;

• o cutie vopsea Carmin - ambalată în plic de hârtie sigilat cu bandă adezivă cu inscripţia "POLIŢIA"; bunul a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• două baxuri cu câte 25 de cutii goale, pliate, nefolosite, fără inscripţii; bunurile au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x din 20.05.2020;

• 3 recipiente/containere PVC de 1000 litri goale, ce conţin fiecare circa 300 - 500 ml lichid incolor, sigilate la capac şi canea, ce au fost ridicate de la depozitul MBS şi care au fost predate în baza procesului-verbal din data de 20.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.;

• 3 (trei) sigilii, rupte identificate şi ridicate din depozitul nr. 7, MBS de pe raza jud. Ilfov, com. Afumaţi, ambalate în plic de hârtie sigilat prin semnătură, şi care au fost predate în baza procesului-verbal din data de 27.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.;

• 3 (trei) recipiente din plastic cu capacitatea de 1 litru, ce conţin lichid incolor, aproximativ 10 % din capacitate, prelevat din containerele de 1000 litri, ridicate din depozitul nr. 7, MBS de pe raza jud. Ilfov, com. Afumaţi, sigilate cu bandă adezivă cu inscripţia Poliţia, numerotate 1 bis, 2 bis şi 3 bis, şi care au fost predate în baza procesului-verbal din data de 27.05.2020 către I.P.J Iaşi - S.C.J.E.O.;

• două pompe manuale din material plastic de culoare alb cu roşu, una fiind defectă, prevăzute cu furtun flexibil, pentru extragere lichid, ce au fost ridicate de la depozitul nr. 7 MBS de pe raza com. Afumaţi, jud. Ilfov, ambalate în sac negru de plastic, şi care au fost predate în baza procesului-verbal din data de 27.05.2020 către I.P.J. Iaşi - S.C.J.E.O.;

• telefonul mobil cu butoane, în care se afla introdusă cartela Q. cu seria x, bunuri ce au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x, fiind ambalat în plicul sigilat, ce a fost ridicat la data de 03.05.2020 cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la imobilul situat în mun. Bucureşti, str. x unde locuia fără forme legale inculpatul B.;

• telefonul mobil, cu displayul şi carcasa deteriorate, în care se afla cartela, bunuri ce au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x, fiind ambalate în plicul sigilat şi care au fost ridicate la data de 03.05.2020 cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la imobilul situat în mun. Bucureşti, str. x unde locuia fără forme legale inculpatul B.;

• telefonul mobil, în care se afla cartela, bunurile ce au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x, telefonul mobil şi cartela SIM fiind ambalate în plicul sigilat, ce a fost ridicat la data de 03.05.2020 cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la imobilul situat în mun. Bucureşti şos. x, unde locuia inculpatul C..

6.3.1. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a următoarelor bunuri ridicate de la inculpaţii B. şi C. şi obţinute de aceştia prin săvârşirea infracţiunilor:

• suma de 20.658 din suma totală de 33.000 (treizeci şi trei mii) RON, ridicată de la inculpatul B. şi depusă la R. într-un cont A.N.A.B.I., pe numele inculpatului B. şi care nu va servi la despăgubirea părţii civile S. (căreia i se vor acorda despăgubiri civile de 12.342 RON);

• suma de 236 RON ridicată de la inculpatul C. (înaintată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, într-un plic maro cu menţiunea "fişă de custodie a probei", alături de care se face referire şi la acesta sumă de bani, aflată în prezent, la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iaşi, fiind înregistrată şi în registrul de valori al secţiei penale şi în privinţa căreia urmează a se dispune depunerea în contul special al ANABI).

6.3.2. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, de la inculpaţii A. B. şi C. şi a sumei de 15.424 RON (câte o treime de fiecare - 5141,33 RON) obţinută de aceştia prin săvârşirea unora dintre infracţiuni şi care nu va servi pentru despăgubirea părţii civile.

6.3.3. În baza 404 alin. (4) lit. c), d) şi i) şi art. 163 raportat la art. 252 alin. (8) cu referire la alin. (2) C. proc. pen.. coroborat cu art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 318/2015, s-a dispus consemnarea, de îndată, prin grija grefierului-şef al secţiei Penale a sumei de 236 RON ridicată de la inculpatul C., în contul special al A.N.A.B.I., constituit potrivit legii cu acest titlu, pe numele inculpatului, în vederea confiscării acesteia.

6.3.4. S-a dispus ca, la rămânerea definitivă a hotărârii, din suma de 33.000 RON consemnată în contul ANABI, să-i fie eliberată părţii civile S. suma de 12.432 RON reprezentând cuantumul despăgubirilor acordate acesteia prin prezenta hotărâre.

6.4. În baza dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a următoarelor bunuri ridicate la percheziţia domiciliară efectuată la inculpatul B., ce au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x şi a căror deţinere, fără drept, este interzisă de lege:

• un pistol cu inscripţia pe manşon - Made in Germany;

• un încărcător conţinând 3 cartuşe inscripţionate.

7.1. În baza art. 404 alin. (4) lit. f) şi i) cu referire la art. 162 alin. (4) raportat la art. 255 C. proc. pen.., s-a dispus restituirea următoarele bunuri care nu au legătură cu faptele deduse judecăţii şi care nici nu constituie mijloace de probă:

a) către numita T. (soţia inculpatul B.) cu domiciliul scriptic în mun. Bucureşti, a pt. 4, şi respectiv, către numitul U., născut în Zarqa, Iordania, (fiul aceluiaşi inculpat), cu domiciliul scriptic în mun. Bucureşti, ambii în prezent fără forme legale în oraşul Pantelimon, jud. Ilfov, a următoarelor bunuri: două ştampile cu impresiunile "V. S.R.L. ILFOV - ROMÂNIA" (către prima) şi " W. S.R.L. ILFOV" (către cel de-al doilea), ce sunt ambalate şi sigilate prin semnătură în plicul nr. 5, bunuri ce au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x şi care au fost ridicate la data de 03.05.2020 cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la imobilul situat în mun. Bucureşti, str. x, unde locuia fără forme legale inculpatul B.;

b) către inculpatului C., a două ştampile cu impresiunile S.C. X. S.R.L. şi S.C. Y. S.R.L. Bucureşti, ambalate şi sigilate prin semnătură, în plic, bunuri ce au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x, şi care au fost ridicat la data de 03.05.2020 cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la imobilul situat în mun. Bucureşti şos. x, unde locuia inculpa-tul C..

c) către partea civilă Z., cu domiciliul în com. Topraisar, jud. Constanţa (mama victimei) a telefonului mobil, ambalat şi sigilat în plic, bun ce a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x şi care a fost identificat la data de 05.05.2020 (şi ridicat) asupra cadavrului victimei AA..

7.2. Dispune ca, prealabil predării, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, prin intermediul specialiştilor săi, să efectueze o copie/clonă a tuturor datelor stocate în telefonul mobil, pe care să o înainteze pentru a fi ataşată la acest dosar, însoţit de procesul-verbal şi raportul aferent, pentru a se avea în vedere - dacă se va aprecia necesar - în eventuale proceduri judiciare viitoare.

7.3. Executorie în ceea ce priveşte restituirea bunurilor, în condiţiile anterior indicate.

8. În baza art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen.., s-a dispus ca, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, următoarele bunuri - ce constituie doar mijloace de probă fără relevanţă şi nu pot face obiect al confiscării - să fi valorificate, dacă este posibil sau, în caz contrar, distruse, de organele competente:

a) patru recipiente cu capacitatea de 500 ml, reprezentând trei sticle cu etichete cu inscripţia BB. şi una cu etichetă cu inscripţia "108 alcool sanitar", ridicate ca mijloc de probă la data de 05.05.2020 cu ocazia cercetării la faţa locului efectuată de către organele de cercetare penală din cadrul IPJ Sibiu - Poliţia Mun. Sibiu, secţia 2 poliţie rurală Mediaş şi în care, în urma examinărilor toxicologice, s-a constatat că era vorba de etanol, bunuri care au fost introduse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi cu dovada seria/nr: x;

b) 1 (una) sticlă PET de 0,5 litri, fără conţinut, pusă la dispoziţie de S.C. P. S.R.L. ca mostră, la data de 11.05.2020, ambalată în plic de hârtie sigilat prin semnătură, bun care a fost introdus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Iaşi în baza procesului-verbal din data de 27.05.2020 .

9.1. În baza art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen.., s-a dispus predarea, de îndată, către cea mai apropiată sucursală a CC., prin grija grefierului şef al secţiei penale, a cardului bancar emis de CC. pe numele inculpatului C. (ridicat la percheziţia domiciliară şi înaintat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi într-un plic, aflat în prezent la camera de corpuri delicte a instanţei şi înregistrat în registrul de valori al secţiei), pentru a-l păstra şi anula, cu menţiunea că asupra tuturor bunurilor inculpatului s-a instituit sechestru asigurător şi cu solicitarea de a informa instanţa asupra punerii în aplicare, inclusiv asupra indisponibilizării eventualelor disponibilităţi din contul bancar aferent.

9.2. Executorie în ceea ce priveşte măsurile de la pct. 9.1.

III. 10. În baza art. 19, art. 25 alin. (3) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus desfiinţarea integrală a următoarelor înscrisuri falsificate, aflate în original, la dosarul cauzei, respectiv:

1) factura seria x nr. x din data de 10.04.2020 aparent emisă de SC "DD." S.R.L. Bucureşti, cumpărător fiind S.C. H. S.R.L. (aflată în original la fila 71-vol. 17.d.u.p.);

2) factura seria x nr. x din data de 13.04.2020, aparent emisă de SC "DD." S.R.L. Bucureşti, cumpărător fiind S.C. H. S.R.L. (în original la fila 72-vol. 17.d.u.p.);

3) factura seria x nr. x din data de 30.04.2020 aparent emisă de SC "DD." S.R.L. Bucureşti, cumpărător fiind S.C. H. S.R.L. (în original la fila 73-vol. 17.d.u.p.);

4) chitanţa seria x nr. x din data de 30.04.2020 (eronat scris de inculpat 31.04.2020) aparent emisă de SC "DD." S.R.L. Bucureşti, plătitorul sumei menţionate - 3570 RON - fiind S.C. H. S.R.L. (aflată în original la fila 69-vol. 17.d.u.p.).

IV. A. 11.1. În baza dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen.. raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1382 şi art. 1385 C. civ., s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S., obligă pe inculpaţii A., B. şi C. să-i plătească acesteia, în solidar, cu titlu de prejudiciu material direct cauzat şi nerecuperat, suma totală de 12.432 RON (din care - potrivit art. 1383 C. civ. - fiecărui inculpat îi va reveni sarcina reparaţiei pentru câte o treime).

11.2. S-au respins, ca nefondate, restul pretenţiilor civile (şi calificate având ca obiect despăgubiri materiale) formulate de partea civilă S..

B. 12.1. În baza dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1382 şi art. 1385 C. civ. cu referire la art. 320 din Legea nr. 95/2006 şi la art. 3 din O.G. nr. 13/201, s-au admis acţiunile civile formulate în cauză de unităţile medicale şi, în consecinţă, au fost obligaţi inculpaţii A., B. şi C. să plătească, în solidar (fiecărui inculpat revenindu-i sarcina reparaţiei - potrivit art. 1383 C. civ. - pentru câte o treime), cu titlu de despăgubiri civile sumele de:

a) suma de 18.081,21 RON, către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale spitaliceşti acordate persoanei vătămate, sumă la care se va adăuga dobânda de referinţă stabilită de BNR de la data cauzării prejudiciului (23.04.2020) şi până la data achitării integrale a acestuia.

b) suma totală de 2.889,75 RON, către partea civilă Serviciul Judeţean de Ambulanţă Iaşi, reprezentând cheltuielile generate de deplasarea la faţa locului pentru a prelua victimele în legătură cu care fusese apelat numărul urgenţă, dar care între timp au decedat.

12.2. S-a luat act de faptul că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Mihail Grigore Sturdza" al Judeţului Iaşi - S.M.U.R.D. Iaşi nu s-a constituit parte civilă în cauză în ceea ce priveşte cheltuielile ocazionate de deplasarea ambulanţelor sau, după caz, elicopterului SMURD la unele victime.

C. 13.1. În baza dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1382 şi art. 1385 C. civ., inculpaţii A., B. şi C. au fost obligaţi să plătească, în solidar (fiecărui inculpat revenindu-i sarcina reparaţiei - potrivit art. 1383 C. civ. - pentru câte o treime), despăgubiri civile după cu urmează:

1) în cazul victimei EE.:

a) către partea civilă FF. către părţile civile GG. .22.45.11, cu domiciliul în jud. Iaşi şi HH., câte 25.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

2) în cazul victimei II.:

a) către partea civilă JJ., suma de 6.500 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 20.000 de RON cu titlu de daune morale;

b) către părţile civile KK. .09.00.45, cu domiciliul în jud. Iaşi, lucrează în Germania, câte 5.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

3) în cazul victimei LL.:

a) către partea civilă MM. (fiică), suma de 7.000 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 25.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către părţile civile NN. .22.59.01, jud. Constanţa şi OO., câte 10.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

4) în cazul victimei PP.:

a) către partea civilă QQ., suma de 2.500 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 8.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă RR., suma de 2.500 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 25.000 RON cu titlu de daune morale;

5) în cazul victimei SS.:

a) către partea civilă TT. (fosta soţie) .22.44.91, suma de 1.300 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 20.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă UU., suma de 20.000 RON cu titlu de daune morale;

6) în cazul victimei VV.:

a) către partea civilă WW., suma de 6.000 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 45.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă XX. (concubina), suma de 2.851 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 45.000 RON cu titlu de daune morale, sume ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflaţiei, la care se va adaugă şi dobânda legală a BNR de la data cauzării prejudiciului (respectiv de la 21.05.2021 - în cazul daunelor materiale şi, respectiv, de la 23.04.2020 - în cazul daunelor morale) şi până la achitarea integrală a prejudiciilor.

7) în cazul victimei YY.: către părţile civile ZZ., şi AAA., câte 3.000 RON fiecare cu titlu de daune materiale şi câte 15.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

8) în cazul victimei BBB.:

a) către partea civilă CCC., suma de 3.000 RON cu titlu de daune materiale;

b) către părţile civile DDD. .22.67.51, în prezent cu domiciliul în jud. Iaşi, ambele devenite între timp majori, câte 50.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

c) către partea civilă EEE. (fiică - în prezent aflată în plasament la partea civilă CCC.), suma de 60.000 RON cu titlu de daune morale;

9) în cazul victimei FFF.:

a) către părţile civile GGG., şi HHH., câte 3.250 RON fiecare cu titlu de daune materiale şi câte 25.000 de RON fiecare cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă III. către partea civilă JJJ., suma de 25.000 RON cu titlu de daune morale;

10) în cazul victimei KKK.:

a) către partea civilă LLL., suma de 3.000 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 15.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă MMM., suma de 2.000 RON cu titlu de daune materiale;

11) în cazul victimei NNN.:

a) către partea civilă OOO., suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale, sumă ce urmează a fi actualizată în raport cu rata inflaţiei, la care se va adaugă şi dobânda legală a BNR de la data cauzării prejudiciului (respectiv de la 18.04.2020) şi până la achitarea integrală a prejudiciului;

b) către părţile civile PPP., QQQ. şi RRR., câte 5.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

12) în cazul victimei SSS.: către partea civilă TTT., suma de 6.000 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 30.000 RON cu titlu de daune morale;

13) în cazul victimei UUU.:

a) către partea civilă VVV., suma de 1.500 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 15.000 de RON cu titlu de daune morale;

b) către părţile civile WWW. şi XXX., câte 15.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

14) în cazul victimei YYY.:

a) către partea civilă ZZZ., suma de 3.000 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 30.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă AAAA., suma de 3.500 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 25.000 RON cu titlu de daune morale;

15) în cazul victimei BBBB.:

a) către partea civilă CCCC., suma de 15.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către părţile civile DDDD. .21.00.35 şi EEEE., câte 5.000 RON fiecare cu titlu de daune morale;

16) în cazul victimei AA.:

a) către părţile civile FFFF. câte 1.500 RON fiecare cu titlu de daune materiale şi suma de 13.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă Z., suma de 1.500 RON cu titlu de daune materiale şi suma de 18.000 RON cu titlu de daune morale;

c) către părţile civile GGGG. şi HHHH., câte 5.000 RON cu titlu de daune morale;

17) în cazul victimei IIII.:

a) către partea civilă JJJJ., suma de 600 euro cu titlu de daune materiale şi suma de 15.000 RON cu titlu de daune morale;

b) către partea civilă KKKK., suma de 25.000 RON cu titlu de daune morale;

c) către părţile civile LLLL. şi MMMM., câte 15.000 RON cu titlu de daune morale;

13.2. Au fost respinse, ca nefondate, toate celelalte pretenţii civile formulate de toate părţile civile menţionate mai sus (la pct. 13.1).

14. În baza art. 25 alin. (6) C. proc. pen.. a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă NNNN. (mama victimei VV.), decedată la data de la data de 08.02.2022.

15.1. În baza art. 24 alin. (1) C. proc. pen.., a fost respinsă, ca tardivă, solicitarea numitului UU. (parte civilă în cauză), cu domiciliul în mun. Paşcani, str. x, jud. Iaşi, fără forme legale în jud. Iaşi, formulată la data de 26.10.2022, în calitate de moştenitor legal, de continuare a exercitării acţiunii civile iniţiate de mama sa, partea civilă OOOO., decedată la data de 26.07.2022.

15.2. În baza art. 25 alin. (6) C. proc. pen.., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă OOOO. (mama victimei SS.), cu ultimul domiciliul în jud. Iaşi, decedată la data de 26.07.2022.

15.3. S-a luat act de faptul că persoana vătămată PPPP. (sora victimei SS.), nu a dorit să participe în procesul penal nici în calitate de persoană vătămată şi nici de parte civilă, după cum nu a dorit nici să continue acţiune civilă exercitată de mama sa, OOOO. (decedată).

16. În baza art. 25 alin. (6) C. proc. pen.., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă QQQQ. (fratele victimei YYY.), cu ultimul domiciliu în satul Plugari, str. x, com. Plugari, jud. Iaşi.

17. S-a luat act de faptul că persoanele vătămate RRRR. dorit să participe în procesul penal nici în calitate de persoană vătămată şi nici de parte civilă:

• SSSS. (sora vitregă a victimei AA.), acesta neînsuşindu-şi nici cererea formulată (şi) în numele său de FFFF.;

• TTTT. (sora victimei AA.), aceasta comunicând, în cursul judecăţii, că renunţă la orice pretenţie;

• UUUU. (sora victimei IIII.), fără firme legale în mun. Timişoara.

19. S-a luat act de faptul că persoana vătămată VVVV. (concubinul victimei BBBB.) , a renunţat expres, în faţa instanţei, la pretenţiile sale, nemaidorind să participe în procesul penal în nicio calitate.

V. 20.1. În baza art. 404 alin. (4) lit. c), art. 397 alin. (2), art. 249 alin. (1), (2), (4), (5) şi 6 şi art. 2502 C. proc. pen.. cu referire la decizia R.I.L. nr. 19/2017 a Î.C.C.J., au fost menţinute măsurile asigurătorii luate în cursul urmării penale şi, după caz, în faza de judecată [menţinute ultima dată prin încheierea din data de 06.07.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020], constând în instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor imobile şi mobile, prezente şi viitoare (mai puţin cele exceptate de lege de la sechestrare) aparţinând inculpaţilor A. B. şi C., inclusiv asupra sumei de 33.000 RON ridicată de la inculpatul B., cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare din data de 03.05.2020 [asupra căreia sechestrul asigurător a fost instituit iniţial, în faza de urmărire penală, prin ordonanţe ale procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi din 14.10.2020 emise în dosarul nr. x/2020], până la concurenţa sumelor totale de 1.119.553,96 şi 600 euro, reprezentând valoarea prejudiciului total produs prin faptele imputate inculpaţilor şi la plata cărora aceştia vor fi obligaţi prin prezenta sentinţă (sub acest aspect operând o restrângere), la care se adaugă suma de 150.000 RON, reprezentând valoarea totală a cheltuielilor judiciare avansate de stat, în acest proces penal, la crea vor fi obligaţii inculpaţii (sub acest aspect operând o extindere), precum şi suma de 36.318 RON [(în care se va include şi suma de 236 RON ridicată de la inculpatul C. care urma a fi depusă în contul special al A.N.A.B.I.) - sub acest aspect operând o restrângere], reprezentând valoarea sumelor ce urmează a fi confiscate efectiv prin prezenta sentinţă, în total, până la concurenţa sumei de 1.305.871,96 RON la care se adaugă şi suma de 600 euro.

20.2. Executorie în ceea ce priveşte menţinerea măsurilor asigurătorii.

20.3. În baza art. 251 C. proc. pen.. raportat la art. 220 alin. (2)1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu referire la art. 1 pct. 2 şi art. 2 alin. (1) din Ordinul MFP-ANAF nr. 3744/2015, s-a stabilit că măsurile asigurătorii menţinute să fie puse în aplicare de către organele competente ale A.N.A.F. - Direcţia generală de executări silite cazuri speciale - Direcţia operativă de executare silită - Serviciul executări silite cazuri speciale regional Bucureşti.

20.4. S-a stabilit ca, în procesul de punere în aplicare a măsurilor asigurătorii menţinute de instanţă să fie sechestrate bunuri doar până la concurenţa sumelor cumulate menţionate mai sus.

20.5. S-a dispus ca un extras din sentinţă (partea relevată din dispozitiv şi considerente - secţiunile confiscări, latura civilă şi cheltuieli judiciare) să fie comunicată direcţiei anterior menţionate din cadrul părţii civile pentru luarea măsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a măsurilor asigurătorii menţinute mai sus-menţionate, precum şi pentru a informa, ulterior, instanţa cu privire la măsurile întreprinse în acest sens.

VI. 21. În baza dispoziţiilor art. 7 şi art. 21 lit. g) din Legea nr. 26/1990, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare, s-a dispus ca o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive să fie comunicată Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.

VII. 22.1. În baza dispoziţiilor art. 398 şi art. 404 alin. (4) lit. e) raportat la art. 272 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) şi (4) C. proc. pen.., inculpaţii A., B. şi C. au fost obligaţi (fiecare la câte o treime din fiecare sumă) la plata următoarelor sume cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorarii de avocat: către partea civilă XX. suma de 4000 RON, către partea civilă JJ. suma de 3000 RON.

22.2. A fost respinsă, ca nedovedită, cererea părţii civile WW. de obligare a inculpaţilor la plata de cheltuieli de judecată.

22.3. A fost respinsă, ca nedovedită, solicitarea părţii civile S. de obligare a inculpaţilor la plata de cheltuieli judiciare (inclusiv cele ocazionate cu transportul probelor).

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, printre alţii, inculpaţii C., B. şi A..

Prin decizia penală nr. 245 din 01 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, printre altele, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 328/2023 din 05.07.2023, pronunţate de Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 424 alin. (3) raportat la art. 404 alin. (4) C. proc. pen.., cu referire la art. 72 C. pen., au fost deduse din pedepsele aplicate inculpaţilor A., B. şi C. durata arestării preventive de la 05.07.2023 la zi.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte o sumă de 1.000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Împotriva acestei decizii au formulat cereri de recurs în casaţie inculpaţii A., B. şi C., care au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 20.05.2024, sub numărul de dosar x/2020

1. Recurentul inculpat A. a formulat cerere de recurs în casaţie, la data de 01 aprilie 2024, indicând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. (fapta pentru care a fost condamnat inculpatul nu este prevăzută de legea penală).

Prin motivele formulate, recurentul a solicitat admiterea recursului în casaţie, casare deciziei cu privire la latura penală şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Iaşi.

În esenţă, recurentul a susţinut că, raportat la situaţia de fapt reţinută în cauză, instanţa de fond şi cea de apel, în mod greşit, au constatat întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. (1) C. pen. - art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen. şi art. 79 alin. (2) C. pen., în realitate încadrarea juridică corectă pentru fapta săvârşită fiind infracţiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic art. 77 lit. a) şi g) C. pen.

Recurentul a învederat că scopul său a fost cel de obţinere a unor foloase patrimoniale, lipsind vinovăţia gravă în săvârşirea unui omor, fiind incidentă imprudenţa.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, a arătat că în cazul acestei împrejurări agravante a omorului, vinovăţia făptuitorului constă în intenţia directă în raport cu persoana vizată ca victimă şi intenţia indirectă în raport cu folosirea mijloacelor care pun în pericol viaţa altor persoane, pericol pe care făptuitorul l-a prevăzut şi l-a acceptat.

De asemenea, a susţinut că pericolul pentru viaţa mai multor persoane nu se naşte în mod exclusiv din natura mijloacelor de ucidere folosite, ci şi din împrejurările sau circumstanţele care, în concret, se asociază acelor mijloace. Inculpatul trebuie să aibă cunoştinţă de ele şi de pericolul pe care îl prezintă şi să dea dovadă nu numai de dispreţ pentru viaţa persoanei vizate, dar şi pentru viaţa tuturor acelor persoane expuse pericolului de a fi ucise. În privinţa mijlocului folosit, alcoolul sanitar, recurentul a solicitată să se constate menţiunea existentă pe etichetă, textul "produs pentru igiena umană dezinfectant general de uz extern" la care apărarea s-a referit repetat, fiind preluat întocmai de pe modelul de etichetă "BB.", păstrându-se menţiunea importantă, "pentru igiena umană". Or, în cauză, victimele nu au folosit acest produs contrafăcut în scop medical - produsul fiind utilizat în mod obişnuit pentru dezinfectarea diverselor zone, având rol antiseptic, ci au ingerat acest produs.

Deopotrivă s-a susţinut că, există culpă cu prevedere (uşurinţă) atunci când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, în speţă, moartea victimei, dar nu urmăreşte producerea lui, ci crede fără temei că el nu se va produce. Când făptuitorul nu cunoaşte sau cunoaşte greşit acţiunea sau inacţiunea pe care o efectuează, implicit el nu mai prevede ceea ce va urma, deci, datorită erorii de fapt privind acţiunea sau inacţiunea, nu va exista vinovăţie în forma intenţiei. Or, recurentul A. a susţinut că nu cunoştea diferenţa dintre metanol şi etanol, precum şi faptul că în România sunt persoane care ingerează alcool sanitar.

A mai fost arătat că, la stabilirea corectă a încadrării infracţiunii ca omor calificat, prev. de art. 189 lit. f) C. pen., ceea ce interesează este unitatea de împrejurare, iar pentru existenţa acestei agravante este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: pluritatea de victime; unitatea de împrejurare; intenţia de ucidere a două sau mai multe persoane. Pentru reţinerea intenţiei de a ucide mai multe persoane este necesar să se stabilească pe baza examinării mijloacelor folosite de făptuitor şi a împrejurărilor cauzei, că ab initio făptuitorul a avut reprezentarea consecinţelor constând în suprimarea vieţii a două sau mai multe persoane şi că a dorit sau acceptat un asemenea rezultat în contextul aceleaşi împrejurări.

Recurentul a susţinut că a acţionat împreună cu ceilalţi coinculpaţi sub forma culpei. În acest sens, a menţionat că au efectuat manevrele de contrafacere fără mănuşi, au tras cu gura printr-un furtun metanolul din recipientul în care contrafăceau spirtul pentru a-l muta în pet-uri de 0,5 litri, iar în cazuri izolate au şi înghiţit soluţia. Toate aceste împrejurări sunt suficiente pentru a contura opinia că nu cunoşteau care sunt efectele metanolului asupra organismului. Şi în situaţia în care ar fi cunoscut, tot era improbabil ca spirtul să ajungă la persoane care îl consumă prin ingerare, dar, şi în acest context, uzul este de ordin extern, exclusiv, iar toate atenţionările de pe etichetă erau suficiente pentru a demonstră că a existat o oarecare grijă şi atenţie din partea inculpaţilor.

Concluzionând, recurentul a susţinut că în raport de situaţia de fapt, infracţiunea a fost săvârşită din culpă.

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate, a arătat că aceasta există în cazul în care contrafacerea ar fi vizat produse alimentare sau alcoolice destinate uzului intern al populaţiei. Recurentul a considerat că, în speţă, nu poate fi reţinută legătura de cauzalitate între contrafacerea unui produs destinat exclusiv uzului extern şi decesul persoanelor care au ales să recurgă la consumul spirtului prin ingerare.

2. Recurentul inculpat B., zis B. a formulat cerere de recurs în casaţie, la data de 03 aprilie 2024, indicând cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. (fapta pentru care a fost condamnat inculpatul nu este prevăzută de legea penală) şi 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.. (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege).

Recurentul a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 440 C. proc. pen.., motiv pentru care a solicitat admiterea, în principiu, a cererii de recurs în casaţie.

Pe fondul căii extraordinare de atac, a solicitat, în principal, achitarea pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată, omor calificat, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor În subsidiar, a solicitat admiterea recursului în casaţie şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel.

În esenţă, o primă critică formulată de recurent priveşte nemotivarea deciziei din toate punctele de vedere, cu privire la toţi inculpaţii şi toate acuzaţiile formulate în cauză. În acest sens, recurentul a susţinut că nu există niciun fel de analiză asupra criticilor concrete de apel pe care le-a făcut, cu observaţii punctuale în raport de fiecare încadrare juridică, în special aceea referitoare la infracţiunea de omor, după cum nu există niciun fel de detaliere a contribuţiei inculpaţilor pentru a se putea realiza o individualizare a pedepselor în funcţie de contribuţia fiecăruia. Recurentul a menţionat că acesta este motivul pentru care a invocat şi cazul de casare prev. de art. 438 pct. 12 C. proc. pen.., neexistând o premisă pentru controlul legalităţii stabilirii sancţiunilor penale.

Raportat la cazul de casare reglementat de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., recurentul B. zis B. a invocat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale următoarelor infracţiuni:

a) infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale). Raportat la situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel recurentul a susţinut încadrarea juridică nu este detaliată cu privire la fiecare inculpat în parte, iar pe de altă parte sunt evidenţiate acţiuni care se circumscriu fără niciun echivoc unei alte norme de incriminare şi anume falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse, prev. de art. 357 alin. (1) C. pen.. Deşi descrierea faptei este extrem de detaliată, recurentul a susţinut că lipseşte referirea la un element esenţial şi anume falsa reprezentare a realităţii de către persoana vătămată pretins a fi indusă în eroare, ceea ce face să nu fie întrunite elementele de tipicitate subiectivă ale infracţiunii de înşelăciune. Una dintre condiţiile elementului material constă în împrejurarea ca acţiunea de inducere în eroare a persoanei vătămate prin prezentarea unei fapte nereale să îi creeze victimei o reprezentare eronată sau falsă a realităţii. Or, recurentul a învederat că pur şi simplu i-a oferit părţii civile S. spirt fără acte de provenienţă, fără factură, în condiţiile în care acesta din urmă cunoştea că recurentul este comerciant în WWWW., iar nu proprietar al unei fabrici de spirt sau distilerii. Împrejurarea că i-a prezentat cumpărătorului o filmare video în sensul că spirtul este bun pentru că arde, nu are nicio relevanţă, deoarece partea civilă nu a cumpărat material pentru a aprinde focul, ci a cumpărat un biocid care are un regim de comercializare şi producere strict reglementat. Deopotrivă, recurentul a susţinut că partea civilă S. a cunoscut faptul că spirtul este contrafăcut, aspect ce rezultă, fără dubiu, inclusiv din declaraţia acestuia.

b) infracţiunea de omor calificat prev. de art. 188 alin. (1) raportat la art. 189 alin. (1) lit.

f) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) C. pen. şi art. 79 alin. (2) C. pen.. Raportat la situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel, care este identică cu cea reţinută de prima instanţă şi preluată din rechizitoriu, recurentul a susţinut că descrierea infracţiunii cuprinde părţi trunchiate din elementul material al celorlalte infracţiuni pentru care au fost condamnaţi inculpaţii, şi anume înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse prev. de art. 357 alin. (1) C. pen..

Or, în opinia sa această modalitate de descriere a acuzaţiei contravine grav principiului legalităţii care guvernează procesul penal, dar şi principiului unităţii incriminării potrivit căruia aceeaşi faptă nu poate fi reţinută ca element constitutiv al mai multor infracţiuni, după cum nici reţinerea acuzaţiei nu poate să fie colectivă, ci individuală pentru fiecare inculpat în parte. În raport de starea de fapt reţinută de către instanţa de apel, recurentul a considerat că nu se poate concluziona că între acţiunile ce i-au fost imputate şi urmarea socialmente periculoasă există un raport de cauzalitate suficient de bine caracterizat pentru a se putea reţine că sunt îndeplinite elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de omor.

Sub acest aspect, s-a arătat că acţiunea reţinută ca element material nu este una care, în mod obişnuit, în contextul desfăşurării în mod firesc a lucrurilor, ar fi aptă să curme viaţa unei persoane. Acţiunea nu a fost îndreptată în mod direct împotriva obiectului material al infracţiunii, corpul victimelor, între acestea fiind interpuse mai multe elemente, dar şi acţiuni subsecvente, cele mai importante fiind eticheta pe care se menţiona alcoolul sanitar D. este dezinfectant general de uz extern şi inflamabil, respectiv acţiunea victimelor de a ingera băutura contrafăcută.

A mai susţinut că întreaga acţiune, care în mod obişnuit nu ar fi aptă să curme viaţa unui om, a fost imputată cu titlul de intenţie indirectă doar pe baza unor cercetări pe internet privind efectele alcoolului metilic. A mai criticat faptul că rechizitoriul doar enunţă reprezentarea inculpaţilor avută asupra întregului mecanism de producere al urmării, însă nu argumentează exhaustiv această reprezentare cu privire la particularităţile speţei.

În continuare, recurentul a făcut în cuprinsul cererii de recurs în casaţie o expunere de ordin teoretic/doctrinar privind delimitarea intenţiei indirecte faţă de culpa cu prevedere, susţinând că analiza elementului intelectiv în cauză s-a realizat doar prin raportare la rezultatul faptei, iar nu la tot mecanismul cauzal prin care s-a ajuns în concret la urmarea socialmente periculoasă. A învederat că în cuprinsul actului de inculpare se vorbeşte în mod repetat doar de prevederea rezultatului faptei (metanolul poate provoca moartea), însă nu se face nicio analiză cu privire la modul cum a reprezentat recurentul, la nivel intelectiv, întregul mecanism prin care se poate ajunge la urmarea periculoasă a infracţiunii de omor. Împrejurarea că metanolul este toxic şi că ar fi cunoscut că există persoane care beau spirt, în opinia recurentului, nu este suficientă să conducă la concluzia că a avut reprezentarea specifică intenţiei indirecte. Mai mult, în speţă între elementul material al infracţiunii şi urmare s-au interpus acţiuni umane, precum şi alte împrejurări care nu se aflau sub controlul sau puterea de reprezentare exactă a inculpaţilor (acţiunea victimelor de a ingera spirtul medicinal, acţiunea martorului S. care a comercializat spirtul contrafăcut, deşi nu avea certificat de calitate, lipsa mediatizării imediate a faptei şi retragerea spirtului contrafăcut etc.).

c) infracţiunea de nerespectare a armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 alin. (6) C. pen. Recurentul a învederat că instanţa de apel a reţinut, în fapt, că nu s-a prezentat în termen de 10 zile,de la expirarea (la 31.12.2003) perioadei de valabilitate a permisului de armă, seria x eliberat la data de 22.03.2000, pe numele său, la un armurier autorizat pentru a depune un pistol şi un încărcător conţinând trei cartuşe, rămânând în pasivitate şi deţinând, în continuare, fără drept, arma şi muniţia menţionate, până la data de 03.05.2020, când s-a efectuat percheziţia domiciliară la locuinţa sa.

A menţionat că, în decizia RIL nr. 10/2019 s-a reţinut, în raport cu modul în care este redactată norma de incriminare, că nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat constituie o faptă prevăzută de legea penală la momentul împlinirii termenului de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă. Aşadar, ulterior acestui moment, arma şi muniţia deţinute sunt "bunuri a căror deţinere este interzisa de legea penală", în cazul de faţă, de art. 3-12 alin. (6) din C. pen.

Prin urmare, recurentul a susţinut că infracţiunea s-a consumat la data de 12 ianuarie 2004 şi s-a epuizat odată cu ridicarea pistolului şi cartuşelor cu ocazia percheziţiei din aprilie 2020. Dispoziţia de anulare a autorizaţiei şi retragere a permisului de armă a fost emisă la 11.06.2020, după ce pistolul a fost ridicat şi după ce infracţiunea prevăzută de art. 342 alin. (6) C. pen. s-a epuizat. Referitor la această normă de incriminare recurentul a menţionată că a fost introdusă în fondul activ al legislaţiei prin art. 245 pct. 32 din Legea nr. 187/2012.

Potrivit deciziei pronunţate în recurs în interesul legii invocate anterior, fapta este prevăzută de legea penală la momentul împlinirii termenului de 10 zile, în speţă -12 ianuarie 2004.

Recurentul a criticat, aşadar, faptul că i-a fost imputată o activitate infracţională care la momentul comiterii acesteia nu avea corespondent într-o normă de incriminare, având în vedere că art. 342 alin. (6) C. pen. a fost introdus de legiuitor în anul 2012. Astfel, pe perioada activităţii infracţionale imputate au existat două legi - una care este mai favorabilă anterioară anului 2012 care nu incrimina omisiunea de depunere a armei în termen de 10 zile şi o lege penală ulterioară care incriminează această faptă.

În ceea ce priveşte cazul de casare reglementat de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.., recurentul B. zis B. a invocat, în primul rând, faptul că decizia de apel nu conţine repere care să creeze premisele unui control de legalitate a pedepselor aplicate.

Sub acest aspect, a arătat că decizia instanţei de apel cuprinde trei paragrafe cu un conţinut general în ceea ce priveşte individualizarea răspunderii penale.

Procedând în acest fel, recurentul a susţinut că instanţa de apel l-a privat de un grad de jurisdicţie în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, întrucât nu a indicat niciun reper concret care să constituie baza pentru menţinerea unor pedepse substanţiale aplicate de către prima instanţă.

A considerat că o astfel de nelegalitate poate fi îndreptată doar prin rejudecarea apelului întrucât chiar dacă a fost condamnat pentru fapte cu urmări grave, avea dreptul ca în două grade de jurisdicţie să se statueze cu privire la vinovăţia sa, precum şi asupra modului în care i-au fost aplicate pedepsele.

3. Recurentul inculpat C. a formulat cerere de recurs în casaţie, la data de 15 martie 2024, întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. (fapta pentru care a fost condamnat inculpatul nu este prevăzută de legea penală), în ceea ce priveşte infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 188 alin. (1) rap. la art. 189 alin. (1) lit. f), cu) aplicarea art. 77 lit. a) şi g) din C. pen.

În esenţă, recurentul a susţinut că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, în sensul că acţiunile concrete pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare, aşa cum au fost reţinute în situaţia de fapt de prima instanţă şi de instanţa de apel, nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă prevăzută de norma de incriminare, fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

În cuprinsul cererii de recurs în casaţie, după enumerarea condiţiilor de admisibilitate a cererii, recurentul a prezentat faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, prin rechizitoriul nr. x/2020 din 23.10.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei, soluţia pronunţată de prima instanţă, precum şi cea pronunţată de instanţa de apel.

În dezvoltarea motivelor ce sprijină cazul de casare invocat, recurentul a susţinut că obiectul dezbaterilor pe parcursul procesului penal l-a constituit poziţia psihică a inculpaţilor în raport cu decesul persoanelor care au ingerat produsul contrafăcut, precum şi cunoaşterea certă, efectivă a caracterului toxic al substanţei utilizate la contrafacere (metanol) şi, pe cale de consecinţă, întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de omor calificat, sub aspectul laturii obiective şi subiective, toate acestea având relevanţă sub aspectul tipicităţii, dacă fapta, aşa cum a fost reţinută de către instanţa de apel, este sau nu tipică infracţiunii de omor calificat, ori dacă acţiunile sale (în esenţă, de preparare a alcoolului sanitar pentru uz extern), aşa cum au fost stabilite definitiv de către instanţa de apel, se circumscrie efectiv elementelor de tipicitate ale infracţiunii reţinute în sarcina sa, descrise de către legiuitor în norma de incriminare în mod generic sau concret.

Pornind de la latura obiectivă a infracţiunii de omor, care constă în uciderea unei persoane, conform art. 188 alin. (1) C. pen., fără ca legiuitorul să definească, însă, în concret, alte elemente specifice infracţiunii de omor, recurentul a susţinut că trăsăturile specifice ale laturii obiective sunt:

- fapta trebuie să constea într-o activitate ucigătoare, aptă să cauzeze moartea unei persoane, care poate consta într-o acţiune, inacţiune, omisiune şi poate fi săvârşită în mod direct asupra victimei (situaţie care nu este incidentă în cauză), în mod indirect (de asemenea, neaplicabilă speţei) sau prin fapta proprie a victimei. În aceeaşi ordine de idei, s-a susţinut că fapta ucigătoare poate fi săvârşită prin orice mijloace sau instrumente, însă mijloacele sau instrumentele întrebuinţate trebuie să fie apte sau idonee pentru săvârşirea unei activităţi ucigătoare, fie prin ele însele, fie prin întrebuinţarea lor în anumite moduri, împrejurări sau condiţii, cu precizarea ca inculpatul să aibă reprezentarea efectivă a acestor moduri/împrejurări/condiţii sau să le prevadă în mod rezonabil. Recurentul a afirmat că nu a avut această reprezentare în speţă.

- fapta concretă trebuie să cauzeze moarte victimei, sa aibă ca rezultat direct moarte victimei, să producă rezultatul mortal. Prin această voinţă a producerii rezultatului mortal, omorul este o infracţiune materială, de rezultat. În consecinţă, dacă activitatea infracţională concretă nu este urmată de producerea morţii victimei, fapta va constitui dosar una din formele tentativei infracţiunii de omor, dacă se încadrează în tipicitatea formei tentate. Recurentul a apreciat că în cauză, fapta nu este prevăzută de legea penală.

- pentru existenţa infracţiunii de omor este necesar ca între activitatea de ucidere şi moartea victimei să se stabilească existenţa unui raport de cauzalitate, în sensul că moartea victimei a fost cauzată de fapta comisă de infractor, mai precis că fapta comisă de infractor constituie cauza morţii victimei. Or, între acţiunile concrete ale sale şi decesul victimelor recurentul C. a susţinut că nu există un raport de cauzalitate.

În continuare, recurentul a făcut unele precizări de ordin teoretic în ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii de omor şi a susţinut, totodată, că în cazul de faţă, nu a existat un scop criminal din partea sa.

Sintetizând situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, însuşită integral de instanţa de apel, recurentul C. a susţinut că, în sarcina sa, s-a reţinut că a întreprins următoarele acţiuni/activităţi:

1. a acceptat sa fie cooptat de către ceilalţi doi inculpaţi x în "afacerea" de contrafacere a alcoolului sanitar pusă la cale de către aceştia anterior datei de 17.03.2020, având rol de executant, contra unei renumeraţii;

2. a ajutat la închirierea unui spaţiu de producţie, în sensul că a intermediat/pus în legătura pe inculpatul x - tatăl cu proprietarul celor două camere de la mansarda neterminată/nefinisată a unui imobil, aparţinând martorului G., amplasat pe str. x din comuna Dobroeşti, jud. Ilfov, în urma unui anunţ găsit pe internet, în perioada 20-26.03.2020;

3. a ajutat fizic la contrafacerea efectivă a alcoolului sanitar, în perioada 01.04-22.04.2020, în sensul că s-a deplasat, aproape zilnic, cu un autoturism condus de unul dintre inculpaţii x, la depozitul MBS, de unde împreună cu unul dintre aceştia a transvazat, cu ajutorul unei pompe şi a unui furtun, metanolul în 2-3 canistre de câte 60 litri, pe care le-au transportat la spaţiul de producţie din loc. Dobroeşti, str. x, unde a avut loc activitatea de contrafacere propriu-zisă a 8256 de pet-uri de 0.5 ml de alcool sanitar, folosind alcool metilic, despre care nu exista certitudinea ca ştia în mod exact ce natură chimica are;

4. a ajutat la achiziţionarea celorlalte materiale adiacente necesare activităţii de contrafacere (două bidoane de 200 litri, 2-3 canistre de 60 litri, o pompă, vopsea de ouă albastră, mănuşi, etichete, cutii de carton - toate acestea fiind efectiv achiziţionate şi plătite de către ceilalţi doi inculpaţi, numărul/cantitatea şi toate detaliile fiind stabilite şi decise de către XXXX., care avea alături de tatăl sau puterea de decizie;

5. a ajutat la manipularea unor baxuri ce conţineau pet-uri cu spirtul contrafăcut, în sensul manipulării lor fizice, din mansarda imobilului aparţinând martorului G. până la autoutilitara parcată în curtea imobilului. Ulterior s-a deplasat către locul de întâlnire cu şoferul de la Iaşi, în parcarea magazinului YYYY., dar nu a participat la cele trei tranzacţii propriu-zise.

Raportat la cele reţinute în hotărârea de condamnare, recurentul C. a susţinut că nu a participat la achiziţionarea substanţei toxice - alcool metilic (care a condus la decesul celor 17 persoane) şi a pet-urilor din plastic în care a fost ambalat produsul final; nu a cunoscut niciodată, în mod efectiv, ce fel de substanţă este folosită la prepararea alcoolului sanitar; nu a vândut, direct sau indirect, nicio cantitate de alcool sanitar contrafăcut vreunui terţ şi care să conducă la decesul vreunei persoane (singurul sprijin/intermediere fiind vânzarea realizată în perioada 5-7.04.2020 de inculpatul B. către martorul ZZZZ., care la rândul său nu a revândut cele 20 baxuri achiziţionate, ci le-a vărsat/distrus, fără să fie produsă vreo consecinţă); nu a stabilit metoda de preparare, substanţele folosite sau alte ingrediente din compoziţia alcoolului sanitar, nu a decis ce materiale sunt necesare în procesul de contrafacere; nu a încasat de la nici un cumpărător vreo sumă de bani, cum nu a avut niciun contact direct sau negociere asupra preţului/cantităţilor cu vreunul dintre cei trei achizitori în urma cărora s-au produs decesele.

Prin urmare, recurentul a susţinut că activităţile sale, astfel cum au fost descrise anterior, nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor, sub aspectul laturii obiective.

Simplul fapt că a participat, în calitate de executant, la prepararea fizică a alcoolului sanitar contrafăcut sau că a cumpărat, la indicaţiile celorlalţi doi inculpaţi, o serie de bunuri necesare preparării, dar care nu sunt apte să producă, ele însele, efectul ucigător, nu pot fi considerate acţiuni care să se subsumeze tipicului infracţiunii de omor.

În concluzie, recurentul C. a susţinut că nu există o corespondenţă între situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel şi condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de omor, fapta imputată în sarcina sa nefiind prevăzută de legea penală.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea recursului în casaţie şi achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Prin încheierea din 11 septembrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, au fost admise, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi C., B. zis B. şi A., împotriva deciziei penale nr. 245 din 01 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi s-a dispus trimiterea cauzei, în vederea judecării recursurilor în casaţie la completul C3, în compunere de 3 judecători.

Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte a reţinut că dintre motivele de recurs în casaţie evocate de toţi cei trei recurenţi, prezintă aparenţa de sustenabilitate a cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. doar cele privind neîntrunirea elementelor de tipicitate a laturii obiective a infracţiunii de omor calificat, respectiv lipsa legăturii de cauzalitate între acţiunile ce le-au fost imputate (circumscrise elementului material) şi urmarea socialmente periculoasă, respectiv decesul victimelor şi că acţiunile reţinute în sarcina lor nu se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii de omor.

Deopotrivă, s-a arătat că este admisibilă cererea de recurs în casaţie a recurentului B., zis B., în ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, criticile privind lipsa incriminării faptei la data consumării acesteia (ianuarie 2004) putând fi examinate prin prisma cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., cu precizarea că stabilirea legii penale mai favorabile în cazul unor succesiuni de reglementări în timp nu poate face obiectul cenzurii în recurs în casaţie.

În cuprinsul încheierii din 11 septembrie 2024 a mai fost precizat că, susţinerile privind latura subiectivă în cazul infracţiunii de omor calificat (evocate de recurenţi sub diverse forme, respectiv că lipseşte vinovăţia prevăzută de lege, că nu au avut reprezentarea specifică intenţiei indirecte, că este incidentă o altă formă de vinovăţie - culpa, lipsa scopului de a suprima viaţa victimelor, poziţia psihică a inculpaţilor în raport de decesul victimei) nu pot fi verificare pe calea recursului în casaţie, întrucât dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.., prevăd această ipoteză ca o teză distinctă de cea în care soluţia de achitare se dispune pe motiv că "fapta nu este prevăzută de legea penală", cazul de casare analizat preluând doar prima teză a art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.. Astfel, din perspectiva dispoziţiilor procesual penale, noţiunea de faptă ce nu este prevăzută de legea penală include situaţiile în care fapta a fost dezincriminată, constituie o contravenţie/abatere disciplinară (atrage o altă formă de răspundere) şi pe cele în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, cu excepţia laturii subiective, aceasta din urmă fiind circumscrisă ipotezei prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.. "nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege".

Faţă de motivele dezvoltate în cuprinsul celor trei cereri de recurs în casaţie, s-a mai menţionat că nu se includ în sfera niciunui caz de casare dintre cele prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.., criticile privind interpretarea probatoriului şi reexaminarea conţinutului mijloacelor de probă, stabilirea situaţiei de fapt, încadrarea juridică a faptei, descrierea acuzaţiei sau lipsa de motivare a hotărârii. În egală măsură, s-a arătat că pe calea recursului în casaţie nu este permisă stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt ale instanţei a cărei hotărâre a fost atacată neputând fi cenzurate în niciun fel.

În raport de precizările anterioare, Înalta Curte a constatat că nu se circumscriu cazului de casare invocat - prev. de pct. 7 al art. 438 alin. (1) C. proc. pen.., motivele recurentului B. zis B. referitoare la lipsa de elementelor de tipicitate subiectivă în cazul infracţiunii de înşelăciune pentru care a fost condamnat, cum nu pot fi analizate motivele prin care acesta susţine că persoana vătămată a cunoscut faptul că spirtul pe care l-a cumpărat este contrafăcut. Astfel, s-a constatat că, deşi recurentul a invocat că lipseşte unul din elementele de tipicitate a infracţiunii (lipseşte falsa reprezentare a realităţii din partea persoanei vătămate), în realitate acesta aduce critici încadrării juridice şi solicită reinterpretarea probatoriului în vederea stabilirii unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută, cu titlu definitiv, în cauză.

S-a mai reţinut că recurentul a solicitat achitarea sa şi pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (trei acte materiale), însă nu a prezentat niciun motiv pentru care consideră că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În legătură cu cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.. indicat în cuprinsul cererii de recurs în casaţie de recurentul B. zis B., s-a notat că acest caz de casare vizează exclusiv erorile ce ţin de legalitatea pedepsei, fie ca urmare a aplicării unei sancţiuni neprevăzute de lege, fie ca urmare a nerespectării limitelor legale ori a tratamentului sancţionator legal.

S-a constatat că, prin conţinutul lor, criticile recurentului vizează temeinicia deciziei pronunţate de instanţa de apel, relativ la modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate pentru infracţiunile ce i-au fost imputate, iar nu legalitatea hotărârii recurate.

În aceste limite, examinând recursurile în casaţie formulate de recurenţii C., A. şi B., în conformitate cu dispoziţiile art. 447 C. proc. pen.., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Conform art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., hotărârile definitive sunt supuse casării dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Potrivit jurisprudenţei anterioare şi constante (deciziile nr. 442/RC din data de 15 noiembrie 2017 şi nr. 867/2023 din data de 19 decembrie 2023 pronunţate de I.C.C.J., secţia penală), lipsa prevederii în legea penală se subsumează următoarelor situaţii:

- fapta excedează ilicitului penal, însă se poate circumscrie celui contravenţional, administrativ, deontologic ori este un simplu raport civil. Ca urmare, în acest caz, casare se dispune atunci când din descrierea faptei de către instanţa de apel rezultă că aceasta nu este prevăzută în legea penală, ca infracţiune. În această ipoteză, fapta nu constituie infracţiune prin lipsa uneia dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, aceea de a fi prevăzută de legea penală.

- faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive. Prin conţinutul constitutiv al infracţiunii se înţelege totalitatea condiţiilor prevăzute în norma de incriminare referitoare la actul de conduită, pe care trebuie să le îndeplinească făptuitorul sau care devin relevante prin săvârşirea de către acesta a acţiunii ori inacţiunii. În acest sens, hotărârile sunt supuse casării, pentru motivul că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, în situaţiile în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă. Se vor analiza, în cadrul elementelor tipicităţii obiective, elementul material, urmarea imediată şi legătura de cauzalitate.

- fapta a fost dezincriminată (fără preluarea conţinutului într-o altă normă în vigoare) indiferent dacă dezincriminarea vizează reglementarea în ansamblul său sau numai modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală.

Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., reprezintă, în esenţă, o critică la adresa soluţiei definitive ce a exclus de la valorificare cauza de împiedicare a exercitării acţiunii penale, prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Deopotrivă, se evidenţiază că, în temeiul cazului de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate analiza exclusiv dacă faptele, astfel cum au fost reţinute prin decizia recurată, corespund tiparului de incriminare a celor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, fără posibilitatea de a reaprecia probatoriul administrat sau de a statua asupra situaţiei de fapt reţinute de instanţa de apel.

În aceste coordonate de principiu, se reţine că, în cauză cei trei inculpaţi au fost condamnaţi, printre altele, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1) raportat la art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi g) şi art. 79 alin. (2) C. pen.

Conform art. 188 alin. (1) raportat la art. 189 alin. (1) lit. f) C. pen., constituie infracţiunea de omor calificat, uciderea a două sau mai multor persoane.

Pornind de la motivele de recurs în casaţie prezentate de cei trei inculpaţi în argumentarea cazului prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., se subliniază că elementul material al laturii obiective în cazul infracţiunii de omor (infracţiune cu conţinut deschis) constă în fapta de suprimare a vieţii (ucidere) unei persoane, indiferent de modalitatea de realizare a acesteia, respectiv printr-o acţiune sau inacţiune săvârşită prin orice mijloace. Mijloacele întrebuinţate trebuie să fie apte să producă rezultatul, fie prin ele însele (idonee), fie prin întrebuinţarea lor în anumite moduri/împrejurări/condiţii.

Nu în ultimul rând, între acţiunile/inacţiunile de ucidere şi decesul victimei trebuie să existe un raport de cauzalitate, respectiv rezultatul prevăzut de norma de incriminare să fie consecinţa acţiunilor/inacţiunilor prevăzute de aceeaşi normă.

În doctrină s-a arătat cu privire la această legătură de cauzalitate că nu este necesar să existe o cauză unică (s.n. care a condus la producerea rezultatului prevăzut de lege), ci pot să se suprapună şi alte cauze, care pot fi anterioare, concomitente sau survenite (AAAAA., Drept penal. Partea Specială I. Infracţiuni contra persoanei şi infracţiuni contra patrimoniului. Ed. C.H. Beck Bucureşti 2028, pag. 14).

Din cuprinsul deciziei atacate rezultă că instanţa de apel a reţinut sub aspectul situaţiei de fapt că inculpaţii: «"A." (fiul), B. (tatăl) şi C., la iniţiativa primului, în baza unei rezoluţii infracţionale comune, adoptată în jurul datei de 17.03.2020 (când a fost cooptat şi ultimul inculpat), deci după declararea, la 16.03.2020, a stării de urgenţă în România şi după o activitatea prealabilă de pregătire realizată în cursul lunii martie 2020, profitând de situaţia prilejuită de starea de urgenţă cauzată de răspândirea infecţiilor cu virusul COVID 19 şi cunoscând împrejurarea că, în acea perioadă, alcoolul sanitar era un produs foarte căutat pe piaţă pentru a fi folosit ca dezinfectant de către populaţie şi nu se mai găsea în magazine datorită cererii foarte mari, în perioada 01.04-23.04.2020, prin acţiuni care s-au completat reciproc, au contrafăcut acest produs, în incinta unui imobil amplasat pe str. x din satul şi comuna Dobroeşti, jud.

Ilfov (în două camere închiriate din mansarda neterminată a acestuia) şi într-un mediu nesteril, în sensul că au preparat (inculpaţii A. zis A. şi C., cei care - în baza "soluţiei" tehnice avansate de primul - au amestecat propriu zis în recipiente de 200 litri, cu un băţ din lemn, alcool metilic, apă şi vopsea de ouă, în timp ce inculpatul B. zis B. a desfăşurat doar activităţi de înlesnire şi acordare de ajutor la prepararea propriu zisă a spirtului), iar, apoi, au vândut, respectiv livrat, în luna aprilie 2020 (în special între 05-30.05.2020), un produs denumit "Alcool sanitar D." (inculpaţii B. zis B.

şi A. zis A., în timp ce inculpatul C. a desfăşurat doar activităţi de înlesnire precum: ţinerea evidenţei cantităţilor produse, a celor vândute şi a stocurilor; de pregătirea mărfii şi manipularea acesteia pentru livrare; de acordare de sprijin în vederea livrării prin identificarea unui transportator; de identificare a unui client şi de transmitere către acesta pe whataspp a unor materiale de promovare a produsului), respectiv un produs din categoria biocide, fără a avea aviz de plasare pe piaţă ca produs biocid, eliberat de Institutul Naţional de Sănătate Publică - Comisia Naţională pentru Produse Biocide şi fără a avea nicio altă autorizaţie sanitară sau de producere, produs ce avea menţionat pe etichetă, în mod fals, ca ingrediente "alcool etilic rafinat, apă, salcilat de etil, denaturanţi, tert-butanol şi albastru de metilen", sub menţiunea scrisă bolduit "Substanţă activă -etanol 70% vol.", deşi, în fapt, ingredientul de bază a fost alcoolul metilic (metanolul) în concertaţii ridicate, precum şi vopsea de ouă pentru a da culoare albastră specifică alcoolului sanitar, produsul fiind vătămător sănătăţii, toxic şi letal (în condiţiile în care alcoolul metilic este periculos pentru sănătatea umană şi poate fi letal în doze mici - minim 30 ml în caz de ingerare, în timp ce alcoolul etilic nu este periculos pentru sănătate umană şi, în mod normal, nu este letal în caz de ingerare), activităţile de punere pe piaţă realizându-se în condiţiile în care inculpaţii ştiau, se informaseră în prealabil (inclusiv prin căutări pe internet) ori (unii) aflaseră cel mai târziu în timpul activităţilor de contrafacere că alcoolul metilic utilizat este dăunător sănătăţii, toxic şi poate fi letal, mai ales în caz de ingerare, precum şi diferenţa dintre alcool etilic şi cel metilic, cantitatea totală a produsului astfel contrafăcut care a fost vândută şi livrată efectiv către un număr de 5 clienţi fiind de 6720 de pet-uri de 0,5 litri, din care un număr total de cca. 2396 pet-uri au ajuns ulterior - în urma unor vânzări succesive către comercianţi din 6 judeţe (Iaşi, Vaslui, Neamţ, Vrancea, Braşov şi Sibiu - în mod efectiv la clienţii finali, inclusiv la victime (...), toate aceste activităţii prilejuind ingestia din lichidul considerat de cei ce l-au ingerat ca fiind alcool sanitar şi conţinând alcool etilic (conform menţiunilor de pe etichetă), astfel încât în intervalul 15 aprilie 2020 - 18 august 2020, a intervenit decesul a 17(şaptesprezece) victime, din care 15 în judeţul Iaşi şi 2 în judeţul Sibiu (...), în urma necropsiilor efectuate stabilindu-se cauza decesului ca fiind intoxicaţia cu alcool metilic».

Instanţa de apel şi-a însuşit în integralitate situaţia de fapt conturată prin rechizitoriu şi reţinută de prima instanţă, care sub aspectul raportului de cauzalitate a arătat că:

"între acţiunile inculpaţilor - de contrafacere a alcoolului sanitar, utilizând metanol cu o concentraţie iniţială de 98% şi de vânzare/punere pe piaţă a acestui produs, sub o etichetă falsă, în scopul obţinerii de profit ilicit, prin acţiuni care s-au completat reciproc - şi urmările produse (respectiv decesul celor 17 victime care, fiind induse în eroare cu privire la conţinutul real al pet-urilor de eticheta concepută şi aplicată de inculpaţi, au decis să ingereze produsul) există legătură de cauzalitate directă. Rapoartele de necropsie au concluzionat categoric faptul că decesele s-au produs din cauza intoxicaţiei cu metanol.

(...) această legătură de cauzalitate nu a fost întreruptă de conduita victimelor, care nu poate constitui nici măcar o cauză concuratoare la producerea deceselor. (...) victimele nu au ales în cunoştinţă de cauză să consume o substanţă toxică/otrăvitoare (metanol). Ele ştiau că beau spirt medicinal, care conţineau etanol şi care nu era toxic." Aceeaşi instanţă a reţinut că "alcoolul sanitar este un produs biocid pentru igiena umană şi că ingredientul principal pe care trebuie să-l conţină este alcoolul etilic în concentraţie de 70%. Or, etanolul nu este toxic şi nici letal (...). În cauză, victimele nu au decedat însă pentru că ar fi băut etanolul în cantităţi mari, ci pentru că au consumat metanol, fără să ştie acest lucru".

Ca atare, instanţa de apel a stabilit, cu titlu definitiv, că recurenţii inculpaţi C., A. şi B. au comis infracţiunea de omor calificat prin acţiunile de contrafacere a unui alcool sanitar, utilizând metanol cu o concentraţie iniţială de 98% şi de vânzare/punere pe piaţă a acestui produs, care a ajuns să fie ingerat de victime.

Contrar apărărilor formulate în cauză, raportat la baza factuală reţinută în cauză, Înalta Curte constată că lanţul de cauzalitate nu a fost niciodată întrerupt de alţi factori sau acţiunile altor persoane, în condiţiile în care metanolul utilizat la "prepararea" aşa-zisului alcool sanitar, vândut ulterior de cei trei inculpaţi este extrem de toxic, fiind apt să provoace decesul victimelor care au ingerat această substanţă, fără să cunoască prezenţa acesteia în conţinutul biocidului pe care l-au achiziţionat de la vânzători intermediari.

Ingerarea de către victime a alcoolului contrafăcut, deşi era destinat pentru uz extern, devine nerelevantă în raport cu nivelul ridicat de toxicitate al metanolului utilizat de inculpaţi la contrafacerea acestuia şi cu faptul că, prin eticheta aplicată, se crease o confuzie între acest biocid contrafăcut cu un altul utilizat de victime, care conţinea alcool etilic (spre exemplu alcoolul sanitar.

Instanţa de recurs în casaţie nu poate primi nici apărările formulate de recurentul C. care a susţinut că actele materiale reţinute în sarcina sa, respectiv închirierea unor spaţii, manipularea alcoolului sanitar contrafăcut în diverse recipiente, lipsa de implicare în comercializarea ulterioară a substanţei contrafăcute nu se circumscriu elementului material al infracţiunii de omor şi ar atrage achitarea sa, deoarece instanţa de apel a reţinut, cu titlu definitiv, implicarea acestuia în ansamblul acţiunilor de contrafacere a alcoolului sanitar - " în perioada 01.04-23.04.2020, prin acţiuni care s-au completat reciproc, au contrafăcut acest produs". Susţinerile recurentului pot pune în discuţie cel mult forma de participaţie (complicitate vs. coautorat), care însă nu poate forma obiectul cenzurii instanţei de recurs în casaţie, pe de o parte, dar nici nu exclude din sfera ilicitului penal faptele concret imputate, pe de altă parte.

În ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (6) C. pen., pentru care a fost condamnat recurentul B. şi cu privire la care a declarat recurs în casaţie, Înalta Curte constată că motivele sunt neîntemeiate, având în vedere argumentele ce vor fi dezvoltate în continuare.

Recurentul a susţinut, în esenţă, că i-a fost imputată o faptă, care la momentul comiterii nu era incriminată. În concret, a arătat că permisul de port armă pe care-l deţinea a expirat la data de 31.12.2003, aşa încât, potrivit normei legale, fapta s-a consumat la începutul lunii ianuarie 2004, când această faptă nu era incriminată, fiind introdusă în fondul legislativ prin Legea nr. 187/2012.

Potrivit art. 342 alin. (6) C. pen., nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Elementul material al acestei infracţiuni se realizează prin omisiune - nedepunerea armei şi muniţiei la un armurier autorizat, fiind o infracţiune cu durată de consumare, în cazul căreia momentul în raport de care se determină legea aplicabilă este momentul epuizării, respectiv momentul când ia sfârşit acţiunea.

În cuprinsul deciziei atacate, instanţa de apel a reţinut, în fapt că, perioada de valabilitate a permisului de armă seria x eliberat la data de 22.03.2000, pe numele inculpatului B., a expirat la 31.12.2003; infracţiunea s-a epuizat la 03.05.2020, când a avut loc percheziţia domiciliară, iar arma şi cartuşele au fost ridicate, condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului fiind determinate de legea în vigoare la acea dată.

Sub un prim aspect, Înalta Curte constată că incriminarea faptei de la art. 342 alin. (6) C. pen., preia vechile dispoziţii ale art. 140 din Legea nr. 295/2004, prezentând continuitate şi cu dispoziţiile art. 279 alin. (2) C. pen. 1968. Apoi, aşa cum s-a arătat anterior, fiind o infracţiune continuă (în cazul căreia inacţiunea se prelungeşte în timp prin voinţă autorului) prezintă importanţa momentul epuizării infracţiunii.

Aşadar, contrar susţinerilor apărării, conduita imputată recurentului era incriminată la momentul comiterii/consumării - ianuarie 2004, la momentul epuizării infracţiunii şi la data pronunţării deciziei în apel.

În acelaşi sens, Înalta Curte a arătat în jurisprudenţa sa că, în cazul în care în timpul duratei unei infracţiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracţională s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început şi a durat o perioadă de timp (I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2570 din 18 aprilie 2005, disponibilă pe www.x.ro). Or, în cauză, activitatea infracţională s-a încheiat prin intervenţia organelor judiciare, la data de 03.05.2020, când a fost efectuată o percheziţie domiciliară cu ocazia căreia au fost ridicate arma şi cartuşele deţinute fără permis de către inculpatul B., dată la care erau în vigoare dispoziţiile art. 342 alin. (6) C. pen.

În concluzie, Înalta Curte constată că faptele pentru care au fost condamnaţi cei trei inculpaţi sunt prevăzute de legea penală, întrunind elementele de tipicitate obiectivă a infracţiunilor de omor calificat şi, respectiv, de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după caz, nefiind incident cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Pentru considerente expuse, constatând legală hotărârea recurată, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii C., A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 245 din data de 01 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 200 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii C., A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 245 din data de 01 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 200 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 octombrie 2024.