Motion to transfer criminal trial for media prejudice: lack of objective, verifiable facts to establish reasonable suspicion of judicial impartiality

Şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2025

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 18 decembrie 2024, prin avocat A., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 23 decembrie 2024, sub nr. x/2024, petentul B. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, susţinând că există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În argumentare, apărarea a arătat, în esenţă, că, având în vedere asocierea inculpaţilor cauzei cu un clan şi atribuirea acestui renume în raport cu activitatea domnului C., fost consilier judeţean din partea D. în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, fost preşedinte al comisiei nr. 7 din cadrul C.J. Braşov (pentru sănătate, protecţia copilului şi a persoanelor adulte) şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov, funcţii în care se presupune că sus-numitul ar fi comis grave infracţiuni de corupţie, apreciază că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Braşov este puternic afectată. C. a fost condamnat în primă instanţă, iar în apel cauza a fost strămutată de la Curtea de Apel Braşov la Curtea de Apel Târgu Mureş, tocmai pentru considerente vizând publicitatea adusă acestuia şi celor care au avut posibile legături cu el.

Practic, în presa locală au fost publicate o serie de articole cu privire C., dar şi cu privire la aşa zisa lui relaţie cu E., în contextul în care între aceste persoane s-au derulat tot felul de afaceri sau au fost părţi contractante în diferite contracte.

Mai mult decât atât, când au fost efectuate percheziţii în cauza obiect al cererii de strămutare, una dintre acestea a vizat un imobil în care locuieşte fosta soţie a C. şi copiii minori ai acestora, incident care a fost amplu dezbătut în presă şi în comunitatea locală.

Astfel, în legătură cu percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa fostei soţii a C., prin sentinţa civilă nr. 3181/12.04.2021 a Judecătoriei Braşov, astfel cum a fost modificată prin decizia nr. 719/Ap/02.06.2022 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul civil nr. x/2020, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov şi I.G.P.R. Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov - Serviciul Teritorial Braşov au fost obligaţi la publicarea pe site, precum şi într-un cotidian de interes local al Municipiului Braşov, a unui mesaj având ca şi conţinut exprimarea de scuze faţă de atingerea adusă vieţii private prin difuzarea în presă şi în mediul online a imaginilor şi vocilor captate ca urmare a intervenţiei din data de 13.02.2020 (percheziţie). Or, în acest context, este obiectiv riscul unui transfer de imagine de la C. către B., cu efect negativ asupra modului în care acesta din urmă este perceput de completul de judecată care va soluţiona cauza în apel şi care va stabili definitiv mens rea, dar mai ales actus reus.

Pe de altă parte, în contextul în care F. a aparţinut domnului C., în speţă se reţine că B. ar fi primit, la data de 24.06.2019, pe telefonul său, două fotografii cu adeverinţe de venit despre care se afirmă că ar fi false, care sunt redactate în limba engleză şi din care rezultă că numiţii G. şi H. ar fi fost angajaţi ai postului de presă sus-menţionat. Or, acest aspect este de natură "a-l lega" pe B. şi restul persoanelor interesate de C., aspect care poate crea anumite prejudecăţi în mentalul colectiv, de natură a se răsfrânge asupra imparţialităţii celor chemaţi să realizeze actul de justiţie.

Apărarea a mai arătat că în dosarul obiect al cererii de strămutare, domnul C. a solicitat eliberarea unui certificat de grefă cu privire la calitatea pe care o deţine în cauză, sens în care a făcut referire la percheziţia care s-a efectuat la domiciliul copiilor săi minori, menţionând că acest certificat îi este necesar în dosarul civil nr. x/2020 care se afla, la momentul de referinţă, pe rolul Tribunalului Braşov, în apel. În acest context, la dosar a fost depus procesul-verbal de percheziţie efectuat la "domiciliul lui I. în prezenţa doamnei J.".

Pentru argumentele prezentate, făcând trimitere la tabelul anexat cererii, în care a prezentat articolele de presă apreciate ca dovedind interes pentru cauză şi invocând numărul extrem de mare de articole de presă (locală şi naţională) în care este dezbătută situaţia E., precum şi legăturile acesteia cu C. sau cu alte personalităţi locale care şi în prezent deţin funcţii importante şi care sunt prezente în conştiinţa colectivă, apărarea a susţinut că toate acestea denotă că a existat o cerinţă de dezbatere şi informare din partea colectivităţii şi care a avut şi are ca efect instalarea în conştiinţa colectivă a unei prejudecăţi generalizate de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie a celor judecaţi în cauza de strămutat. Or, acest efect, în mod obiectiv, se răsfrânge inconştient prin proiecţie şi transfer şi asupra celor care asigură realizarea actului de justiţie în comunitatea braşoveană, presiunea fiind dată de faptul că opinia publică aşteaptă o reacţie fermă din partea judecătorilor Curţii de Apel Braşov.

Cererii i-au fost ataşate tabelul anterior menţionat şi o listă enumerativă a următoarelor articole de presă, stocate pe un suport optic ataşat notelor scrise depuse de petent, prin apărător ales, la data de 19 decembrie 2024: xxx

La data de 16 ianuarie 2025, Curtea de Apel Braşov a transmis dovezile de încunoştiinţare a părţilor prev. de art. 73 alin. (2) C. proc. pen., precum şi referatul de informaţii prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia a făcut un amplu istoric al cauzei, indicând obiectul acesteia - apelurile formulate, printre alţii, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Braşov şi inculpatul B. împotriva sentinţei penale nr. 201/S din 27 septembrie 2024 a Tribunalului Braşov, prin care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice şi de spălarea banilor, spălarea banilor şi complicitate la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, dar şi măsurile dispuse de instanţă la primul termen de judecată fixat în cauză (5 decembrie 2024).

Curtea de Apel Braşov a transmis şi un succint punct de vedere asupra cererii de strămutare, solicitând respingerea acesteia cu motivarea că singurul motiv invocat în susţinerea sa - pretinsa presiune ce ar putea fi exercitată de instituţiile mass-media asupra înfăptuirii actului de justiţie - nu este întemeiat întrucât petentul nu a făcut dovada unei mediatizări excesive a cauzei în prezent şi nici a faptului că prin prezentarea în media a cauzei s-ar putea provoca o tulburare a ordinii publice în Braşov, care să impună strămutarea acesteia.

La termenul fixat pentru judecarea cauzei, 30 ianuarie 2025, apărătorul ales al petentului şi reprezentantul Ministerului Public au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei hotărâri.

La acelaşi termen, dând curs solicitărilor instanţei de a transmite la dosar, în format letric, articolele de presă pe care le apreciază relevante în susţinerea cererii de strămutare, apărarea a trimis la dosar, prin e-mail, înscrisurile aflate la dosar.

*

Analizând cererea formulată de petentul B., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor, Înalta Curte constată că afirmaţiile petentului B. nu sunt susţinute de elemente obiective, care să releve întrunirea cerinţelor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

În acest sens, constată că ambele motive invocate de petent în susţinerea cererii de strămutare sunt fundamentate, în mod determinant, pe chestiunea mediatizării excesive a cauzei pe fondul unei presupuse relaţii/legături a petentului cu decidenţi politici locali, în general (sens în care, doar în concluziile orale, l-a nominalizat pe numitul K., susţinând că acesta este liderul D. Braşov, fost ministru, actual preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov) şi, în special, cu numitul C. [indicat ca fost consilier judeţean din partea D. în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, fost preşedinte al comisiei nr. 7 din cadrul C.J. Braşov (pentru sănătate, protecţia copilului şi a persoanelor adulte) şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov, dar şi fost propietar al postului de televiziune locală F.].

Practic, apărarea susţine că, deşi C. nu are vreo calitate procesuală în dosarul de faţă, pe fondul notorietăţii sale - persoană publică cercetată în mai multe dosare pentru infracţiuni de corupţie, care se bucură de un interes manifest din partea presei (acesta fiind, de altfel, motivul strămutării la Curtea de Apel Târgu Mureş a unei cauze penale care îl vizează), în presă au fost publicate numeroase articole cu privire la aşa-zisele lui relaţii şi legături cu E., şi, deci, implicit cu petentul.

Or, în condiţiile în care, pe de o parte, C. este acuzat de comiterea unor grave infracţiuni de corupţie în funcţiile publice pe care le-a ocupat în administraţia publică locală, iar pe de altă parte, acesta, în urma efectuării, în mod eronat (în cauza obiect al cererii de strămutare), a unei percheziţii domiciliare la locuinţa fostei sale soţii, a obţinut în justiţie o hotărâre civilă favorabilă prin care Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov şi I.G.P.R. Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov - Serviciul Teritorial Braşov au fost obligaţi la publicarea pe site, precum şi într-un cotidian de interes local din municipiul Braşov, a unui mesaj conţinând scuze faţă de atingerea adusă vieţii private prin difuzarea în presă şi în mediul online a imaginilor şi vocilor captate cu ocazia efectuării percheziţiei, mediatizarea invocată poate avea drept efect transferarea imaginii negative a persoanei sus-menţionate şi a resentimentelor determinate de demersurile sale judiciare asupra petentului, aspect care poate crea anumite prejudecăţi în mentalul colectiv, de natură a se răsfrânge asupra imparţialităţii judecătorilor chemaţi să realizeze actul de justiţie.

Mai susţine că acelaşi efect negativ asupra percepţiei instanţei investite cu soluţionarea cauzei îl poate avea şi împrejurarea că organele de anchetă susţin că petentul ar fi primit pe telefon două adeverinţe false eliberate de F. (postul de televiziune deţinut anterior de C.).

Evaluând aceste susţineri, Înalta Curte constată, în ceea ce priveşte pretinsa mediatizare excesivă a cauzei în contextul menţionat, că acest aspect nu poate pune, în mod real, în discuţie, imparţialitatea magistraţilor braşoveni învestiţi cu soluţionarea cauzei petentului, în condiţiile în care dintre cele 24 de articole în format letric transmise la dosar la data de 30 ianuarie 2025, 20 au apărut în presă într-un interval de timp plasat anterior (majoritatea în anul 2020) înregistrării dosarului pe rolul Curţii de Apel Braşov, în apel, la 11 noiembrie 2024, iar celelalte 4 articole, care au fost publicate imediat după pronunţarea hotărârii de condamnare în primă instanţă - se rezumă la prezentarea soluţiei pronunţate de Tribunalul Braşov.

Or, chiar făcând abstracţie de data publicării articolelor de presă sus-menţionate, se impune a se constata că apariţia, în cotidiene locale sau regionale şi/sau naţionale, online sau scriptice, a unor articole vizând dosarul a cărui strămutare se solicită, în cuprinsul cărora, pe lângă informări privind stadiul dosarului şi obiectul acuzaţiilor aduse membrilor E., se fac anumite comentarii referitoare la persoana unora dintre inculpaţi şi posibilele legături ale acestora cu numitul C., nu este aptă a susţine eo ipso temerea că judecătorii Curţii de Apel Braşov nu pot da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea cauzei.

În virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor şi împrejurările cauzei.

De altfel, în speţă, aşa cum s-a arătat, cererea de strămutare este fundamentată, în mod esenţial, pe mediatizarea excesivă a dosarului, apărarea susţinând că, urmare asocierii petentului (şi a altor membri ai E.) cu numitul C., persoană publică pentru care mass-media are un interes real, este posibilă instalarea în conştiinţa colectivă a unei prejudecăţi generalizate faţă de persoanele judecate în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, care poate afecta imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu judecarea acestei cauze.

Susţinerile petentului sunt neîntemeiate.

În lipsa unor aspecte verificabile vizând aşa-zisa afectare a obiectivităţii judecătorilor ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate prin maniera de prezentare a petentului şi cauzei, în elementele sale esenţiale, în presa locală şi/sau naţională, respectiv prin asocierea numitului B. cu o persoană publică apreciată de apărare ca fiind controversată, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare prevăzute de lege, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate a majorităţii judecătorilor, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica însă admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator obiectiv suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor unei instanţe este afectată.

În consecinţă, în lipsa unor elemente factuale verificabile obiectiv, apte să demonstreze existenţa aşa-zisei presiuni mediatice la care ar fi supuşi judecătorii Curţii de Apel Braşov prin articolele de presă transmise la dosarul cauzei şi să susţină, deopotrivă, presupusele efecte negative ale acesteia în planul imparţialităţii magistraţilor învestiţi cu soluţionarea dosarului a cărui strămutare se solicită, susţinerile petentului se plasează în sfera unor simple aserţiuni, fără susţinere factuală.

Prin urmare, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului B., simpla susţinere că instanţa Curţii de Apel Braşov nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 ianuarie 2025.