Annulment of forged sale contract and possession certificate in criminal forfeiture proceeding

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2024

Deliberând asupra sesizării de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 30.07.2024, a fost înregistrată cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. d) şi art. 5491 din C. proc. pen., privind sesizarea judecătorului de cameră preliminară, în vederea desfiinţării totale a contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. şi desfiinţarea parţială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce priveşte menţiunea referitoare la suprafaţa de 5400 mp, ID 9759.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală.

Judecătorul de cameră preliminară, analizând cererea formulată de Parchet, constată că prin ordonanţa de clasare din 02.07.2024 emisă de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală în dosarul nr. x/2023, s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) a din C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. întrucât a intervenit prescripţia, iar în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II a din C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (folosirea contractului de vânzare - cumpărare înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 pentru emiterea certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019 de către Primăria Comunei A., judeţul Alba şi folosirea, la data de 25 aprilie 2019, la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sebeş a contractului de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016 şi a certificatului nr. 1068/23 aprilie 2019, toate în vederea producerii unei consecinţe juridice), precum şi clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen. (emiterea de către Primăria Comunei A. a certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019), întrucât nu au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. d) şi art. 5491 din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi pentru desfiinţarea totală a contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. şi desfiinţarea parţială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce priveşte menţiunea referitoare la suprafaţa de 5400 mp, ID 9759.

S-a reţinut în considerentele ordonanţei că, la data de 26 mai 2023, conform obligaţiei care îi revine, potrivit art. 291 alin. (1) din C. proc. pen., B., primar al comunei A., judeţul Alba a sesizat, prin poşta electronică, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la faptul că, în anul 2019, făptuitorul C., fost primar, în prezent deputat în Parlamentul României, a folosit un contract de vânzare - cumpărare fals al terenului înregistrat în Registrul Agricol A. cu ID 9759, pentru a obţine o adeverinţă de punere în posesie de la Primăria comunei.

În cuprinsul actului de sesizare, numita B. a arătat că, în actul juridic sus-menţionat, înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A., judeţul Alba, se atestă că ar fi fost încheiat de către numitul C. cu o persoană având acelaşi nume cu proprietarul imobilului, D. (care era decedat la data semnării contractului), dar cu alte date de identificare şi că unul dintre cei 3 martori care ar fi semnat înscrisul, E., era, de asemenea, decedat la acea dată.

În cadrul ordonanţei s-a menţionat cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare înregistrat sub nr. x/3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A., precum şi faptul că pe înscris apar executate semnături olografe în dreptul următoarelor menţiuni tehnoredactate: vânzător - D.; cumpărător - C. (acest prenume a fost tehnoredactat eronat - n.n.) C.; martori: F. - A. 158 - văr; G. - A. 158 - verişoară; E. - Şpring190 - păduraru.

S-a reţinut că, în calitate de primar al comunei A., judeţul Alba, făptuitorul C. a înregistrat contractul la primărie, sub nr. x/3 octombrie 2016, iar la data de 23 aprilie 2019, a emis şi semnat certificatul nr. 1068, prin care se atesta, necorespunzător adevărului, că deţinea suprafaţa de 5.400 mp, ID 9759, "sub nume de proprietar".

La data de 25 aprilie 2019, făptuitorul C. a formulat la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba cerere de rectificare (înregistrată cu nr. x/25 aprilie 2019) în baza prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, solicitând (printre altele), "posesie pentru imobilul cu nr. parcelă x, 5.400 mp - ID 9759/S 186".

În acest scop, făptuitorul C. a folosit contractul de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, certificatul nr. 1068/23 aprilie 2019 şi titlul de proprietate nr. x/2069 din data de 26 septembrie 2016.

Prin procesul-verbal din data de 24 mai 2019, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba a admis cererea formulată şi a dispus rectificarea imobilului cu ID-ul 9759 în sensul solicitării.

Făptuitorul C. a încredinţat spre folosire înscrisurile false (contractul de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, certificatul nr. 1068/23 aprilie 2019) Societăţii Comerciale "H." S.R.L., care, conform procedurii instituite de Legea nr. 7/1996, Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare, a efectuat lucrările de cadastru sistematic pentru comuna A. din judeţul Alba, în calitate de prestator.

Astfel, la data de 23 iulie 2020, cu încheiere nr. 22472, la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sebeş s-a înfiinţat cartea funciară cu nr. x A. (ca urmare a finalizării înregistrării sistematice pe întreaga unitate administrativ - teritorială A.), pentru terenul extravilan în suprafaţă de 5.400 mp (teren neîmprejmuit).

Înscrierile în Cartea Funciară nr. x de la data sus-menţionată au vizat atât intabularea dreptului de proprietate cu titlu de drept (reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi Legii nr. 247/2005) a lui D. (conform titlului de proprietate nr. x/2069 din data de 26 septembrie 2016), cât şi notarea posesiei faptice asupra suprafeţei de 5.400 mp în favoarea lui C. (conform certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019, emis de Primăria Comunei A.); această ultimă menţiune atesta o împrejurare necorespunzătoare adevărului, cauzându-se astfel vătămarea drepturilor moştenitorilor defunctului lui D..

La data de 28 mai 2021, Societatea Profesională Notarială " I." din Sibiu a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sebeş intabularea dreptului de proprietate al moştenitoarei J. , în baza certificatului de moştenitor nr. x din data de 27 mai 2021.

Prin încheierea nr. 25715 din data de 28 mai 2021, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sebeş a dispus respingerea cererii, cauzându-se astfel vătămarea drepturilor moştenitoarei J., reţinându-se că în Cartea Funciară nr. x UAT A. s-a notat posesia în favoarea lui C., sens în care nu se poate înscrie certificatul de moştenitor după defunctul D..

În cuprinsul ordonanţei s-a mai reţinut că s-a procedat la administrarea probatorului constând în verificările efectuate cu privire la situaţia juridică a numiţilor D., D., G. şi F., E., verificările efectuate la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba, declaraţiile martorilor K., F. şi C..

Prin ordonanţa din data de 22 septembrie 2023, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la comiterea faptei de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Prin ordonanţa din data de 30 octombrie 2023, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză cu privire la comiterea următoarelor fapte: uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. (folosirea, la data de 23 aprilie 2019, de către făptuitorul

C. a contractului de vânzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, pentru a emite şi semna, în calitate de primar al comunei A., judetul Alba, certificatul nr. 1068); fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (emiterea, la data de 23 aprilie 2019, de către Primăria Comunei A., a certificatului nr. 1068, prin care se atesta, necorespunzător adevărului, că făptuitorul C. deţinea suprafaţa de 5.400 mp, ID 9759, "sub nume de proprietar").

Procurorul a mai reţinut că infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen., constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire.

Contractul de vânzare - cumpărare înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A. este un înscris sub semnătură privată care prezintă trăsăturile esenţiale ale unor astfel de înscrisuri, prezentând conţinut cu relevanţă juridică, semnături şi menţionând data redactării.

Elementul material constă, în primul rând, în contrafacerea scrierii, întrucât înscrisul sub semnătură privată priveşte un raport juridic de vânzare - cumpărare inexistent, pretinsul proprietar al terenului (D.) neavând un drept de proprietate asupra imobilului înscris în titlul de proprietate nr. x/2069 cod 7945, eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Alba, la data de 26 septembrie 2016, situate pe teritoriul comunei A., satul A., judeţul Alba, tarla x, parcela cu nr. Top x, păşune/finat, extravilan, în suprafaţă de 0,54 ha, în locul denumit Dealu Mare, situate între vecinii următori: la nord - L., la sud - M., la est - drum exploatare şi la vest - M..

În al doilea rând, elementul material constă în contrafacerea subscrierii (în mod cert a semnăturii martorului E., care era decedat la data de 3 octombrie 2016 şi a semnăturilor soţilor F. şi G. (aşa cum au declarat în cauză martorii K. şi F.).

Prin plăsmuirea înscrisului sub semnătură privată s-a creat o probă falsă în detrimentul stării de drept de la data comiterii faptei, constând în calitatea de titular al dreptului de proprietate a moştenitorilor lui D. (moştenitorul defunctului D.).

Acţiunea de falsificare a înscrisului sub semnătură privată a realizat latura obiectivă a infracţiunii, întrucât executarea acţiunii a avut ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite, pericol decurgând din producerea unui înscris sub semnătură privată cu aparenţa de înscris adevărat, pe care l-a folosit făptuitorul pentru a produce consecinţe juridice.

S-a mai reţinut că din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat fără dubiu că făptuitorul C. (care a declarat că a contrafăcut scrierea) a folosit înscrisul sub semnătură privată fals la data de 3 octombrie 2016, când a procedat la înregistrarea acestuia cu nr. 969 la Primăria Comunei A.; acela a reprezentat momentul consumării faptei de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

S-a mai constatat că, în cauză, este incident cazul care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f), întrucât termenul de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. s-a împlinit pe data de 3 octombrie 2021.

În ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals, s-a reţinut că aceasta constă în folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în scopul producerii unei consecinţe juridice.

S-a reţinut că făptuitorul a folosit, în realizarea aceleiaşi rezoluţii, înscrisul sub semnătură privată fals, atât la data de 23 aprilie 2019, cu ocazia emiterii de către Primăria Comunei A. a certificatului nr. 1068, cât şi la data de 25 aprilie 2019, când a formulat la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba cererea de rectificare înregistrată cu nr. x/25 aprilie 2019. La data de 25 aprilie 2019, făptuitorul C. a folosit la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba, în susţinerea cererii de rectificare, certificatul nr. x din data de 23 aprilie 2019, emis de Primăria Comunei A.. Ulterior, a încredinţat spre folosire înscrisurile false (contractul de vânzare - cumpărare înregistrat cu nr. x/3 octombrie 2016 şi certificatul nr. x din data de 23 aprilie 201 emis de Primăria Comunei A.) Societăţii Comerciale "H." S.R.L., care, conform procedurii instituite de Legea nr. 7/1996, Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare, a efectuat lucrările de cadastru sistematic pentru comuna A. din judeţul Alba, în calitate de prestator. În urma acestui demers, la data de 23 iulie 2020, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sebeş cu încheierea nr. 22472, a procedat la notarea, necorespunzătoare adevărului, a posesiei faptice asupra suprafeţei de 5.400 mp în favoarea numitului C..

În declaraţia dată în cauză, făptuitorul C. a susţinut că înscrisul sub semnătură privată fals i-ar fi fost încredinţat, în vederea folosirii, de către martorul F.. Martorul F. a negat însă această susţinere a făptuitorului C..

De asemenea, făptuitorul C. a declarat că a avut reprezentarea faptului că actul juridic de vânzare - cumpărare corespundea realităţii, atât în ceea ce priveşte scrierea, cât şi subscrierea.

În cauză, s-a reţinut că nu se pot administra probe pentru stabilirea subiectului/subiecţilor activi al/ai infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a circumstanţelor în care a fost falsificat înscrisul sub semnătură privată şi a intrat în posesia făptuitorului C., în vederea folosirii de către acesta, pentru a produce efecte juridice, întrucât toate celelalte persoane presupuse a fi semnat contractul de vânzare - cumpărare au decedat.

Având în vedere relaţiile de rudenie şi afinitate existente între familia martorului F. şi familia lui C., faptul că terenul aparţinea unei rude apropiate a martorului F. (unchiul său, D.), că părinţii martorului F. îşi exprimaseră verbal, în familie, dorinţa de a-i dona lui C. acel bun imobil (aspect susţinut cu ocazia audierii în cauză de către ambii martori sus-menţionaţi), ipoteza cu cel mai mare grad de probabilitate este că subiectul activ/subiecţii activi ai infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată făcea/făceau parte dintre membrii acestor familii.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar fi putut dispune şi efectua o expertiză grafică (dacă s-ar fi putut obţine unul dintre exemplarele originale ale contractului de vânzare - cumpărare şi ar fi identificate înscrisuri olografe emanând de la persoanele decedate ale căror nume apar în contractul de vânzare - cumpărare ca semnatare ale acestuia), în urma căreia s-ar fi stabilit (ceea ce, de altfel, este indubitabil şi în lipsa acesteia) că înscrisul sub semnătură privată nu emana de la persoanele (sau unele dintre acestea) cărora le este atribuită semnătura (cu excepţia semnăturii lui C.), această concluzie nu ar fi putut constitui o probă din care să rezulte bănuiala rezonabilă că fapta a fost comisă de către făptuitorul C. cu vinovăţia prevăzută de lege (intenţia calificată - dolus specialis).

Astfel, s-a apreciat că aceste impedimente probatorii conduc la aplicarea în cauză a principiului in dubio pro reo. Aceleaşi considerente din care rezultă că faptele nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzută de lege şi pentru falsul intelectual, prevăzut de art. 321 din C. pen.

Examinând sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Potrivit art. 5491 din C. proc. pen.:

(1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă.

(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanţei, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.

(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge propunerea şi dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;

b) admite propunerea şi dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desfiinţarea înscrisului.

(4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestaţie. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.

(5) Contestaţia se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către completul competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;

b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă propunerea potrivit alin. (3).

Procedura reglementată de dispoziţiile art. 5491 din C. proc. pen., reprezintă mecanismul procesual eficient restabilirii ordinii de drept încălcate, prin înlăturarea (în tot sau în parte) a unui înscris dovedit a fi fals în baza datelor obţinute în faza procesuală anterioară (urmărirea penală), cu consecinţe practice deosebite asupra înlăturării efectelor sale juridice şi asigurării funcţionării normale a circuitului civil.

Prealabil, judecătorul de cameră preliminară constată că analiza temeiniciei soluţiei de clasare excedează obiectului judecăţii, iar competenţa este asumată în raport cu calitatea intimatului de deputat.

Înalta Curte reţine că prin ordonanţa din 02.07.2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală a dispus clasarea cauzei pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi fals intelectual, iar, constatând caracterul fals al contractului de vânzare - cumpărare, înregistrat cu nr. x din 3 octombrie 2016 la Primăria Comunei A., judeţul Alba şi a certificatului nr. x din data de 23 aprilie 2019, procurorul a sesizat judecătorul de cameră preliminară în vederea desfiinţării acestora.

În considerarea soluţiei clasării întemeiată pe incidenţa prescripţiei răspunderii penale, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale trebuie să fi fost apt a atesta existenţa infracţiunii şi a conduitei ilicite imputate, în cazul dat în sarcina făptuitorului cunoscut.

De asemenea, soluţia clasării în considerre lipsei de vinovăţie atestă în sarcina făptuitorului vizat conduita ilicită cercetată.

Principiul in dubio pro reo, este expresia insuficienţei probatoriului în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie.

În cursul prezentei judecăţi, procurorul şi intimatul nu au solicitat probe, iar judecătorul de cameră preliminară a evaluat ca suficiente probatoriile administrate în faza urmăririi penale.

Ca urmare, judecătorul de cameră preliminară reţine că cercetarea efectuată în cursul urmăririi penale a dovedit caracterul fals al contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. şi a menţiunii din cuprinsul certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în privinţa aceleiaşi suprafaţe de teren de 5400 mp, ID 9759.

În fapt, la Primăria comunei A. a fost înregistrat, sub nr. x din data de 03 octombrie 2016, contractul de vânzare-cumpărare prin care numitul D., în calitate de vâzător, ar fi vândut, scutit de orice sarcini, numitului C., imobilul înscris în titlul de proprietate nr. x/2069 cod 7945, eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea reptului de proprietate asupra terenurilor Alba, la data de 26 septembrie 2016, situate pe teritoriul comunei A., sat A., judeţul Alba, tarla x, parcela cu nr. Top x, păşune/fânat, extrravilan, în suprafaţă de 0,54 ha, în locul denumit Dealu Mare, situate între vecini: la nord - L., la sud - M., la est - drum exploatare şi la vest - M. .

Contractul ar fost semnat de vânzător D. şi de cumpărătorul C., precum şi de martorii F., G. şi E..

Ulterior, intimatul C., în calitate de primar al comunei A., judeţul Alba, la data de 23 aprilie 2019, a emis şi semnat certificatul nr. 1068, prin care se atesta, necorespunzător adevărului, că deţinea suprafaţa de 5.400 mp, ID 9759, "sub nume de proprietar" .

La data de 25 aprilie 2019, acelaşi C. a formulat la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba cerere de rectificare, înregistrată cu nr. x/25 aprilie 2019, solicitând posesia pentru imobilul cu nr. parcelă x, 5.400 mp - ID 9759/S 186 .

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba a admis cererea formulată şi a dispus rectificarea imobilului cu ID-ul 9759, în sensul solicitării (procesul-verbal din data de 24 mai 2019, f. x, dup).

Participaţia sau contribuţia intimatului C. nu a fost negată de acesta, mai ales în considerea probelor evidente ce atestau că vânzătorul decedase cu mult timp înaintea semnării actului. Astfel, intimatul, audiat de către procuror a arătat următoarele:

M-am deplasat la Sebeş, la Cartea Funciară şi am constat că acel teren era înscris pe numele lui D. şi nu pe numele F. şi G.. I-am comunicat aceasta lui F., întrebîndu-1 care era calea de urmat în această sitiuaţie. F. mi-a spus că D. era fratele tatălui său şi locuia în Sibiu. Mi-a spus că D. primise un teren în Sibiu (nu cunosc de la cine), pentru a renunţa în favoarea fratelui său, F., la terenurile din comuna A..

F. mi-a spus că, din acest motiv, să nu îmi fac griji, că el va rezolva totul şi că unchiul său, D., nu va avea pretenţii cu privire la terenurile din comuna A. aparţinînd lui F.. F. mi-a propus să închei un contract de vînzare - cumpăre a terenului respectiv cu părinţii lui, însă eu am refuzat, spunîndu-i că aceştia nu figurau în Cartea Funciară ca proprietarii din acel moment ai terenului. I-am spus că, dacă el era de acord, urma să închei contractul de vînzare - cumpărare cu unchiul său, D., şi i-am cerut să-mi aducă actul de identitate al acestuia din urma. F. mi-a cerut să caut eu în evidenţele Primăriei comunei A. datele personale ale unchiului său, pentru a nu se deplasa la Sibiu. F. nu a vorbit niciodată în prezenţa mea la telefon cu D., unchiul său.

Cu D. nu m-am întîlnit niciodată şi nici nu am vorbit vreodată la telefon.

Din verificările pe care le-am făcut în evidenţele Primăriei comunei A., am găsit o persoană cu acest nume şi i-am arătat datele lui F., care le-a citit superficial şi mi-a confirmat că le puteam scrie în contractul de vînzare - cumpăre sub semnătură privată. Din cîte reţin, verificările le-am făcut în listele electorale mai vechi; ştiu sigur că nu am verificat această persoană în Registrul Agricol.

Eu am tehnoredactat contractul de vînzare - cumpărare şi l-am semnat în dreptul cumpărătorului, apoi i l-am înmânat lui F., în vederea semnării. Nu reţin dacă i-am înmînat actul în aceeaşi zi în care l-am tehnoredactat şi semnat sau într-o zi ulterioară. Reţin că au fost de faţă socrul meu, N., şi vice-primarul O..

După cîteva zile (maxim zece zile), F. mi-a adus contractul care părea a fi semnat de către vînzătorul D. şi de către martorii: F., G. şi E..

Eu nu am luat legătura nici atunci şi nici ulterior cu niciunul dintre semnatarii contractului, pentru a verifica dacă aceştia semnaseră actul, întrucît am avut încredere în F.. Nu reţin dacă F. mi-a înmînat în mod direct contractul sau mi 1-a lăsat pe biroul din primărie

Înalta Curte constată că deţinătorul titlului de proprietate nr. x/2069 cod 7945, eliberat la data de 26 septembrie 2016 de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Alba era D.. Din verificările efectuate a rezultat că acesta nu a avut atribuit un CNP, s-a născut in iunie 1933 jud. Alba, ultimul domiciliu fiind în str. x, Sibiu, părinţii acestuia au fost x şi P. şi a decedat la data de 28 noiembrie 1996 .

Totodată, fiica lui D., numita J., a dobândit împreună cu soţia supravieţuitoare, Q., toate imobilele în urma decesului tatălui său, inclusiv terenul în suprafaţă de 5400 mp (46-448, vol. II, dup).

De asemenea, sora lui D. a fost G., decedată la data de 15 octombrie 2017, în Sibiu. Aceasta a fost căsătorită cu F., decedat la data de 27 noiembrie 2016 în Sibiu .

F. şi G. au avut drept fiu pe F., iar fiica acestuia este K., căreia fiica lui D., J., i-a donat bunurile moştenite de la tatăl său .

În ceea ce îl priveşte pe D., vânzătorul, părinţii acestuia au fost R. şi S. şi a decedat la data 17 iunie 2018 în jud. Alba. Astfel cum reiese din adresa din 19.10.2023 emisă de Consiliul Local al comunei A., acesta niciodată nu a deţinut teren în suprafaţă de 5400m în locul numit Dealu Mare, astfel cum reiese din evidenţele compartimentului Registru Agricol A. .

În ceea ce îl priveşte pe martorul E., s-a constatat că acesta a decedat la data de 5 decembrie 2013, astfel că nu a semnat contractul de vânzare cumpărare încheiat 3 ani mai târziu (înregistrat cu nr. x din 3 octombrie 2016).

Declaraţia martorei K., nepoata numitului D. (n. 1933 şi d. 1996) şi fiica lui F. (n. 1923 şi d. 2016) şi G., ce a primit sub formă de donaţie toate imobilele celui dintâi (inclusiv terenul de 5400 mp) de la J., fiica defunctului D., susţine caracterul fals al contractului de vânzare-cumpărare. Aceasta a declarat că: Mi-am dat seama, în primul rînd, că unchiul meu, D., n. 1933, d. 1996), nu ar fi putut încheia acest contract (n.n datat 3.10 2016), întrucît la data respectivă era decedat de peste 20 ani. În al doilea rînd, doi dintre cei doi martori care figurează ca semnatari ai contractului, F. şi G., erau bunicii mei şi, deşi aceştia erau în viaţă la acea dată, în acea zi se aflau în locuinţa mea din Sibiu, ambii fiind bolnavi. Astfel, bunicul meu avea probleme de mobilitate şi, de altfel, după o lună a decedat. Bunica mea era, de asemenea, greu deplasabilă. Arăt faptul că semnăturile executate în dreptul numelui bunicului meu, respectiv al bunicii mele, sunt false, necorespunzînd cu modul în care aceştia se semnau. Precizez că adresa din contract atribuită lui D. este necorespunzătoare realităţii, întrucît unchiul meu domicilia în Sibiu, str. x, jud. Sibiu. CNP -ul este, de asemenea, fals, întrucît, aşa cum am arătat anterior, unchiul meu se născuse la data de 9 iunie 1933. (...) I-am atras atenţia lui C. că, în această situaţie, înscrierea în cartea funciară a terenului pe numele lui era nelegală, întrucât nu fusese dobândit de la adevăratul proprietar, unchiul meu, D., (n.n. D., n. 1933, d. 1996) şi că actul de vânzare-cumpărare nu fusese încheiat în formă autentică, deci nu putea produce consecinţe juridice. În acel moment, C. mi-a cerut să ne înţelegem. Eu am fost de acord. .

De asemenea, martorul F. n. 1948, fiul lui F. n. 1923) a declarat că înscrisul era fals întrucât adevăratul proprietar al terenului situat în locul Dealu Mare (descris în contractul de vînzare - cumpărare, a fost unchiul său, D. (n. 1933), care era fratele mamei sale, G.. Unchiul său, D., a decedat anterior datei de 3 octombrie 2016, la care ar fi fost întocmit contractul de vînzare - cumpărare şi a precizat că, până la data morţii sale, D., nu a avut atribuit un C.N.P. A locuit împreună cu unchiul său, D., din anul 1970, pînă la data decesului său, într-o casă sistem duplex situată în Sibiu, str. x, avînd fiecare intrări separate în acel imobil. Fiica sa, K., a primit, în anul 2023, prin donaţie, de la J., fiica defunctului D. (n.1933), bunuri imobile (terenuri şi casă) situate în comuna A., jud. Alba, printre acestea numărîndu-se şi terenul situat pe Dealu Mare, care a constituit obiectul contractului de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016. La momentul îndeplinirii formalităţilor juridice legate de donaţie, K. a constatat că terenul sus - menţionat nu figura intabulat în Cartea Funciară pe numele lui D., ci pe numele lui C.. K. a obţinut la acea dată, de la Primăria Comunei A., o copie a contractului de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, pe care i-a arătat-o. Soacra numitui C. este verisoara sa, L., întrucît tatăl lui şi mama acesteia au fost fraţi.

Cu privire la terenul situat în Dealu Mare, martorul F. (n. 1948, fiul lui F. şi G.) a declarat că (...) ulterior anului 2010, dar nu pot preciza cu exactitate anul sau perioada, mama mea, G., a dorit să îi doneze lui C. un teren situat în comuna A., mai exact terenul situat în Dealu Mare, care a constituit obiectul contractului de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016. Îmi amintesc că mama s-a exprimat: "să îi dăm şi copilului ăstuia un teren! Eu i-am spus mamei mele că nu îi putem dona lui C. terenul situat pe Dealu Mare, întrucît nu îi aparţinea acesteia, ci fratelui ei, D., care era decedat. În vederea realizării donaţiei, mama mea m-a trimis la notariat cu C..

Deşi am plecat către notariat împreună cu C., acesta mi-a comunicat pe drum că discutase cu notarul, care i-ar fi spus că nu se putea încheia actul notarial cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra acelui teren, întrucît eu nu aveam titlu de proprietate pe numele meu, terenul figurînd pe numele unchiului meu, D., n. 1933), care era decedat.

Apoi, în aceeaşi zi, ne-am deplasat la Primăria comunei A., unde, îmi amintesc că C. a întrebat-o o angajată a primăriei despre modalitatea în care ar fi putut să înscrie terenul din Dealu Mare pe numele lui; angajata respectivă i-a răspuns că acel lucru nu era posibil, întrucît terenul nu figura nici pe numele lui C. şi nici pe numele meu (astfel încît eu să pot face tranzacţia), ci pe numele unchiului meu decedat D.. Eu am revenit la domiciliu şi i-am comunicat mamei mele că nu putusem realiza donaţia terenului către C., întrucît eu nu aveam niciun drept, terenul fiind pe numele unchiului meu. Mama mea, care era o persoană foarte autoritară, mi-a spus: "Lasă că rezolv eu!" .

În legătură cu persoanele ale căror nume apar în calitate de martori pe contractul de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, martorul F. (n. 1948) a declarat că F. si G. erau numele părinţilor săi, precizând că, deşi C.N.P.-ul fiecăruia este indicat corect, niciuna dintre semnături nu le-ar aparţine. Data la care ar fi fost încheiat contractul de vînzare - cumpărare nr. x/3 octombrie 2016, părinţii săi se aflau de aproximativ 2 ani în locuinţa sa din Sibiu, fiind grav bolnavi (nedeplsabili). În ceea ce priveşte numele de E., a arătat că persoana pe care o cunoaştea având acel nume, decedase anterior întocmirii contractului, precizînd că fiul acestuia era căsătorit cu cealaltă fiică a verişoarei sale, L. (soacra numitului C.). C. nu s-a aflat niciodată la domiciliul său din Sibiu, str. x r. 47 si a sustinut că a avut o dicutie cu C. în primăvara anlui 2023, când, aflîndu-se împreună cu fiica sa, K., în couna A., s-au deplasat amîndoi la terenul de pe Dealu Mare, cu scopul de a i-l arăta. L-a găsit pe C., pe care l-a întrebat despre modalitatea prin care dobîndise terenul. C. a susţinut că achiziţionase terenul de la unchiul martorului, D.. Martorul i-a spus că, la data încheierii contractului, D. era decedat (n.n. D., d. 1996), deci nu avea cum să-l fi cumpărat de la acesta şi i-a recomandat să se înţeleagă cu fiica sa . . . . . . . . . .în prezent, terenul este intabulat la Cartea Funciară pe numele fiicei sale, K.. .

Declaraţiile martorilor K. şi F. se coroborează cu declaraţia intimatului C..

Înalta Curte constată ca fiind dovedită plăsmuirea contractului de vânzare-cumpărare, în condiţiile în care proprietarul, era decedat la data încheierii contractului, iar făptuitorul făcuse anterior demersuri în cadrul familiei şi cunoscuţilor săi pentru intrarea în posesie, fără o finalitate juridică.

Ca urmare se va retine caracterul indubitabil fals al înscrisului intitulat Contract de vânzare cumpărare, datat 3.10.2016, având ca obiect suprafaţa de 5400 mp/0,54 ha, ID 9759, tarla x, parcela cu nr. Top. x, tarla x, situată în Dealu Mare, astfel că acesta va fi supus desfiinţării (anulării) alături de actul subsecvent constând în menţiunea inclusă în certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. referitoare la aceeaşi suprafaţa de teren.

În acest context probator, judecătorul de cameră preliminară va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală prin ordonanţa din 2 iulie 2024, emisă în dosarul nr. x/2023 şi va dispune desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. şi desfiinţarea parţială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce priveşte menţiunea referitoare la suprafaţa de 5400 mp, menţionată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală prin ordonanţa din 2 iulie 2024, emisă în dosarul nr. x/2023 a aceeaşi unităţi de parchet.

Dispune desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. x din data de 03 octombrie 2016 la Primăria comunei A. şi desfiinţarea parţială a certificatului nr. x din 23 aprilie 2019 emis de Primăria comunei A. în ceea ce priveşte menţiunea referitoare la suprafaţa de 5400 mp, ID 9759.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 23 octombrie 2024.