Transfer of criminal case refused: media coverage and pace of proceedings do not prove judicial impartiality risk

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 13 septembrie 2024, prin avocat A., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 27 septembrie 2024, sub nr. x/2024, petenta B. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, susţinând că există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi, de asemenea, că există şi pericol de tulburare a ordinii publice.

În argumentare, făcând o amplă prezentare a acuzaţiilor aduse petentei în cauza de strămutat şi a soluţiei dispuse faţă de aceasta la judecata în fond, apărarea a susţinut, în esenţă, că, un prim aspect care fundamentează suspiciunile invocate îl reprezintă mediatizarea excesivă a cauzei, astfel cum rezultă din articole ataşate cererii de strămutare, care prezintă stadiul dosarului în care este cercetată petenta şi care se răsfrâng asupra obiectivitătii şi imparţialităţii actului de justiţie.

De altfel, un argument în acelaşi sens îl reprezintă şi modalitatea în care a fost soluţionată cauza la Tribunalul Argeş, procesul derulându-se foarte repede, la termene de judecată scurte şi în condiţiile respingerii probelor solicitate în apărare.

Mai mult, la fiecare termen de judecată, în sala de şedinţă a fost prezent un reprezentant mass-media. În plus, articolele apărute în presă au fost în defavoarea petentei, aceasta şi familia ei fiind denigrate. Practic, acestea au dus la distrugerea familiei petentei, mama acesteia fiind diagnosticată cu cancer, în fază terminală. Aceleaşi articole de presă au conturat şi faptele pentru care a fost condamnată şi care urmează a fi avute în vedere şi în faza apelului.

Relevante în acest sens sunt următoarele pasaje din motivarea primei instanţe:

"În cursul lunii în noiembrie 2012, inculpaţii B., C., D. şi S.C. E. S.R.L. au constituit un grup infracţional organizat, în scopul delapidării cu consecinţe deosebit de grave a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti. Relaţiile infracţionale dintre membrii grupului au fost plasate pe acelaşi palier, fără ca vreunul din inculpaţi să-şi asume statutul de lider al grupării. În cadrul grupului infracţional organizat, inculpata B. a avut rolul de a întocmi ordine de plată pe care a menţionat denumirile unor furnizori reali ai Spitalului, fără ca codurile IBAN ale contului deschis la Trezorerie şi de înregistrare fiscală înscrise pe ordinele în discuţie să aparţină acestor furnizori reali, ci aparţineau S.C.

E. S.R.L., şi de a determina pe angajaţii Spitalului cu drept de semnătură la Trezorerie să semneze fără vinovăţie aceste ordine de plată. Inculpaţii C. şi S.C. E. S.R.L. au avut rolul de a pune la dispoziţia inculpatei contul deschis la Trezorerie al S.C. E. S.R.L. în care urma să fie transferate sumele de bani delapidate. În ceea ce priveşte contribuţia inculpaţilor C. şi S.C. E. S.R.L., prin acuzaţia formulată, Parchetul nu se referă la faptul că aceşti inculpaţi i-ar fi comunicat inculpatei codul IBAN al contului deschis la trezorerie al S.C.

E. S.R.L., ci i-au acordat permisiunea să îl folosească în scopul efectuării viramentelor nejustificate. Inculpaţii C. şi D. au avut rolul de a vira sumele de bani din contul deschis la Trezorerie al S.C. E. S.R.L. în conturile acestei societăţi deschise la F. şi la G.- primul inculpat, şi de a le retrage sau vira în alte conturi bancare ori redirecţiona spre alte persoane -ambii inculpaţi. Grupul infracţional organizat a funcţionat până la sfârşitul lunii martie 2017, când a fost descoperită activitatea infracţională a inculpatei de către organele de conducere ale Spitalului.

Instanţa constată că din probele administrate în cauză nu reiese data exactă a constituirii grupului infracţional organizat, însă faţă de data întocmirii primului din cele 69 de OP-uri obiect al cauzei, se impune pentru acurateţe reţinerea datei de 26.11.2012. Totodată, din probele aflate la dosar nu reiese momentul exact la care inculpaţii C. şi S.C. E. S.R.L. i-au pus inculpatei la dispoziţie contul deschis la Trezorerie al S.C. E. S.R.L., însă faţă de data întocmirii primului din cele 69 de OP-uri obiect al cauzei, se impune pentru acurateţe reţinerea datei de 26.11.2012.

Faptele inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 367 C. pen. - Constituirea unui grup infracţional organizat, care prevede următoarele: (1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. (4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului. (5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1) - (3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate. (6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Elementul material al laturii obiective al acestei infracţiuni îl reprezintă iniţierea sau constituirea, respectiv aderarea sau sprijinirea. Prin acţiunea de iniţiere se înţelege efectuarea de acte menite să determine şi să pregătească construirea grupului, iar prin constituire se înţelege intrarea în grup chiar în momentul constituirii acestuia. Totodată, prin aderarea la grup se înţelege intrarea în grup ca membru al acestuia, iar acţiunea de sprijinire constă în înlesnirea sau ajutorul dat grupului infracţional în tot timpul existenţei sale.

Instanţa apreciază că, pentru a reţine existenţa unui grup infracţional organizat este necesar ca a se constata că, prin consensul mai multor persoane, s-a realizat un nucleu autonom, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea de infracţiuni. In csizul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu poate fi vorba de o pluralitate constituită, ci de o pluralitate ocazională. Modul de operare al celor patru inculpaţi relevă faptul că toţi au avut reprezentarea modului lor concordant de acţiune, a faptului că activităţile lor nu sunt disparate, ci se încadrează într-o activitate ilicită vfnică; astfel, actele de conduită ale inculpaţilor s-au îmbinat şi au condus la realizarea îmbinare a diferitelor acţiuni ale inculpaţilor sunt de constituire a grupului infracţional organizat.

Sunt îndeplinite aşadar condiţiile legale pentru a caracteriza grupul format din cei patru inculpaţi ca fiind un grup infracţional organizat. Evident, urmarea imediată s-a produs, respectiv o stare de pericol pentru ordinea şi liniştea publică, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei. Inculpaţii au acţionat cu intenţie directă, în sensul că au prevăzut rezultatul faptei, urmărind producerea lui prin săvârşirea acesteia, ceea ce caracterizează intenţia directă - art. 16 alin. (3) lit.

a) C. pen.."

Or, este evident că definiţia grupului infracţional nu corespunde situaţiei de fapt descrise de instanţă. Aceasta nu face nicio referire la relaţia dintre inculpaţi, care pur şi simplu nu a existat.

Mai departe, instanţa a reţinut faptul că inculpata B. "i-a determinat cu intenţie pe angajaţii Spitalului care aveau specimen de semnătură în Trezoreria Piteşti: H. (în perioada 26.07.2010-11.10.2016), I. (în perioada 26.07.2010-20.09.2017), J. (în perioada 23.08.2010-01.06.2014), K. (în perioada 01.06.2014-20.09.2017), L. (în perioada 23.08.2010 -30.03.2017), M. (în perioada 26.08.2016-30.03.2017), să semneze fără vinovăţie cele 69 de ordine de plată, aceştia omiţând să verifice, din cauza volumului extrem de ridicat de activitate, corespondenţa dintre denumirile societăţilor comerciale mai sus menţionate, pe de o parte, şi IBAN-ul şi CIF-ul, pe de altă parte. Urmare a activităţii inculpatei, în baza celor 69 de ordine de plată, a fost transferată în mod nejustificat şi fără contraprestaţie, suma totală de 3.988.687,82 de RON din contul deschis la Trezoreria Municipiului Piteşti al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti în contul deschis la Trezoreria Municipiului Piteşti al S.C. E. S.R.L.. Acţiunile inculpatei realizează elementele constitutive ale infracţiunii prev. de 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. corob. cu art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (69 de acte materiale)".

Altfel spus, fără a descrie acţiunile sau inacţiunile inculpatei, instanţa de fond a reţinut că aceasta i-a determinat, cu intenţie, pe toţi cei care aveau drept de specimen de semnătură/de control preventiv, să semneze 69 de ordine de plată, iar aceştia au semnat pentru că aveau un volum mare de muncă.

Or, aceste aspecte dovedesc că soluţionarea dosarului s-a făcut cu superficialitate, doar pentru a se răspunde cerinţelor societăţii şi presiunii mediatice. Practic, la fiecare termen de judecată în sală era prezent câte un ziarist şi de fiecare dată situaţia cauzei era redată în presă, fără a interesa însă vreun punct de vedere din partea inculpatei.

De altfel, anterior trimiterii în judecată, inculpata a fost arestată preventiv, invocându-se în argumentarea soluţiei aceeaşi nevoie de asigurare a stabilităţii ordinii publice.

În plus, deşi, în apel, a fost stabilit un prim termen de judecată la data de 14 octombrie 2024, fără a exista un motiv de urgenţă, acesta a fost preschimbat la data de 9 septembrie 2024. "Adică, fiind perioada vacanţei judecătoreşti, să nu existe posibilitatea studierii cauzei pentru formularea motivelor de apel."

Pentru argumentele prezentate, apărarea a concluzionat că, datorită împrejurărilor cauzei, în speţă nu există garanţia imparţialităţii judecării cauzei în judeţul Argeş.

În anexa cererii, petenta a depus următoarele articole de presă: Cum a "chiuretat" ţepara de la N. şi bugetul Spitalului Judeţean - O., 31 mai - 6 iunie 2017; Dosarul delapidării de 1 milion de euro de la Spitalul judeţean a ajuns la DNA -Ancheta, mai 2017; Exclusiv. Schema fraudei de la Spitalul Judeţean: s-au dublat facturi de 900.000 euro şi nimeni n-a observant - O., 23-29 august 2017; B. şi-a dat demisia de după gratii - O., 25-31 octombrie 2017; Nu mai vrea nimeni şefia Spitalului Judeţean Argeş - O., 25-31 octombrie 2017; EXCLUSIV. Pedeapsa primită de contabila care a furat un milion de euro de la un spital din România. Cum a acţionat autoarea uriaşei delapidări. - Adevărul, 2 iunie 2024; Fosta contabilă a Spitalului Judeţean Argeş şi complicii săi, condamnaţi la închisoare - O., 3 iunie 2024, precum şi înscrisuri medicale vizând-o pe numita P..

La data de 8 octombrie 2024, Curtea de Apel Piteşti a transmis dovezile de încunoştiinţare a părţilor prev. de art. 73 alin. (2) C. proc. pen., precum şi referatul de informaţii prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia, după ce a făcut un amplu istoric al cauzei de strămutat, care are ca obiect apelurile formulate, printre altele, de Ministerul Public şi inculpata B. împotriva sentinţei penale nr. 214 din 31 mai 2024, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2022, prin care inculpata a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi participaţie improprie, sub forma instigării, la săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, a comunicat, raportat la motivele cererii de strămutare, în esenţă, că la nivelul secţiei penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti există condiţii optime pentru înfăptuirea dezideratului asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi respectării dreptului părţilor la un proces echitabil.

La termenul fixat pentru judecarea cauzei, 17 octombrie 2024, apărătorul ales al petentei şi reprezentantul Ministerului Public au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei hotărâri.

*

Analizând cererea formulată de petenta B., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei, existând, deopotrivă, şi pericolul de tulburare a ordinii publice, Înalta Curte constată că afirmaţiile petentei B. nu sunt susţinute de elemente obiective, care să releve întrunirea cerinţelor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

În acest sens, constată că ambele motive invocate în susţinerea cererii de strămutare sunt fundamentate, în mod determinant, pe pretinsa mediatizare excesivă a cauzei, aspect care, însă, nu poate pune, în mod real, în discuţie, imparţialitatea magistraţilor Curţii de Apel Piteşti, în condiţiile în care 5 din cele 7 articole ataşate de petentă prezentei cereri au apărut în presă într-un interval de timp semnificativ anterior declarării apelului ce formează obiectul cauzei (care a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de 28 iunie 2024), respectiv, în cursul anului 2017, iar celelalte 2 articole (din 2 şi 3 iunie 2024), care au fost publicate imediat după pronunţarea soluţiei în fond, dar înainte de înregistrarea cauzei în apel, cuprind exclusiv informaţii referitoare la acuzaţiile concrete aduse inculpaţilor în cauză şi pedepsele aplicate acestora, în primă instanţă, de Tribunalul Argeş.

Or, chiar făcând abstracţie de data publicării articolelor de presă ataşate cererii de strămutare, se impune a se constata că, publicarea, în cotidiene locale sau regionale, online sau scriptice, sau pe diverse site-uri de specialitate, a unor articole vizând dosarul a cărui strămutare se solicită, în cuprinsul cărora, pe lângă informări privind stadiul dosarului şi obiectul acuzaţiilor aduse persoanelor cercetate, se fac anumite comentarii referitoare la activitatea dedusă judecăţii şi persoana inculpaţilor, nu este aptă a susţine eo ipso temerea că judecătorii Curţii de Apel Piteşti nu pot da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea cauzei pendinte.

În virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor şi împrejurările cauzei.

De altfel, în speţă, aşa cum s-a arătat, cererea de strămutare este fundamentată, în mod esenţial, pe mediatizarea excesivă a dosarului, apărarea susţinând că numai ca efect al acesteia asupra obiectivităţii instanţelor argeşene s-a ajuns la pronunţarea, în primă instanţă, a unei soluţii de condamnare a petentei pentru nişte fapte care, în mod obiectiv, nu s-ar circumscrie infracţiunilor reţinute în sarcina acesteia.

Mai susţine că, în afara soluţiei dispuse de Tribunalul Argeş, un argument în plus în acest sens este şi modalitatea concretă de judecare a cauzei, în fond, de către această instanţă - în condiţii de celeritate pretins nejustificată, prin acordarea de termene scurte, la care au participat, de fiecare dată, reprezentanţii presei, care, prin articolele publicate, au denigrat-o pe petentă şi familia acesteia.

În fine, susţine că un alt argument în acest sens îl reprezintă împrejurarea că instanţa de apel a preschimbat, în mod pretins nejustificat, termenul iniţial fixat în cauză.

Altfel spus, petenta invocă, în concret, maniera pretins discreţionară de judecare a cauzei atât de către instanţa de fond, decurgând, pe de o parte, din modalitatea concretă de efectuare a cercetării judecătoreşti - prin acordarea de termene scurte, la care au fost prezenţi reprezentanţi ai presei, iar pe de altă parte, din însăşi soluţia de condamnare a petentei, apreciată ca fiind evident netemeinică şi nelegală, cât şi de către instanţa de apel - decurgând din faptul preschimbării primului termen de judecată fixat în cauză, susţinând că, întrucât a fost determinată de mediatizarea excesivă a cauzei, conduita instanţelor de fond şi apel anterior evocată poate constitui temei pentru strămutarea cauzei la o instanţă egală în grad.

Susţinerile petentei sunt neîntemeiate.

Procedura pretins nejustificat accelerată de judecare a cauzei în fond şi apel, în raport de care petenta a invocat caracterul superficial al cercetării judecătoreşti şi, interdependent, netemeinicia şi nelegalitatea soluţiei de primă instanţă, sunt chestiuni ce aduc în discuţie, preponderent, aspecte de fond ce nu pot fi evaluate prin prisma criteriilor de imparţialitate şi obiectivitate prevăzute de lege, putând fi valorificate exclusiv în căile de atac prevăzute de lege.

În prezenta procedură, instanţa poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petenţi cu privire la imparţialitatea judecătorilor, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit - legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceştia în cursul procesului.

Or, în lipsa unor aspecte verificabile vizând aşa-zisa afectare a obiectivităţii judecătorilor, ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate asupra acestora prin maniera de prezentare a cauzei, în elementele sale esenţiale, în presa locală şi/sau naţională, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare prevăzute de lege, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a majorităţii judecătorilor, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica însă admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator obiectiv suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor unei instanţe este afectată.

În consecinţă, în lipsa unor elemente factuale verificabile obiectiv, apte să demonstreze sau măcar să ofere indicii vizând existenţa aşa-zisei presiuni mediatice la care ar fi fost supuşi judecătorii Curţii de Apel Piteşti şi să susţină, deopotrivă, presupusele efecte negative ale acesteia în planul imparţialităţii magistraţilor învestiţi cu soluţionarea dosarului a cărui strămutare se solicită, susţinerile petentei se plasează în sfera unor simple aserţiuni, fără susţinere factuală.

Prin urmare, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentei B., simpla susţinere că instanţa de apel nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2024.