Sufficiency of evidence for prosecutor's unauthorized disclosure of confidential medical records and non-existence of computer forgery

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2024

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată, la data de 18.06.2020, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, petentul A. a solicitat efectuarea de cercetări faţă de S.C. B. S.R.L., C. şi D., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., fals informatic, prevăzută de art. 325 din C. pen. şi folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 28.01.2020, pe site-ul www.x.ro au fost publicate o serie de acte de urmărire penală din dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Totodată, s-a învederat că, la data de 08.06.2020, în jurul orei 14:00, pe platforma de socializare E., de pe un profil fals al numitului A., creat de o persoană necunoscută, sub numele de utilizator x, au fost publicate fotografii cu actele medicale ale tatălui acestuia, F., acte ce fuseseră iniţial depuse în probaţiune, în dosarul penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, date preluate în vederea dezbaterii, în aceeaşi zi, la postul de televiziune G. (B. SRL) în cadrul emisiunii "Punctul culminant", la care au participat numiţii H. (senior editor I.), J. (prezentator), K. (jurnalist) şi un alt invitat.

S-a mai arătat că, la data de 10.06.2020, pe site-ul www.x.ro a fost publicat un al doilea articol cu titlul "o fi reală boala lui F.", în care era postat un link către www.cetăţeanul.net, deţinut prin persoana juridică D. de către numitul C., privind publicarea unui alt articol de către autorul "L.", cu titlul "E bolnav de demenţă judecătorul F.?", în care au fost analizate actele medicale susmenţionate şi invocată existenţa unei erori judiciare în cazul condamnării lui M..

La data de 07.08.2020 a fost înregistrată, sub nr. x/2020, plângerea numitului A. care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de S.C. N. S.R.L. (www.x.ro), O. - administrator, P. - autor publicaţie şi C. - autor publicaţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., fals informatic, prevăzută de art. 325 din C. pen. şi folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 28.07.2020, în jurul orei 23:00, o persoană necunoscută a creat un profil fals pe platforma de socializare E., sub numele de utilizator x, pe pagina căruia au fost postate fotografii aparţinând numitului A. şi a publicat un text prin care a făcut publice afecţiunile de sănătate ale persoanei vătămate F. şi lista de medicamente prescrise de medicul de familie al acestuia.

La data de 29.07.2020, datele furnizate de profilul fals susmenţionat au fost preluate de către publicaţia enational.ro pe site-ul vvww.national.ro în cadrul articolului intitulat Q. a împărţit dreptatea deşi era bolnav psihic din anul 2016" şi de către publicaţia online "I.".

La data de 30.07.2020, P. a publicat pe site-ul www.x.ro un articol cu acelaşi subiect, privind documentele medicale ale persoanei vătămate F., intitulat "Şi mai grav pe lângă afecţiunile asociate demenţei, judecătorul Ion Tudoran avea şi polineuropatie diabetică", iar, la data de 31.07.2020, C., utilizând pseudonimul "L." a preluat informaţiile antemenţionate împreună cu mai multe înscrisuri medicale în articolul "Judecătorul F. suferea şi de polineuropatie diabetică boală incompatibilă cu profesia de magistrat", publicat pe site-ul www.cetăţeanul.net.

Aşadar, petentul A. a arătat că toate aceste acţiuni ar fi avut drept scop favorizarea persoanei condamnate M. prin modalitatea obţinerii unei stări de incompatibilitate a judecătorului care l-a condamnat şi admiterea astfel a unei acţiuni de revizuire a hotărârii judecătoreşti.

Prin ordonanţa nr. 270/P/2020 din 20.08.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosire, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Prin ordonanţa nr. 270/P/2020 din 20.08.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus reunirea dosarului penal nr. x/2020 la dosarul penal nr. x/2020

Prin ordonanţa nr. 270/P/2020 din 10.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, unde a fost înregistrat sub nr. x/2021.

Ulterior, în baza art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022, dosarul nr. x/2020 a fost înaintat, pe cale administrativă, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, unde a fost înregistrat sub nr. x/2022.

Prin ordonanţa nr. 2554/P/2022 din 20.05.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen.

Prin ordonanţa nr. 2554/P/2022 din 25.06.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen., art. 46, art. 50, art. 58 şi art. 63 alin. (1) raportat la art. 38 C. proc. pen., s-a dispus clasarea plângerilor formulate de persoana vătămată A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen., întrucât fapta nu există, iar, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. şi folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 privind pe magistratul procuror R., întrucât nu există probe că infracţiunile imputate au fost săvârşite de către aceasta.

Totodată, prin aceeaşi ordonanţă, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. şi folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, faţă de celelalte persoane indicate în actele de sesizare, inclusiv, avocatul S..

De asemenea, s-a dispus declinarea competenţei a cauzei disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Pentru a emite această soluţie, procurorul a reţinut că, din examinarea înscrisurilor de la dosar, în ceea ce priveşte infracţiunea de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen., nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii imputate constând în modalităţile alternative de introducere, modificare sau ştergere, fără drept, a unor date informatice, nici urmarea imediată a oferirii unor date necorespunzătoare adevărului.

Sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen. şi favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., din documentele aflate la dosar, nu a rezultat niciun element probator care să contureze pretinse acţiuni de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire, sub orice formă, din partea vreunui magistrat implicat în activitatea de urmărire penală a dosarului nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, astfel cum au fost descrise în cuprinsul sesizării formulate, constatându-se astfel lipsa corespondenţei între aspectele reclamate cu referire la magistraţi şi aspectele rezultate în urma cercetării penale efectuate în cauză.

În ceea ce priveşte presupusa săvârşire a infracţiunii de folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, s-a arătat că la dosar nu există probe care să contureze o acţiune concretă a organului de urmărire penală de transmitere a actelor medicale către persoane neautorizate.

Împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 2554/P/2022 din 25.06.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, la data de 23.07.2024, a formulat plângere petentul A., arătând, în esenţă, că procurorul de caz nu a efectuat cercetările care se impuneau, neefectuând o anchetă efectivă, iar, motivarea soluţiei prezintă grave fracturi de logică şi raţionament juridic.

Prin ordonanţa nr. 145/II/2/2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa nr. 2554/P/2024 din 25 iunie 2024 a aceleiaşi unităţi de parchet.

Pentru a dispune astfel, procurorul ierarhic superior a reţinut, în esenţă, că, cercetarea faptelor sesizate s-a făcut cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, aşa cum acesta este recunoscut de dispoziţiile art. 6 paragraful 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 23 alin. (11) din Constituţia României şi art. 4 din C. proc. pen., astfel încât, orice persoană împotriva căreia s-a formulat o sesizare este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

Împotriva acestor ordonanţe, în termen legal, a formulat plângere, conform art. 340 C. proc. pen., petentul A., arătând, în esenţă, că organele de urmărire penală nu au depus toate diligenţele pentru aflarea adevărului în cauză şi pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate, sens în care a reluat aspectele învederate prin sesizarea adresată procurorului ierarhic superior.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu spre soluţionare Judecătorului de cameră preliminară ce formează completul C11 C. pen.

Analizând, în acest context, plângerea formulată de petentul A. pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi prin prisma motivelor invocate, judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Verificând, actele dosarului, se constată că, la data de 18.06.2020, petentul A. a sesizat organele judiciare solicitând efectuarea de cercetări faţă de S.C. B. S.R.L., C. şi D., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., fals informatic, prevăzută de art. 325 din C. pen. şi folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 28.01.2020, pe site-ul www.x.ro au fost publicate o serie de acte de urmărire penală din dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Totodată, în cuprinsul sesizării s-a învederat că, la data de 08.06.2020, în jurul orei 14:00, pe platforma de socializare E., de pe un profil fals al numitului A., creat de o persoană necunoscută, sub numele de utilizator x, au fost publicate fotografii cu actele medicale ale tatălui acestuia, F., acte ce fuseseră iniţial depuse în probaţiune, în dosarul penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, acestea fiind preluate, în aceeaşi zi, în vederea dezbaterii la postul de televiziune G. (B. SRL) în cadrul emisiunii "Punctul culminant", la care au participat numiţii H. (senior editor I.), J. (prezentator), K. (jurnalist) şi un alt invitat.

S-a mai menţionat că, la data de 10.06.2020, pe site-ul www.x.ro a fost publicat un al doilea articol cu titlul "o fi reală boala lui F.", în care era postat un link către www.cetăţeanul.net, deţinut prin persoana juridică D. de către numitul C., privind publicarea unui alt articol de către autorul "L.", cu titlul "E bolnav de demenţă judecătorul Tudoran?", în care au fost analizate actele medicale susmenţionate şi invocată existenţa unei erori judiciare în cazul condamnării lui M..

Conform dispoziţiilor art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, constituie infracţiune folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, dacă faptele sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Sintagma "informaţii ce nu sunt destinate publicităţii" are în vedere toate acele informaţii nepublice care pot fi de două categorii, şi anume, informaţii clasificate care intră sub incidenţa Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 248 din 12 aprilie 2002, şi informaţii confidenţiale pentru care există obligativitatea păstrării acestui caracter.

De asemenea, potrivit art. 12 lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare.

Aşadar, pentru a se reţine în sarcina intimatei R., procurorul care a instrumentat dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, săvârşirea faptei reclamate, trebuie să se dovedească că a folosit, direct sau indirect informaţii care nu sunt destinate publicităţii sau că a permis accesul unor persoane neautorizate la astfel de informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În speţă, se observă că petentul T. a formulat plângere penală împotriva atât a judecătorului F., cât şi a fiului acestuia, A., sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, fals, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei şi efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, cauza fiind înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, sub nr. x/2019, şi repartizat spre soluţionare procurorului R..

În cursul cercetărilor, procurorul de caz a dispus mai multe măsuri procesuale şi întocmirea unor acte procedurale, între altele, şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspect, precum şi obţinerea unor acte medicale privindu-l pe judecătorul F. de la mai multe unităţi spitaliceşti.

Totodată, în cadrul aceluiaşi dosar, urmare a unei cereri formulate de persoana vătămată T., procurorul R. a emis ordonanţa nr. 1603/P/2019 din 11.10.2019 prin care a admis cererea de asistare a apărătorului ales la efectuarea oricărui act de urmărire penală, ordonanţa fiind comunicată persoanei vătămate T..

Ulterior, în timp ce dosarul se afla în faza de urmărire penală, pe site-ul www.x.ro a fost publicat un articol intitulat "Tudoran ia calea penitenţei", articol în cadrul căruia a fost ataşată o imagine conţinând ordonanţa anterior menţionată, iar, pe site-urile www.cetăţeanul.net şi www.x.ro au fost publicate o serie de articole cu privire la judecătorul F., conţinând imagini ale unor acte medicale, reprezentând un bilet de ieşire din spital, în conţinutul căruia au fost relevate diagnostice medicale şi tratamentul aplicat pacientului.

În aceste coordonate şi, totodată, reevaluând ansamblul actelor de urmărire penală, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată, la rândul său, că, în speţă, nu se identifică probe certe din care să rezulte o acţiune concretă a intimatei, desemnată în calitate de procuror, să instrumenteze dosarul nr. x/2019, de transmitere a înscrisurilor medicale privindu-l pe numitul F., tatăl petentului, către persoane neautorizate.

Astfel, în ceea ce priveşte ordonanţa din data de 11.10.2019 prin care fost admisă cererea formulată de persoana vătămată privind consultarea dosarului de către apărătorul ales al acesteia, se observă că aceasta a fost comunicată persoanei vătămate, neputând fi urmărit astfel parcursului respectivului înscris, aceeaşi fiind şi situaţia actelor medicale apărute pe unele site-uri în mediul on line, acestea fiind, iniţial, înregistrare la unitatea spitalicească emitentă, iar, ulterior depuse la dosar, atât de către avocat S., cât şi ca urmare solicitării formulate de către procurorul de caz către spital.

Ca atare, având în vedere că, la dosar, nu există probe că intimata R. a săvârşit faptele imputate, se constată că incidenţa temeiului de clasare prevăzut de art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. 1it. c C. proc. pen. a fost corect reţinută prin ordonanţa de clasare atacată în prezenta cauză.

Pe de altă parte, se observă că, în speţă, cercetările nu au fost finalizate, ci procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat doar că lipsesc probe privind săvârşirea faptei de către o persoană care ar atrage competenţa acestei unităţi de parchet, motiv pentru care, a declinat cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru continuarea cercetărilor faţă de celelalte persoane indicate în cuprinsul plângerii formulate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. şi folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea 78/2000.

Sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen., Judecătorul de cameră preliminară reţine că lucrările dosarului nu au relevat indicii că cele două conturi cu numele de utilizatori x şi x au existat în realitate pe reţeaua de socializare E., nici că ar fi fost create în scopul publicării unor acte medicale aparţinând persoanei vătămate F., prin crearea unei aparenţe de divulgare a datelor de către fiul acestuia A. sau că ar fi fost create de însăşi persoana vătămată A. sau de către o altă persoană.

Aşadar, din analiza condiţiilor de creare a conturilor pe platforma E., precum şi potrivit demersurilor întreprinse de procuror către platforma de socializare, în vederea conservării datelor de creare a celor două conturi, nu s-a reuşit identificarea niciunuia dintre conturile E. vizate.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală concluzionează că ordonanţa atacată este temeinică şi legală, nefiind probe privind săvârşirea de către intimata R. a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. şi folosirea, în mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi nici indicii privind existenţa în materialitatea ei a infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen. reclamată de petent, sens în care, în mod corect, a fost reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 2554/P/2022 (2554/76/P/2022) din 25 iunie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa nr. 145/II/2/2024 din 24 iulie 2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 2554/P/2022 (2554/76/P/2022) din 25 iunie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa nr. 145/II/2/2024 din 24 iulie 2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Obligă petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din Camera de consiliu, astăzi, 26 septembrie 2024.