Criminal complaint against magistrates for abuse of service dismissed as final and inadmissible under Article 341(8) CPP
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the complainant against the preliminary chamber decision that had rejected her challenge to a prosecution's dismissal order, thereby upholding the lower court's ruling and ordering the appellant to pay 300 RON in judicial costs. The dispute centered on the complainant's attempt to penalize a judge and a prosecutor for their handling of a separate civil case and their failure to initiate criminal proceedings regarding alleged electoral infringements, which the prosecutor had closed for lack of offense elements under the Penal Code; the complainant sought the preventive arrest of the magistrates and the annulment of the dismissal. The decisive legal basis was Article 341(8) of the Code of Criminal Procedure, which stipulates that decisions rendered in the procedure of complaint against a dismissal for non-referal are final and not subject to ordinary appeal, rendering the filed appeal inadmissible because it violated the statutory hierarchy and coherence of appellate remedies.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 din C. proc. pen, art. 16 alin. (1) din C. proc. pen, art. 297 alin. (1) din C. pen, art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen, art. 408 din C. proc. pen, art. 341 alin. (8) din C. proc. pen; Criminal complaint against magistrates for abuse of service dismissed as final and inadmissible under Article 341(8) CPP: The dispute centered on the complainant's attempt to penalize a judge and a prosecutor for their handling of a separate civil case and their failure to initiate criminal proceedings regarding alleged electoral infringements, which the prosecutor had closed for lack of offense elements under the Penal Code; the complainant sought the preventive arrest of the magistrates and the annulment of the dismissal. The decisive legal basis was Article 341(8) of the Code of Criminal Procedure, which stipulates that decisions rendered in the procedure of complaint against a dismissal for non-referal are final and not subject to ordinary appeal, rendering the filed appeal inadmissible because it violated the statutory hierarchy and coherence of appellate remedies.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the basis for dismissing the appeal as inadmissible because the preliminary chamber decision was final.
Cited to impose judicial costs on the appellant.
Full text
Şedinţa publică din data de 24 iunie 2025
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 27 din data de 13 mai 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A.. împotriva ordonanţei de clasare din data de 13.02.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul de urmărire penală nr. 10/78/P/2025.
Pentru a se pronunţa în acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia a reţinut că petenta A. susţine, prin plângerea penală formulată, că doamna magistrat judecător B. din cadrul Tribunalului Hunedoara învestită cu soluţionarea dosarului nr. x/2024, asupra căruia s-a pronunţat prin sentinţa civilă nr. 2146/14.11.2024, a încălcat atribuţiile de serviciu şi obligaţiile prevăzute de art. 5 din C. proc. pen., prin raportare la faptul că a restrâns cadrul procesual, a schimbat obiectul cauzei şi a respins ca inadmisibilă cererea petentei, cauzându-i acesteia o vătămare a intereselor legitime, respectiv că doamna magistrat procuror C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara nu s-a autosesizat cu privire la neîndeplinirea condiţiilor de a candida la alegerile parlamentare de către unii candidaţi şi la comiterea unor infracţiuni electorale de către aceştia, cauzându-i petentei o vătămare a intereselor legitime.
S-a reţinut că procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, examinând plângerea penală formulată de petentă, a constatat că actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi că nu există vreunul din cazurile ce împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., motiv pentru care, prin ordonanţa din data de 03.02.2025, a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., pretins săvârşită de către un magistrat judecător din cadrul Tribunalului Hunedoara şi a unui magistrat procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
În urma analizei detaliate a actelor de urmărire penală din dosarele de urmărire penală vizate de plângere, s-a constatat că procurorul a stabilit că nu se conturează încălcarea unor norme primare de către magistratul judecător din cadrul Tribunalului Hunedoara şi magistratul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara şi a dispus clasarea la data de 13.02.2025, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.
De asemenea, s-a reţinut că plângerea petentei împotriva ordonanţei de clasare a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin ordonanţa nr. 18/II/2/2025 din data de 12.03.2025 dispusă de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, având în vedere că din probatoriul administrat nu se conturează încălcarea unor norme de legislaţie primară nici de către magistratul judecător din cadrul Tribunalului Hunedoara şi nici de către magistratul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara în legătură cu modalitatea de instrumentare şi soluţionare a dosarului nr. x/2024
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii, prin raportare la nemulţumirile petentei cu privire la ordonanţa din data de 13.02.2025, a constatat că procurorul a realizat acte de cercetare penală, şi anume a accesat site-ul Curţii de Apel Alba Iulia (curteadeapelalbaiulia.ro) şi a ataşat la dosarul penal următoarele acte esenţiale aflării adevărului: motivele de apel formulate de A.. în dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Alba Iulia; decizia civilă nr. 3917/2024 din 27.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă în dosar nr. x/2024; sentinţa civilă nr. 2146/2024 din 14.11.2024 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă în dosar nr. x/2024; sentinţa civilă nr. 12/2024 din 05.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Contestaţii Electorale în dosar nr. x/2024; decizia emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 privind contestaţia formulată de A.. împotriva procesului-verbal nr. x/PVC/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 22 Hunedoara - Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024; procesul-verbal nr. x/PVC/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 22 Hunedoara - Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024; informaţii persoane juridice selecţie nume şi judeţ; raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2023; cererea de chemare în judecată formulată de A.., prin avocatul ales D. din cadrul E..
În continuare, a evidenţiat că criticile petentei privesc activitatea judiciară desfăşurată de judecător şi procuror, iar suspiciunile şi interpretările acesteia pot face exclusiv obiectul analizei de către instanţa de control judiciar competentă, fiind exclus ca un procuror care analizează o plângere a unei părţi nemulţumite de o soluţie pronunţată să aprecieze asupra modului în care un procuror sau un judecător a desfăşurat un raţionament logico-juridic şi a pronunţat o soluţie într-o cauză. S-a arătat că nemulţumirile părţilor din proces pot face doar obiectul criticilor în căile de atac legal reglementate şi, în nicio situaţie, soluţia dispusă nu poate să stea la baza răspunderii penale a magistratului.
În speţă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii a reţinut că petenta nu a oferit niciun element din care să rezulte cel mai mic indiciu că magistratul judecător din cadrul Tribunalului Hunedoara şi magistratul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara au comis o faptă de natură penală în legătură cu modalitatea de instrumentare şi soluţionare a dosarului nr. x/2024, iar, în realitate, nemulţumirile petentei privesc exclusiv soluţiile pronunţate, cu care nu este de acord.
În procedura plângerii contra soluţiei de netrimitere în judecată, a opinat că că obiectul cauzei îl constituie strict analiza legalităţii şi temeiniciei soluţiei de clasare cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, imputată magistraţilor care au pronunţat soluţiile neacceptate de către petentă.
Din acest punct de vedere, a subliniat că nu există niciun indiciu privind exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu de către magistraţi, prin încălcarea unor norme legale primare, care să conducă la vătămarea intereselor legale ale petentei, nu rezultă niciun indiciu referitor la exercitarea cu rea-credinţă a atribuţiilor de serviciu de către magistraţii reclamaţi, iar încercarea de a reforma o decizie a magistratului prin declanşarea unei anchete penale doar pentru că aceasta nu este conformă cu opinia reclamantului, în lipsa oricăror elemente care să contureze un raport juridic de drept penal, echivalează cu o imixtiune în actul de justiţie, guvernat de principiul independenţei magistraţilor.
Împotriva acestei încheieri apelanta A.. a formulat apel, solicitând arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a celor două făptuitoare, admiterea apelului, desfiinţarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Alba Iulia.
Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Prealabil analizării aspectelor invocate de petentă, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară aminteşte că legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice, dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se cere reformarea hotărârii atacate.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală observă că dispoziţiile art. 408 din C. proc. pen. definesc cadrul general de promovare a căii ordinare de atac a apelului, stabilind că sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel.
De asemenea, art. 341 alin. (8) din C. proc. pen. stabileşte că "Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (71) este definitivă."
În acest context, Înalta Curte reţine că petenta A.. a formulat plângere împotriva soluţiei dispuse prin ordonanţa nr. 10/78/P/2025, emisă la data de 13 februarie 2025 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia prin care s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, menţinută prin ordonanţa nr. 18/II/2/2025 din data de 12 martie 2025 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, finalizată cu pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, respectiv încheierea penală nr. 27 din data de 13 mai 2025 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2025, prin care plângerea petentei a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva încheierii penale nr. 27 din data de 13 mai 2025 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2025, petenta a declarat apel.
În lumina celor de mai sus, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară reţine că prezentul apel a fost exercitat împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare, aspectul fiind de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziţii ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar şi principiul unicităţii căilor de atac şi modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.
În ceea ce priveşte cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de apărătorul ales al apelantei, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară reţine că dispoziţiile art. 395 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd că, dacă în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi este necesară reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol.
Prin urmare, Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că în speţă nu se regăseşte situaţia cuprinsă în această reglementare legală, având în vedere că în cauză a fost invocată excepţia inadmisibilităţii declarării căii de atac, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra acestei excepţii, pe care a şi admis-o, astfel că nu s-a trecut la faza cercetării judecătoreşti ori la faza dezbaterii pe fond a cererilor petentei.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară va respinge cererea de repunere a cauzei pe rol.
În temeiul art. 341 alin. (8) din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petenta A.. împotriva încheierii penale nr. 27 din data de 13 mai 2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2025.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Respinge cererea de repunere a cauzei pe rol.
II. Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petenta A.. împotriva încheierii penale nr. 27 din data de 13 mai 2025 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2025.
Obligă apelanta la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 24 iunie 2025.