Transfer of criminal proceedings due to persistent conflict between opposing magistrates undermining judicial impartiality

Şedinţa publică din data de 03 octombrie 2024

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 22 iulie 2024, sub nr. x/2024, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petentul a arătat faptul că, încă din luna septembrie a anului 2022, se află în conflict cu unul dintre magistraţii secţiei penale a Curţii de Apel Craiova, respectiv cu doamna judecător B., care a formulat o sesizare împotriva sa la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, înregistrată sub numărul x din 21.09.2022, o sesizare la Inspecţia Judiciară cu privire la care petentul a emis la data de 23.11.2022 un punct de vedere în lucrarea nr. 22-3304, precum şi o acţiune în răspundere civilă delictuală şi o cerere de ordonanţă preşedinţială înregistrate pe rolul Tribunalului Argeş sub numerele 5628/109/2022 şi 5607/109/2022.

A mai precizat petentul faptul că a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la posibila stare de incompatibilitate în care s-a aflat doamna judecător B. în cursul anului 2022, fiind exercitată de către Inspecţia Judiciară acţiune disciplinară împotriva acesteia.

Totodată, petentul a susţinut că, începând cu luna septembrie 2022, doamna judecător B. a postat pe reţelele de socializare mai multe mesaje ameninţătoare la adresa sa, lăsând să se înţeleagă că îşi va exercita influenţa asupra altor colegi în vederea generării unor consecinţe juridice împotriva lui.

S-a precizat faptul că respectivul conflict a fost pornit de la o postare cu caracter general pe reţeaua de socializare C., în care petentul nu a menţionat numele doamnei judecător B., însă aceasta a considerat că o vizează în mod direct, apreciind că postarea respectivă are şi un caracter discriminator.

Sub acest aspect, petentul a susţinut că postarea sa din data de 17.09.2022 a vizat strict o situaţie ipotetică, nicidecum o persoană anume, prin prisma unor discuţii pe care le avusese anterior vis-a-vis de situaţii ce ţin de etică şi de buna reputaţie pe care un magistrat trebuie să le aibă.

A mai arătat că, în cursul cercetărilor efectuate într-o altă cauză, respectiv în cauza înregistrată pe rolul Parchetului Curţii de Apel Craiova sub nr. x/2022, cu ocazia unei percheziţii informatice efectuată asupra telefonului său mobil, au fost preluate mesaje ulterioare datei de 17.09.2022, respectiv din data de 01.10.2022, prin care avea notate anumite situaţii faptice, şi folosite în dosarul nr. x/2022 înregistrat pe rolul aceluiaşi parchet, în care doamna judecător a secţiei penale a Curţii de Apel Craiova are calitatea de persoană vătămată.

Petentul a învederat că rezultatul percheziţiei informatice i-a fost înmânat doamnei judecător B. de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, urmare a unei cereri formulate în dosarul nr. x/2022, iar doamna judecător B. l-a depus cu titlul de înscrisuri în dosarul civil înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş sub nr. x/2022, dosar în care aceasta are calitatea de reclamantă.

Totodată, s-a apreciat că ordonanţa de clasare ce face obiectul plângerii înregistrate la Curtea de Apel Craiova sub numărul x/2024 încearcă să tranşeze, cu depăşirea limitelor pe care le are sub aspectul competenţei funcţionale Ministerul Public, litigiul civil ce face obiectul dosarului înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş sub nr. x/2022, acreditând ideea unei culpe civile ale petentului prin reţinerea ca temei al clasării pe acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

În plus, petentul a arătat că în prezenta cauză a fost efectuată urmărire penală cu privire la posibile fapte penale săvârşite de doamna judecător B., judecător al Curţii de Apel Craiova, cu încălcarea normelor de competenţă după calitatea persoanei, aspect ce denotă o coninvenţă între magistratul procuror şi persoana cercetată, fapt ce se constituie într-un puternic argument de lipsă de imparţialitate.

De altfel, cu ocazia judecării unei alte cereri de strămutare ce a format obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cerere pe care petentul a menţionat că a formulat-o motivat de aceleaşi împrejurări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pronunţându-se prin încheierea nr. 2819/23.05.2024, a admis cererea şi a dispus strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal la Curtea de Apel Timişoara, secţia de Contencios Admnistrativ şi Fiscal.

Pentru aceste motive, petentul a solicitat admiterea cererii de strămutare a cauzei la o altă curte de apel.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat că prin ordonanţa nr. 936/219/P/2022 din data de 14 iunie 2024, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) din acelaşi cod, rap.la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind infracţiunile de şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 131 din Legea nr. 78/2000 - pretins a fi fost săvârşite de procurorul A. (persoane vătămate B., D.), complicitate la şantaj, prev. de 48 din C. pen. rap. la art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 131 din Legea nr. 78/2000, şi hărţuire, prev. de art. 208 alin. (2) din C. pen. (persoană vătămată B.) - pretins a fi fost săvârşite de jurnalistul E., şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 131 din Legea nr. 78/2000 - pretins a fi fost săvârşită de judecătorul B. (persoană vătămată E.).

Pentru a dispune astfel, procurorul de caz a reţinut că, prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în data de 05.10.2022, sub nr. x/2022, numita B. - judecător la Curtea de Apel Craiova - a solicitat efectuarea de cercetări faţă de numiţii A. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia - şi E. - jurnalist - pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 131 din Legea nr. 78/2000, arătând următoarele:

- în data de 12.09.2022, prin decizia penală nr. 1213 pronunţată în dosarul nr. x/2020, completul de judecată compus din judecătorii F. (preşedinte) şi B., a dispus achitarea a 3 (din 4) inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia (procuror A.), reţinându-se că toate metodele speciale de supraveghere şi de cercetare efectuate în cauză sunt contrare dispoziţiilor art. 8 din CEDO, iar pentru doi dintre inculpaţi nu există nicio probă care să confirme starea de fapt reţinută în actul de sesizare;

- în data de 18.09.2022 au apărut în presa on-line mai multe articole din care rezultă că, la o dată anterioară, dar apropiată de data articolelor, probabil data de 17.09.2022, procurorul A. a publicat pe un grup privat de discuţii de pe C. format doar din magistraţi, următorul mesaj: "Zilele astea sunt în concediu în G. şi nu pot să nu mă întreb: dacă o colegă judecător ale cărei hotărâri rămân definitive, naşte un copil, iar pe certificatul de naştere la numele tatălui înscrie «natural», deoarece nu ştie care coleg a lăsat-o « grea », înseamnă că mai are colega bună reputaţie sau nu? Bunica mea ar fi răspuns fără să stea pe gânduri, dar s-a prăpădit demult!".

Petenta a precizat că a resimţit această acţiune a procurorului A. ca imixtiune, o răzbunare pentru soluţia adoptată în dosarul penal, reprezentând posibil, în opinia procurorului, un avertisment pentru ca, în viitor să nu mai dispună soluţii de achitare în dosarele acestuia.

- în data de 21.09.2022, petenta B. a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la comportamentul procurorului A.;

- ulterior sesizării CNCD, magistratul A. a publicat pe pagina sa de C. mesaje care o vizau pe doamna judecător B. - cu intenţia de a o constrânge să nu sesizeze inspecţia judiciară cu privire la fapta sa din 17.09.2022, iar ulterior sesizării inspecţiei judiciare, magistratul A. 1-a determinat pe jurnalistul E. să publice un articol defăimător la adresa sa - pentru a o constrânge să nu colaboreze cu inspectorul judiciar şi, astfel, să eludeze răspunderea sa disciplinară;

- în data de 05.10.2022 a fost publicat pe site-ul H., de către jurnalistul E., un articol de presă denigrator şi ameninţător la adresa sa, de natură să-i restrângă dreptul la libertate.

Prin ordonanţa nr. 936/P/2022 din data de 10.10.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracţiunile de şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 131 din Legea nr. 78/2000, pretins a fi fost săvârşită de procurorul A., şi complicitate la şantaj, prev. de 48 din C. pen. rap. la art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 131 din Legea nr. 78/2000, pretins a fi fost săvârşită de numitul E..

Prin plângerea din data de 2 noiembrie 2022, numita B. a solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitorului E. şi cu privire la infracţiunea de hărţuire, prev. de art. 208 alin. (2) din C. pen., arătând, în esenţă, că începând cu data de 5 octombrie 2022 - orele 23:13, acesta din urmă i-a trimis nenumărate mesaje şi a încercat să o contacteze telefonic atât prin aplicaţia messenger, cât şi pe whatsapp şi, deşi i-a comunicat în mod repetatcă nu este de acord să fie contactată, în data de 2 noiembrie 2022, numitul E. a apelat-o telefonic şi i-a transmis mesaje tip SMS, sub pretextul că insistă ca ea să răspundă la întrebări jurnalistice - modalitatea agresivă de contact din partea numitului E. creându-i o temere în sensul art. 208 alin. (2) din C. pen., întrucât anterior acesta a publicat articole mincinoase şi defăimătoare, în colaborare cu făptuitorul A., pentru a-1 ajuta pe acesta să eludeze răspunderea disciplinară.

Prin ordonanţa nr. 936/P/2022 din data de 09.11.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză cu privire la infracţiunea de hărţuire, prev. de art. 208 alin. (2) din C. pen., pretins a fi fost săvârşită de numitul E..

Întrucât situaţia de fapt din cauză nu a confirmat acuzaţiile aduse numiţilor A. şi E. de către magistratul B., dar nici nici acuzaţiile aduse acesteia din urmă de către numitul E., procurorul de caz a conchis că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj sub aspect obiectiv şi subiectiv.

Împotriva soluţiei de clasare a formulat plângere petentul A., criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie şi susţinând, în principal, că temeiul clasării îl constituie art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., respectiv acela că fapta nu există, şi nicidecum cel indicat de procuror, respectiv art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

De asemenea, în raport de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., petentul a susţinut că procurorul de caz trebuia să individualizeze teza aplicabilă.

Prin ordonanţa nr. 80/II/2/2024 din 07 mai 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza art. 336 - 339 din C. proc. pen., s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii petentului A. împotriva soluţiei adoptate în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

La data de 17 iulie 2024 s-a înregistrat plângerea formulată de petentul A. potrivit dispoziţiilor art. 340 din C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori înregistrând-o sub nr. x/2024, în procedura camerei preliminare, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 17 octombrie 2024.

În motivarea plângerii, printre altele, petentul a susţinut că din actele dosarului nu reiese că există vreo probă care să confirme faptul că ar fi avut cunoştinţă de soluţia pronunţată de către completul de judecată a apelului din care a făcut parte doamna judecător B., el neavând vreun diferent cu doamna judecător sau vreo discuţie legată de soluţia adoptată de domnia sa.

A mai arătat că, în momentul postării mesajului conţinând raţionamentul deductiv, cu elemente de speţă de etică, nu luase la cunoştinţă de soluţia de clasare la care face referire doamna judecător B., iar aspectele din viaţa privată ale domniei sale îi erau total necunoscute.

Petentul a susţinut că a luat la cunoştinţă de faptele personale indicate de către doamna judecător B. din postările publice ale domniei sale, de pe pagina I. şi a pecizat că pagina de C. în discuţie este un spaţiu public, chiar dacă instrumentele C. permit restricţionarea accesului unor persoane, în condiţiile în care au acces la ea peste 2000 de oameni, magistraţi sau grefieri.

Or, singura care a postat aspecte din viaţa privată a doamnei judecător B. este chiar doamna judecător.

Petentul a apreciat că în mod eronat procurorul de caz nu a dat prioritate declaraţiei persoanei vătămate B., care a precizat că a formulat declaraţie de abţinere în dosarele instrumentate de acesta, după ce domnia sa a efectuat mai multe postări pe pagina de C. I. şi nici nu a verificat modalitatea în care au fost soluţionate aceste declaraţii de abţinere, deoarece este esenţial de stabilit dacă referirile doamnei judecător la temerea în adoptarea pe viitor de soluţii în dosare instrumentate de către petent este o simplă alegaţie în condiţiile în care declaraţiile de abţinere formulate de aceasta au fost admise.

Prin urmare, în opinia petentului, fiindu-i admise declaraţiile de abţinere, este greu de înţeles la ce soluţii ar putea face referire doamna judecător B..

În acelaşi timp, petentul a solicitat să se observe faptul că în prezenta cauză s-a efectuat urmărire penală in rem cu privire la posibila săvârşire de către doamna magistrat B., judecător la Curtea de Apel Craiova, a infracţiunilor de ameninţare şi şantaj, prevăzute de art. 206 din C. pen. şi art. 207 din C. pen., în forma autoratului, prev. de art. 46 din C. pen., şi de către administratorii grupului de C. I. pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni în forma complicităţii, prev de art. 48 din C. pen.

Petentul a criticat că în cauză nu au fost efectuate niciun fel de cercetări pentru stabilirea vinovăţiilor reclamate, procurorul de caz adoptând soluţia clasării fără a efectua cercetări, încălcând, astfel, art. 6 CEDO privind dreptul la un proces echitabil în componenta referitoare la ancheta efectivă.

Mai mult, petentul a opinat în sensul că adoptarea acestei soluţii de către procurorul de la Parchetul Curţii de Apel Craiova reprezintă o încălcare a normelor de procedură penală referitoare la competenţa după calitatea persoanei, deoarece, câtă vreme cercetările vizau săvârşirea de infracţiuni de către o persoană care are calitatea de judecător la Curtea de Apel, competenţa de cercetare revenea, conform Legii nr. 49/2022, secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, petiţionarul a solicitat admiterea plângerii şi schimbarea temeiului clasării din temeiul prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. în temeiul prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., cu privire la infracţiunea de şantaj, faptă prev. şi ped. de art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 131 din Legea 78/2000, cu consecinţa desfiinţării soluţiei şi trimiterea cauzei la unitatea competentă de parchet pentru completarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către numita B., judecător la Curtea de Apel Craiova, a infracţiunilor de ameninţare şi şantaj, prevăzute de art. 206 din C. pen. şi art. 207 din C. pen., în forma autoratului, prev. de art. 46 din C. pen., şi de către administratorii grupului de C. I. pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni în forma complicităţii, prev. de art. 48 din C. pen.

La 25 iulie 2027, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat instanţei dosarul nr. x/2022 (trei volume), împreună cu ordonanţa nr. 80/II/2/2024 din 07 mai 2024 a procurorului general al parchetului, comunicându-se, totodată, că, în raport de disp. art. 341 alin. (2) din C. proc. pen., unitatea de parchet a considerat că nu se impune depunerea de note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii petentului A..

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, se constată că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de faţă evidenţiază existenţa unei stări conflictuale certe între magistraţi care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi rază teritorială a Curţii de Apel Craiova.

Se reţine că, deşi imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), şi aparenţele pot avea importanţă sau, aşa cum spune un proverb englezesc, "justice must not only be done, it must also be seen to be done" ("nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se şi vadă că se face dreptate"). Într-o societate democratică, instanţele trebuie să inspire încredere justiţiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Analizând în aceste coordonate de principiu cererea de strămutare, Înalta Curte constată că din examinarea elementelor de fapt reţinute în cauză rezultă că între petentul A. (procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia) şi doamna B. (judecător la Curtea de Apel Craiova) -magistraţi care îşi desfăşoară activitatea în raza teritorială a aceleiaşi curţi de apel pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2024 ce face obiectul cererii de strămutare -au existat, în mod repetat şi pe o perioadă de timp semnificativă (încă din anul 2022), numeroase situaţii conflictuale de natură personală şi profesională.

Se constată, astfel, că nu ne aflăm în faţa unui incident izolat, ci în prezenţa unei stări conflictuale cu caracter de continuitate, iar persistenţa acestor disensiuni care depăşesc cadrul unor incidente punctuale, conturând o stare tensionată constantă, este susceptibilă să fundamenteze în mod obiectiv aparenţa lipsei de imparţialitate a instanţei învestite cu soluţionarea cauzei nr. 1244/54/2024 aflată pe rolul Curţii de Apel Craiova, astfel cum aceasta este percepută din perspectiva părţilor implicate, în contextul calităţii lor.

De altfel, argumentele invocate în susţinerea prezentei cereri de strămutare sunt similare celor în considerarea cărora dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost strămutat la Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea nr. 2819 din 23 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024.

Aşadar, instanţa supremă, apreciind asupra actualităţii acestor motive, pentru identitate de raţiune, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni cu privire la imparţialitatea magistraţilor de la Curtea de Apel Craiova, în baza art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., va admite cererea formulată de petentul A. şi va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la Curtea de Apel Piteşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În conformitate cu dispoziţiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte apreciază că se impune menţinerea actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Craiova.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A. şi dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la Curtea de Apel Piteşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Menţine actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Craiova.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 octombrie 2024.