Classified criminal complaint for alleged judicial bribery and media leak of sealed case records

Şedinţa publică din data de 6 februarie 2025

Asupra plângerii de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată:

La data de 09.11.2023, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, sub nr. x/2023, plângerea formulată de petentul A. (procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău), prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru săvârşirea de către autori necunoscuţi (procurori, lucrători de poliţie judiciară sau personal auxiliar) a infracţiunilor de compromiterea intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) C. pen. şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de art. 304 alin. (1) C. pen., precum şi faţă de jurnalistul B. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 304 alin. (2) C. pen.

În vederea cercetării aspectelor semnalate, în temeiul dispoziţiilor art. 305 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 10.11.2023, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 277 alin. (2) C. pen. şi art. 304 C. pen.

În fapt, în perioada 9.03.2020 - 28.01.2021, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a aflat în lucru dosarul nr. x/2020, instrumentat de procurorul A., din cadrul aceleiaşi unităţi.

În cauza respectivă au fost efectuate cercetări faţă de inculpatul C. pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, tâlhărie calificată, contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. (cauza privind uciderea, prin împuşcare cu o armă letală de foc, a victimei O.C.I., în scara unui bloc din municipiul Bacă, faptă comisă în seara zilei de 9.03.2020); în această cauză, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, iar ulterior acesta a fost condamnat la detenţiune pe viaţă, pedeapsă rămasă definitivă la data de 7.06.2023.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a fost primită o sesizare formulată de către numitul D., deţinut în cadrul Penitenciarului Bacău, care arăta că a fost coleg de cameră cu C., care i-a spus că îi va oferi suma de 30.000 euro, dacă denunţătorul îi facilitează legătura cu o persoană dispusă să răpească copilul minor al procurorului de caz A., în scopul de a-l determina pe acesta să întreprindă orice demers în vederea modificării acuzaţiei aduse lui C., într-un sens favorabil acestuia.

Sesizarea a fost înaintată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, unde a fost înregistrată cu nr. x/VIII/1/2023, la data de 28.06.2023, fiind trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, unde a primit nr. 237/VIII/A/2023. La data de 11.07.2023, lucrarea nr. 237/VIII/1/2023 a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, fiind înregistrată ca şi cauză penală sub nr. x/2023, urmând a fi efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj judiciar, prevăzută de art. 279 C. pen.. La data de 12.07.2023, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu propunerea de preluare a cauzei; lucrarea a fost înregistrată cu nr. x/II/1/2023, fiind înaintată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 19.07.2023.

Prin ordonanţa nr. 1394/C/2023 din 26.07.2023, cauza a fost preluată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În plângere, persoana vătămată A. arată că, la data de 16.10.20123, a luat la cunoştinţă despre un articol online în care erau dezvăluite informaţii existente în dosarul nr. x/2023 preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, acest articol făcea trimitere la un articol publicat pe pagina de internet www.x.ro, fiind menţionat un link, unde se afla publicat articolul intitulat:

"Exclusiv/Fost combatant în Legiunea Străină condamnat pe viaţă pentru omor, acuzat că a ordonat răpirea familiei procurorului de caz", scris de către jurnalistul B. şi publicat la data de 16.10.2023, ora 8:00.

După scurt timp, această ştire a fost preluată de numeroase publicaţii centrale şi locale, fiind mediatizată intens, cu precădere în perioada 16-18.10.2023, pe site-ul www.x.ro existând două ştiri distincte referitoare la acest subiect, în unul dintre acestea fiind citate informaţii din declaraţiile celor doi deţinuţi audiaţi în cauză.

În opinia persoanei vătămate, întrucât prima ştire a fost difuzată la data de 16.10.2023 în presa centrală, atunci cu siguranţă autorul articolului a aflat informaţiile din dosar la un moment temporal anterior foarte scurt, fiind bine cunoscut faptul că un jurnalist, când află o informaţie de interes mediatic crescut, o difuzează de îndată, întrucât există riscul ca un alt jurnalist de la o publicaţie concurentă să deţină aceeaşi informaţie şi să o difuzeze primul. Astfel, reiese clar că, cel mai probabil difuzarea nelegală a fost efectuată fie de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fie de către un lucrător de poliţie delegat în cauză sau alt lucrător care a aflat despre datele din dosar, fie de către vreun membru din cadrul personalului auxilar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Prin ordonanţa nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de compromiterea intereselor justiţiei prevăzută de art. 277 alin. (2) C. pen. şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice prevăzută de art. 304 alin. (1) C. pen., pretins comise de magistratul procuror E. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală sau de către alţi magistraţi ce au luat cunoştinţă în virtutea atribuţiilor de serviciu despre fondul dosarului privind sesizarea numitului D., întrucât faptele nu există.

Soluţionând dosarul, procurul de caz a reţinut, în esenţă, că în cauză nu există indicii privind săvârşirea de către magistraţi a infracţiunilor sesizate, în urma administrării probatoriului neputându-se stabili, cu certitudine, existenţa infracţiunilor reclamate ca fiind săvârşite de magistratul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a instrumentat dosarul format în baza sesizării numitului D., sau de alţi magistraţi care au luat cunoştinţă despre fondul acestuia prin prisma atribuţiilor de serviciu.

Prin ordonanţa nr. 234/II/2/2024 din 11 decembrie 2024 a procurorului şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, s-a dispus, în temeiul art. 339 alin. (2) C. proc. pen., respingerea plângerii formulate de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, ca nefondată, soluţia de clasare fiind temeinică şi legală.

La data de 29 decembrie 2024, în baza art. 340 C. proc. pen., petentul A. s-a adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, solicitând desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale.

Prin plângerea formulată, petentul a susţinut, în esenţă, că nu a fost efectuată o anchetă efectivă, nefiind verificate aspectele pe care le-a sesizat, nu s-a procedat la audierea sa, astfel că nu şi-a putut exprima punctul de vedere cu privire la obiectul cauzei şi a propune eventuale probe.

Plângerea petentului a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2024.

Din examinarea actelor dosarului, reiese că în cauză s-au administrat înscrisurile şi actele procesuale în legătură cu aspectele sesizate în plângere.

Din oficiu, nu a rezultat necesitatea administrării altor dovezi, raportat la aspectele reclamate, probatoriul fiind complet.

Examinând ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală, în conformitate cu dispoziţiile art. 341 alin. (5)1 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că plângerea formulată de petentul A. este nefondată, pentru considerentele expuse în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen., "persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".

Pe fondul plângerii, petentul A. a solicitat efectuarea de cercetări penale în legătură cu divulgarea de informaţii nedestinate publicităţii existente în dosarul nr. x/2023, înregistrat la data de 3 august 2023 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică (format în urma sesizării formulate de către D., deţinut în cadrul Penitenciarului Bacău), în care au fost efectuate cercetări faţă de suspectul C. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de "instigare la lipsire de libertate în mod ilega" prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 205 alin. (2) şi alin. (3) lit. b) C. pen. şi "ultraj judiciar" prevăzută de art. 279 C. pen., cauză în care petentul a avut calitatea de persoană vătămată.

În esenţă, petentul a reclamat că, informaţii din dosarul penal indicat au fost publicate în mass-media online, ceea ce a contribuit la compromiterea anchetei, susţinând că difuzarea nelegală a fost efectuată fie de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fie de către un lucrător de poliţie delegat în cauză sau alt lucrător care a aflat despre datele din dosar, fie de către vreun membru din cadrul personalului auxilar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Analizând cauza prin prisma motivelor de fapt şi de drept, raportat la actele dosarului nr. x/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constată că soluţia de clasare a cauzei privind plângerea formulată de petentul A., adoptată de parchet este legală şi temeinică, având în vedere incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (faptele nu există).

Se reţine că, în lipsa circumstanţierii conţinutului concret al infracţiunilor reclamate de către petent, plângerea formulată exprimă, în esenţă, nemulţumirea acestuia faţă publicarea în mass-media online a unor informaţii existente în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect cercetarea suspectului C. şi, implicit faţă de modalitatea de instrumentare a cauzei, aspect care nu are, însă, aptitudinea de a atrage răspunderea penală, în lipsa indiciilor care să contureze existenţa unui raport juridic de drept penal.

În acest sens, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are în vedere că, declanşarea cercetărilor faţă de o persoană pentru săvârşirea unei infracţiuni presupune ca din datele existente să rezulte elemente concrete de fapt care să conducă la bănuiala rezonabilă a săvârşirii unor fapte penale, ipoteză care nu s-a realizat în cauză.

Deşi din punctul de vedere al petentului, criticile pe care le aduce sunt de natură a susţine săvârşirea unei fapte penale, fie de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fie de către un lucrător de poliţie delegat în cauză sau alt lucrător care a aflat despre datele din dosar, fie de către vreun membru din cadrul personalului auxilar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Inspectoratului General al Poliţiei Române, documentele administrate în cauză nu relevă vreun indiciu şi nu sunt probe cu privire la un fapt concret, exterior şi tendenţios, care să fi fost săvârşit în speţă, acuzaţiile bazându-se exclusiv pe supoziţiile petentului.

În concluzie, dat fiind conţinutul concret al faptelor descrise în plângerea penală, în lipsa unor date, fapte şi împrejurări care să se circumscrie conţinutului infracţiunilor reclamate de petent, nu se impune reluarea şi continuarea urmăririi penale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., Judecătorul de cameră preliminară va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 234/II/2/2024 din 11 decembrie 2024 a procurorului şef al aceleeaşi secţii.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 234/II/2/2024 din 11 decembrie 2024 a procurorului şef al aceleeaşi secţii.

Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din Camera de consiliu, astăzi, 6 februarie 2025.