EU agricultural subsidy fraud: standing to appeal, late-filed statute of limitations arguments, and non-typicality of falsified animal data

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C. şi D., precum şi de persoanele interesate E. şi F., constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 236 din data de 12.04.2024 pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosarul nr. x/2021, printre altele, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (31 acte materiale), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2017), la pedeapsa de 3 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (29 acte materiale-campania APIA 2018), la pedeapsa de 3 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen., s-a constatat că cele trei infracţiuni sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1097 din 18.06.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Judecătoria Arad, definitivă prin decizia penală nr. 304/A din 11.03.2020 a Curţii de Apel Timişoara, astfel cum a fost modificată prin sentinţa penală nr. 71/CA din 16.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin neapelare la data de 16.03.2023.

În temeiul art. 97 alin. (1) C. pen., a fost anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate prin sentinţa penală nr. 1097 din 18.06.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Judecătoria Arad, definitivă prin decizia penală nr. 304/A din 11.03.2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, astfel cum a fost modificată prin sentinţa penală nr. 71/CA din 16.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin neapelare la data de 16.03.2023.

A fost descontopită pedeapsa rezultată de 2 ani şi 4 luni închisoare şi au fost repuse cele două pedepse componente de 2, respectiv 1 an închisoare, în individualitatea lor, şi a fost înlăturat provizoriu sporul.

În conformitate art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite toate pedepsele, fiind aplicată cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, rezultând pedeapsa finală de 6 ani închisoare, în regim de detenţie.

De asemenea, au fost contopite pedepsele complementare şi accesorii, fiind dedusă durata arestului preventiv şi a reţinerii.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnată inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (31 acte materiale), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnată inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2017), la pedeapsa de 2 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnată inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2018), la pedeapsa de 2 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) C. pen. au fost contopite cele trei pedepse, fiind aplicată pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, rezultând pedeapsa finală de 3 ani şi 4 luni închisoare pe care inculpata o va executa în regim de detenţie.

De asemenea, au fost aplicate pedepse complementare şi accesorii şi a fost dedusă durata reţinerii.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnată inculpata C. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 48 raportat la art. 306 alin. (1) şi aplicarea art. 35 C. pen. (31 acte materiale), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnată inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2017), la pedeapsa de 2 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, a fost condamnată inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (29 acte materiale-campania APIA 2018), la pedeapsa de 2 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) C. pen. au fost contopite cele trei pedepse, fiind aplicată pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, rezultând pedeapsa finală de 3 ani şi 4 luni închisoare pe care inculpata o va executa în regim de detenţie.

De asemenea, au fost aplicate pedepsele complementare şi accesorii şi a fost dedusă durata reţinerii.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., a fost condamnată inculpata D., pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000 (campania APIA 2017), la pedeapsa de 2 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen., a fost condamnată inculpata D. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000 (campania APIA 2018), la pedeapsa de 2 ani închisoare, fiindu-i aplicate pedepse complementare şi accesorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) C. pen. au fost contopite cele două pedepse, fiind aplicată pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, rezultând pedeapsa finală de 2 ani şi 8 luni închisoare.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul 19 C. pen. raportat la art. 1.357 C. civ., art. 1.382 C. civ., art. 111 alin. (1) şi art. 141 alin. (2) Codul de procedură fiscală, a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.)

În temeiul 19 C. pen. raportat la art. 1.357 C. civ., art. 1.382 C. civ., art. 111 alin. (1) şi art. 141 alin. (2) Codul de procedură fiscală, a fost admisă acţiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale-Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Arad

În baza art. 2502 C. proc. pen., raportat la art. 250 C. proc. pen., au fost menţinute, măsurile asigurătorii a sechestrului (în ceea ce le priveşte pe inculpatele C. şi D., inclusiv asupra bunurilor deţinute în comun cu soţii acestora, F. şi E.) şi popririi.

În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare comiterii infracţiunii şi desfiinţarea înscrisurilor falsificate.

II. Împotriva acestei hotărâri au formulat apel inculpaţii A., B., C., D., părţile responsabile civilmente Asociaţia crescătorilor de vite - Buffalo şi G., precum şi părţile interesate E. şi F..

Prin decizia penală nr. 1091/A din data de 20.12.2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, printre altele, s-au decis următoarele:

În baza art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata D., persoanele interesate E. şi F. şi părţile responsabile civilmente H. şi G. împotriva sentinţei penale nr. 236 din data de 12.04.2024 pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de către inculpaţii A., C. şi B., împotriva sentinţei penale nr. 236 din data de 12.04.2024 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2021.

A fost desfiinţată în parte sentinţa apelată doar cu privire la inculpaţii A., B. şi C. şi doar în privinţa laturii penale, şi rejudecând în aceste limite, s-a dispus:

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A.:

1. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului A. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (31 acte materiale), cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 3 ani închisoare la 2 ani şi 6 luni închisoare.

2. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului A. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2017), cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 3 ani închisoare la 2 ani şi 6 luni închisoare.

3. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului A. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (29 acte materiale-campania APIA 2018), cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 3 ani închisoare la 2 ani şi 6 luni închisoare.

4. A fost menţinută dispoziţia de anulare a beneficiului suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate prin sentinţa penală nr. 1097 din 18.06.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Judecătoria Arad, definitivă prin decizia penală nr. 304/A din 11.03.2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, astfel cum a fost modificată prin sentinţa penală nr. 71/CA din 16.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2023, definitivă la data de 16.03.2023, precum şi menţiunea de descontopire a pedepsei rezultante de 2 ani şi 4 luni închisoare şi de repunere în individualitate a celor două pedepse componente de 2 ani închisoare, respectiv 1 an închisoare.

5. În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite cele trei pedepse de câte 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicate prin prezenta decizie pentru infracţiunile deduse judecăţii cu celelalte două pedepse 2 ani închisoare, respectiv 1 an închisoare, aplicate prin sentinţa penală nr. 1097 din 18.06.2019 pronunţată de Judecătoria Arad, în dosarul nr. x/2016, definitivă prin decizia penală nr. 304/A din 11.03.2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, astfel cum a fost modificată prin sentinţa penală nr. 71/CA din 16.03.2023, nr. dosar x/2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, sens în care i-a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea 2 ani şi 6 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 ani şi 8 luni (reprezentând o treime din durata totală a celorlalte pedepse), inculpatul A. urmând a executa pedeapsa principală rezultantă de 5 ani şi 2 luni închisoare, în regim de detenţie.

Au fost menţinute dispoziţiile privind aplicarea şi contopirea pedepselor complementare şi accesorii.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B.:

1. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatei B. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (31 acte materiale), cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 2 ani închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare.

2. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatei B. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2017), cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 2 ani închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare.

3. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatei B. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2018), cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 2 ani închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare.

4. În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite cele trei pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare, aplicate pentru infracţiunile deduse judecăţii, sens în care i-a fost aplicată inculpatei B. pedeapsa cea mai grea 1 an şi 6 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 1 an (reprezentând o treime din durata totală a celorlalte pedepse), inculpata B. urmând a executa pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare, în regim de detenţie.

Au fost menţinute dispoziţiile privind aplicarea şi contopirea pedepselor complementare şi accesorii.

În ceea ce o priveşte pe inculpata C.:

1. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatei C. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 48 raportat la art. 306 alin. (1) şi aplicarea art. 35 C. pen. (31 acte materiale); (31 acte materiale aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 2 ani închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare.

2. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatei C. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale-campania APIA 2017) cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 2 ani închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare.

3. A fost redusă pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatei C. de către prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen..rap. la art. 18 indice 1 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (29 acte materiale-campania APIA 2018), cu aplicarea art. 19 din Legea 682/2002, de la 2 ani închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare.

4. În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite cele trei pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare, aplicate pentru infracţiunile deduse judecăţii, sens în care i-a fost aplicată inculpatei C. pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 1 an (reprezentând o treime din durata totală a celorlalte pedepse), inculpata C. urmând a executa pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Au fost menţinute dispoziţiile privind aplicarea şi contopirea pedepselor complementare şi accesorii.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatei C..

Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei penale atacate care nu contravin cu prezenta.

În fapt şi în drept, în ceea ce priveşte infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, instanţa de apel a reţinut că:

Fapta inculpatului A. -de a prezenta la A.P.I.A., în campania din anul 2017, date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 59 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 6 fermieri (A. - 10 taurine, precum şi ca împuternicit pentru J. - 9 taurine, K. - 10 taurine, L.-10 taurine, M. - 10 taurine, N., fostă K. - 10 taurine), -de a o determina pe B. să prezinte în campania din anul 2017 date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 80 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 8 fermieri (B. - 10 taurine, precum şi ca împuternicită pentru O. - 10 taurine, P. - 10 taurine, Q. - 10 taurine, R. - 10 animale, S.- 10 taurine, T.- 10 taurine, U.- 10 taurine), -de a o determina pe D. să prezinte la A.P.I.A.

în campania din anul 2017 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016), -de a o determina pe V. să prezinte în campania din anul 2017 date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 30 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 3 fermieri (V.- 10 taurine, precum şi ca împuternicită pentru W.- 10 taurine, X.- 10 taurine), -de a determina un număr de alţi 9 fermieri (Y. - 10 taurine, Z. - 10 taurine, AA.- 10 taurine, BB. - 9 taurine, CC.- 10 taurine, DD.- 10 taurine, EE.- 10 taurine, FF.- 10 taurine, GG.- 10 taurine), să prezinte în campania din anul 2017 la A.P.I.A. date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 89 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016), precum şi -de a determina un fermier (HH.- 10 taurine), care fără a cunoaşte situaţia reală, să prezinte în campania din anul 2017 la A.P.I.A. date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 181 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale din care 6 acte materiale sub forma autoratului, 21 acte materiale sub forma instigării şi 1 act material sub forma participaţiei improprii cu menţiunea că actele materiale săvârşite în formele de participaţie menţionate se absorb în autorat);

Fapta inculpatului B. -de a prezenta în campania din anul 2017 date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 80 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 8 fermieri (B. - 10 taurine, precum şi ca împuternicită pentru O. - 10 taurine, P. - 10 taurine, Q. - 10 taurine, R. - 10 animale, S.- 10 taurine, T.- 10 taurine, U.- 10 taurine), -de a-l sprijini şi ajuta pe A. în campania din anul 2017, să prezinte date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 59 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 6 fermieri (A. - 10 taurine, precum şi ca împuternicit pentru J. - 9 taurine, K. - 10 taurine, L.-10 taurine, M. - 10 taurine, N., fostă K. - 10 taurine), de a o determina pe D. să prezinte la A.P.I.A.

în campania din anul 2017 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016), de a o determina pe V. să prezinte în campania din anul 2017 date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 30 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 3 fermieri (V.- 10 taurine, precum şi ca împuternicită pentru W.- 10 taurine, X.- 10 taurine), de a determina un număr de alţi 9 fermieri (Y. - 10 taurine, Z. - 10 taurine, AA.- 10 taurine, BB. - 9 taurine, CC.- 10 taurine, DD.- 10 taurine, EE.- 10 taurine, FF.- 10 taurine, GG.- 10 taurine), să prezinte în campania din anul 2017 la A.P.I.A. date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 89 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016), precum şi de a determina un fermier (HH.- 10 taurine), care fără a cunoaşte situaţia reală, să prezinte în campania din anul 2017 la A.P.I.A. date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 181 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale din care 8 acte materiale sub forma autoratului, 20 acte materiale sub forma complicităţii cu menţiunea că actele materiale săvârşite în formele de participaţie menţionate se absorb în autorat);

Fapta inculpatului D. de a prezenta la A.P.I.A. în campania din anul 2017 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016), şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 181 din Legea 78/2000;

Fapta inculpatului C. de a-l sprijini şi ajuta pe inculpatul A. să prezinte la A.P.I.A., în campania din anul 2017, date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 59 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 6 fermieri (A. - 10 taurine, precum şi ca împuternicit pentru J. - 9 taurine, K. - 10 taurine, L.-10 taurine, M. - 10 taurine, N., fostă K. - 10 taurine), de a o determina pe B. să prezinte în campania din anul 2017 date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 80 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 8 fermieri (B. - 10 taurine, precum şi ca împuternicită pentru O. - 10 taurine, P. - 10 taurine, Q. - 10 taurine, R. - 10 animale, S.- 10 taurine, T.- 10 taurine, U.- 10 taurine), de a o determina pe D. să prezinte la A.P.I.A.

în campania din anul 2017 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016), de a o determina pe V. să prezinte în campania din anul 2017 date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 30 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) în numele unui număr de 3 fermieri (V.- 10 taurine, precum şi ca împuternicită pentru W.- 10 taurine, X.- 10 taurine), de a determina un număr de alţi 9 fermieri (Y. - 10 taurine, Z. - 10 taurine, AA.- 10 taurine, BB. - 9 taurine, CC.- 10 taurine, DD.- 10 taurine, EE.- 10 taurine, FF.- 10 taurine, GG.- 10 taurine), să prezinte în campania din anul 2017 la A.P.I.A. date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 89 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016), precum şi de a determina un fermier (HH.- 10 taurine), care fără a cunoaşte situaţia reală, să prezinte în campania din anul 2017 la A.P.I.A. date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 181 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (28 acte materiale);

Fapta inculpatului A. de a prezenta la A.P.I.A., în campania din anul 2018, -date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 58 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 49 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 5 fermieri (A. - 10 taurine +10 viţei, A. - 10 taurine preluate de pe exploataţia înregistrată pe numele lui O., precum şi ca împuternicit pentru J. - 9 taurine +9 viţei, K. - 10 taurine+ 10 viţei, N., fostă K. - 10 taurine + 10 viţei, H.- 9 taurine din cele 10 care au fost înregistrate pe exploataţia lui II. + 10 viţei) şi date nereale privind existenţa unui număr de 273 taurine (în numele fermierului G. - 16 taurine din rasa Bălţata Românească fapt urmat de retragerea cererii la scurt timp după depunerea acesteia, în numele fermierului H. - 34 taurine metis fapt urmat de retragerea cererii privind aceste animale la scurt timp după depunerea acesteia, în numele fermierului A. - 220 taurine metis şi Limousin fapt urmat de retragerea cererii privind aceste animale la scurt timp după depunerea acesteia şi ca împuternicit pentru fermierul J. - 3 taurine metis), -de a o determina pe B. să prezinte în campania din anul 2018 date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 90 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 90 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 9 fermieri (B. - 10 taurine+10 viţei, precum şi ca împuternicită pentru P. - 10 taurine+10 viţei, Q. - 10 taurine+10 viţei, R. - 10 animale+10 viţei, L. - 10 taurine+10 viţei, M. - 10 taurine+10 viţei, S.- 10 taurine + 10 viţei, T.- 10 taurine + 10 viţei, U.- 10 taurine + 10 viţei) şi date nereale privind existenţa unui număr de 140 taurine (în numele fermierului B. - 3 taurine metis, precum şi ca împuternicită pentru P. - 3 taurine metis, Q. - 29 taurine metis şi Hollstein, R. - 32 taurine metis, L. - 3 taurine metis, M. - 3 taurine metis, S.- 33 taurine metis, T.- 3 taurine metis, U.- 31 taurine metis), -de a o determina pe D. să prezinte la A.P.I.A.

în campania din anul 2018 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 10 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale -de a-l determina pe W. să prezinte în campania din anul 2018 date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 20 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 20 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 2 fermieri (W.- 10 taurine + 10 viţei, X.- 10 taurine + 10 viţei) -de a determina un număr de alţi 10 fermieri (Y. - 10 taurine+ 10 viţei, Z. - 10 taurine+ 10 viţei, AA.- 10 taurine+ 10 viţei, BB. - 9 taurine+ 9 viţei, CC.- 10 taurine+ 10 viţei, V.- 10 taurine+ 10 viţei, DD.- 10 taurine+ 10 viţei, EE.- 10 taurine+ 10 viţei, FF.- 10 taurine+ 10 viţei, GG.- 10 taurine+ 10 viţei), să prezinte în campania din anul 2018 la A.P.I.A. date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 99 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 99 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale şi date nereale privind existenţa unui număr de 12 taurine în numele fermierului (Z. - 3 taurine metis, AA.- 3 taurine Hollstein, BB. - 3 taurine metis, EE.- 3 taurine metis) precum şi -de a determina un fermier (HH.- 10 taurine), care fără a cunoaşte situaţia reală, să prezinte în campania din anul 2018 la A.P.I.A. date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 10 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale şi date nereale privind existenţa unui număr de 82 taurine în numele fermierului (HH.- 3 taurine metis) şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 181 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (29 acte materiale din care 5 acte materiale sub forma autoratului, 1 act material în formă tentantă - G. - 16 taurine din rasa Bălţata Românească, 22 acte materiale sub forma instigării şi 1 act material sub forma participaţiei improprii cu menţiunea că actele materiale săvârşite în formele de participaţie şi tentantă menţionate se absorb în autorat);

Fapta inculpatului B. de a prezenta la A.P.I.A., în campania din anul 2018 -date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 90 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 90 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 9 fermieri (B. - 10 taurine+10 viţei, precum şi ca împuternicită pentru P. - 10 taurine+10 viţei, Q. - 10 taurine+10 viţei, R. - 10 animale+10 viţei, L. - 10 taurine+10 viţei, M. - 10 taurine+10 viţei, S.- 10 taurine + 10 viţei, T.- 10 taurine + 10 viţei, U.- 10 taurine + 10 viţei) şi date nereale privind existenţa unui număr de 140 taurine (în numele fermierului B. - 3 taurine metis, precum şi ca împuternicită pentru P. - 3 taurine metis, Q. - 29 taurine metis şi Hollstein, R. - 32 taurine metis, L. - 3 taurine metis, M. - 3 taurine metis, S.- 33 taurine metis, T.- 3 taurine metis, U.- 31 taurine metis), -de a-l sprijini şi ajuta pe A.

în campania din anul 2018, să prezinte date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 58 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 49 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 5 fermieri (A. - 10 taurine +10 viţei, A. - 10 taurine preluate de pe exploataţia înregistrată pe numele lui O., precum şi ca împuternicit pentru J. - 9 taurine +9 viţei, K. - 10 taurine+ 10 viţei, N., fostă K. - 10 taurine + 10 viţei, H.- 9 taurine din cele 10 care au fost înregistrate pe exploataţia lui II. + 10 viţei) şi date nereale privind existenţa unui număr de 273 taurine (în numele fermierului G. - 16 taurine din rasa Bălţata Românească fapt urmat de retragerea cererii la scurt timp după depunerea acesteia, în numele fermierului H. - 34 taurine metis fapt urmat de retragerea cererii privind aceste animale la scurt timp după depunerea acesteia, în numele fermierului A. - 220 taurine metis şi Limousin fapt urmat de retragerea cererii privind aceste animale la scurt timp după depunerea acesteia şi ca împuternicit pentru fermierul J. - 3 taurine metis) precum şi în numele fermierului G. - 16 taurine din rasa Bălţata Românească (1 act material în formă tentantă), de a o determina pe D. să prezinte la A.P.I.A.

în campania din anul 2018 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 10 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale, de a-l determina pe W. să prezinte în campania din anul 2018 date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 20 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 20 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 2 fermieri (W.- 10 taurine + 10 viţei, X.- 10 taurine + 10 viţei), de a determina un număr de alţi 10 fermieri (Y. - 10 taurine+ 10 viţei, Z. - 10 taurine+ 10 viţei, AA.- 10 taurine+ 10 viţei, BB. - 9 taurine+ 9 viţei, CC.- 10 taurine+ 10 viţei, V.- 10 taurine+ 10 viţei, DD.- 10 taurine+ 10 viţei, EE.- 10 taurine+ 10 viţei, FF.- 10 taurine+ 10 viţei, GG.- 10 taurine+ 10 viţei), să prezinte în campania din anul 2018 la A.P.I.A. date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 99 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 99 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale şi date nereale privind existenţa unui număr de 12 taurine în numele fermierului (Z. - 3 taurine metis, AA.- 3 taurine Hollstein, BB. - 3 taurine metis, EE.- 3 taurine metis) precum şi de a determina un fermier (HH.- 10 taurine), care fără a cunoaşte situaţia reală, să prezinte în campania din anul 2018 la A.P.I.A. date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 10 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale şi date nereale privind existenţa unui număr de 82 taurine în numele fermierului (HH.- 3 taurine metis) şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 181 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (29 acte materiale din care 9 acte materiale sub forma autoratului, 20 acte materiale sub forma complicităţii cu menţiunea că actele materiale săvârşite în formele de participaţie menţionate se absorb în autorat);

Fapta inculpatului D. de a prezenta la A.P.I.A. în campania din anul 2018 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 10 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 181 din Legea 78/2000;

Fapta inculpatului C. de a-l sprijini şi ajuta pe inculpatul A. să prezinte la A.P.I.A., în campania din anul 2018, date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 58 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 49 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 5 fermieri (A. - 10 taurine +10 viţei, A. - 10 taurine preluate de pe exploataţia înregistrată pe numele lui O., precum şi ca împuternicit pentru J. - 9 taurine +9 viţei, K. - 10 taurine+ 10 viţei, N., fostă K. - 10 taurine + 10 viţei, H.- 9 taurine din cele 10 care au fost înregistrate pe exploataţia lui II. + 10 viţei) şi date nereale privind existenţa unui număr de 273 taurine (în numele fermierului G. - 16 taurine din rasa Bălţata Românească fapt urmat de retragerea cererii la scurt timp după depunerea acesteia, în numele fermierului H. - 34 taurine metis fapt urmat de retragerea cererii privind aceste animale la scurt timp după depunerea acesteia, în numele fermierului A. - 220 taurine metis şi Limousin fapt urmat de retragerea cererii privind aceste animale la scurt timp după depunerea acesteia şi ca împuternicit pentru fermierul J. - 3 taurine metis) precum şi în numele fermierului G. - 16 taurine din rasa Bălţata Românească (1 act material în formă tentantă), de a o determina pe B. să prezinte în campania din anul 2018 date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 90 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 90 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 9 fermieri (B. - 10 taurine+10 viţei, precum şi ca împuternicită pentru P. - 10 taurine+10 viţei, Q. - 10 taurine+10 viţei, R. - 10 animale+10 viţei, L. - 10 taurine+10 viţei, M. - 10 taurine+10 viţei, S.- 10 taurine + 10 viţei, T.- 10 taurine + 10 viţei, U.- 10 taurine + 10 viţei) şi date nereale privind existenţa unui număr de 140 taurine (în numele fermierului B. - 3 taurine metis, precum şi ca împuternicită pentru P. - 3 taurine metis, Q. - 29 taurine metis şi Hollstein, R. - 32 taurine metis, L. - 3 taurine metis, M. - 3 taurine metis, S.- 33 taurine metis, T.- 3 taurine metis, U.- 31 taurine metis), de a o determina pe D. să prezinte la A.P.I.A.

în campania din anul 2018 date nereale privind naşterea şi categoria din care făceau parte un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 10 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale de a-l determina pe W. să prezinte în campania din anul 2018 date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 20 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 20 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale în numele unui număr de 2 fermieri (W.- 10 taurine + 10 viţei, X.- 10 taurine + 10 viţei) de a determina un număr de alţi 10 fermieri (Y. - 10 taurine+ 10 viţei, Z. - 10 taurine+ 10 viţei, AA.- 10 taurine+ 10 viţei, BB. - 9 taurine+ 9 viţei, CC.- 10 taurine+ 10 viţei, V.- 10 taurine+ 10 viţei, DD.- 10 taurine+ 10 viţei, EE.- 10 taurine+ 10 viţei, FF.- 10 taurine+ 10 viţei, GG.- 10 taurine+ 10 viţei), să prezinte în campania din anul 2018 la A.P.I.A. date nereale privind calitatea de fermieri activi şi deţinători a exploataţiilor de creştere a taurinelor menţionate, exploataţiile fiind în realitate fictive întrucât activitatea de creştere a animalelor s-a făcut de alte persoane şi s-a desfăşurat în fapt în alte locaţii decât cele declarate autorităţilor şi privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 99 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 99 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale şi date nereale privind existenţa unui număr de 12 taurine în numele fermierului (Z. - 3 taurine metis, AA.- 3 taurine Hollstein, BB. - 3 taurine metis, EE.- 3 taurine metis) precum şi de a determina un fermier (HH.- 10 taurine), care fără a cunoaşte situaţia reală, să prezinte în campania din anul 2018 la A.P.I.A. date nereale privind naşterea, rasa şi categoria din care făceau parte pentru un număr de 10 taurine din rasa I. (din totalul celor 288 care au făcut obiectul ajutorului de minimis în anul 2016) şi privind existenţa unui număr de 10 viţei fătaţi în 2017 de aceste animale şi date nereale privind existenţa unui număr de 82 taurine în numele fermierului (HH.- 3 taurine metis) şi obţinerea în acest mod a sprijinului constând în Sprijin Cuplat în sectorul Zootehnic, categoria Taurine de Carne şi Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANTZ 8-B) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 181 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 din C. pen. (29 acte materiale);

III. Împotriva deciziei penale nr. 1091/A din data de 20.12.2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, au declarat recurs în casaţie inculpaţii A., B., C. şi D., precum şi persoanele interesate E. şi F..

1. Inculpata D.

Prin cererea formulată, inculpata a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen., pentru săvârşirea celor două infracţiuni de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În subsidiar, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare.

Astfel, a apreciat că faptele imputate nu există, nu le-a comis şi nu sunt prevăzute de legea penală.

În acest sens, în esenţă, a arătat că nu a avut nicio implicare în procedura de achiziţie a vacilor din Ungaria, fiind cumpărător de bună-credinţă, iar din moment ce nu a fost trimisă în judecată şi condamnată pentru săvârşirea şi a infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen., neputându-i fi imputată fraudarea ajutorului de minimis, nu putea să fie condamnată pentru consecinţa acordării ajutorului de minimis, respectiv pentru primirea fondurilor APIA pentru animalele achiziţionate din Ungaria, atât pentru anul 2017, cât şi pentru anul 2018, întrucât este vorba despre o situaţie cauză-efect.

Prin urmare, neexistând infracţiunea prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen., nu poate exista nici infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

A învederat, contrar celor reţinute de instanţa de apel, că nu a perceput vacile ca fiind nişte juninci şi, în plus, aceste vaci au si fătat, iar viţeii lor, la rândul lor au avut produşi, acesta fiind de fapt şi motivul pentru care în exploataţia sa (înfiinţată încă din anul 2011, deci nu doar pentru ajutorul de minimis), au fost înregistrate şi identificate mai multe vaci din această rasă de carne, I.. În plus, a arătat că este singurul fermier din rechizitoriu ale cărui vaci au fost întinerite, fiind practic în vârstă, deci nu tineret/juninci, putând făta, şi singurul fermier ale cărui vaci au fost însămânţate, astfel cum rezultă din concluziile ordinului european.

Un aspect pe care l-a considerat ca fiind important a constat în aceea că nu s-a ocupat de nicio acţiune de alterare a actelor, nefiind cercetată şi condamnată şi pentru fals.

În ceea ce priveşte viţeii, contrar aspectelor reţinute de Curtea de Apel Timişoara, aceştia au existat, au fost luaţi în evidenţă, au fost crotaliaţi, cântăriţi şi găsiţi la toate cele 3 controale inopinate efectuate în aprilie 2018.

De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere că în acţiunea din prezentul dosar, au fost angrenate şi diverse instituţii ale statului care nu au sesizat nicio problemă cu privire la paşapoartele acestor vaci.

Prin urmare, atâta timp cât a primit nişte animale şi acte, în baza cărora a solicitat subvenţii, fără să intervină în achiziţia vacilor ori în actele vacilor, fără să comită un fals şi fără să cunoască orice alte intervenţii, din partea unor terţi, a apreciat că fapta nu există şi nu îi poate fi imputată vreo vinovăţie. Necunoscând acţiunile de alterare/falsificare, a apreciat că nu îi poate fi imputată acţiunea de a solicita subvenţiile.

2. Inculpatul A.

Prin cererea formulată, inculpatul A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., apreciind că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen.

Pe fond, a solicitat admiterea recursului în casaţie şi achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., doar în ceea ce priveşte infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, nefiind îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă.

O primă critică a vizat faptul că instanţa de apel, în mod greşit, a combinat elementele de tipicitate obiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. 306 C. pen. cu cele ale infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere următoarele:

Condiţiile de accesare a fondurilor de minimis sunt reglementate de H.G. nr. 723/2016, în timp ce condiţiile de accesare a subvenţiilor (SCZ si ANT) sunt reglementate de O.U.G. nr. 3/2015, iar între cerinţele celor două acte normative există deosebiri esenţiale. Aşadar, infracţiunea prevăzută de art. 306 C. pen. este susţinută în cazul în care se verifică falsificarea/alterarea elementelor impuse de H.G. nr. 723/2016, în timp ce infracţiunile prevăzute de art. 181 sunt susţinute dacă se verifică falsificarea/alterarea elementelor ce reprezintă condiţii impuse de O.U.G. nr. 3/2015.

Elementele falsificate de către inculpaţi, respectiv vârsta, gestaţia şi rasa bovinelor sunt reglementate în mod semnificativ diferit de cele doua acte normative, după cum urmează:

- pentru schema de minimis, vârsta animalelor trebuie sa fie cuprinsă intre 17 şi 24 de luni, în timp ce pentru subvenţii, condiţia legală este doar ca aceasta să aibă vârsta de minim 8 luni;

- pentru schema de minimis, gestaţia bovinelor este condiţie esenţială/imperativă, în timp ce pentru subvenţii este complet indiferentă, nefiind cerută de O.U.G. nr. 3/2015;

- schema de minimis are ca finalitate achiziţia de juninci gestante, în timp ce subvenţiile se atribuie (în acelaşi cuantum) atât tineretului femele (peste 8 luni), cât şi junincilor sau vacilor (bovina care are cel puţin o fătare);

- schema de minimis impunea achiziţia unor bovine de rasă pură (în speţă, rasa I.), în timp ce subvenţiile se acordă pentru mai multe rase (în speţa dată, pentru I. şi Limousine), cât şi pentru metişii raselor de carne cuprinse în O.U.G. nr. 3/2015.

Referitor la acuzaţii, a arătat că i s-a imputat îmbătrânirea animalelor, majoritatea având vârsta reala de 5-6 luni la nivelul lunii noiembrie 2016, vârsta necesar a fi falsificată pentru a se încadra în cerinţele programului minimis, însă a solicitat să se aibă în vedere că în primăvara anului 2017, toate aveau vârsta reală de peste 8 luni. Dacă în privinţa accesării minimisului, falsul înscrisurilor în privinţa vârstei si gestaţiei avea o semnificaţie vitală, aceasta problemă nu se mai regăseşte în privinţa subvenţiilor, unde falsul devine indiferent, neproducător de consecinţe juridice.

Cu privire la atestarea în fals a gestaţiei, aceasta este o chestiune esenţială pentru accesarea minimisului, dar complet indiferentă pentru accesarea subvenţiilor.

În ceea ce priveşte atestarea în fals a rasei pentru o parte din bovine, a arătat că este irelevantă menţionarea ca aparţinând rasei I. a bovinelor ce făceau parte din rasa Limousine, în condiţiile în care aceste subvenţii se acordă în acelaşi cuantum pentru oricare din cele doua rase, situaţie identică şi referitor la atestarea în fals a viţeilor pentru care s-au solicitat subvenţii în anul 2018 ca fiind din rasa pură I., când în realitate erau metişi ai raselor I. şi Limosuine. Astfel, a apreciat că falsificarea rasei interesează legea penală numai în măsura în care vizează vaci de lapte atestate ca fiind una din aceste rase de carne sau orice altă rasă care nu este nici de carne, nici metis al raselor de carne ori nu este cuprinsă în nomenclatorul raselor de carne şi metişilor pentru care se acordă subvenţii (SCZ). În toate celelalte variante, orice formă a falsificării rasei are caracter putativ.

În altă ordine de idei, a solicitat să se aibă în vedere că instanţa de apel a reţinut în câmpul elementelor laturii obiective ale infracţiunilor prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, elemente ce nu se regăsesc între condiţiile legale aferente obţinerii pe drept de fonduri europene, fiind în prezenţa unui caz tipic de infracţiune dedusă pe calea de interpretare, ca atare de încălcare a principiului nullum crimen sine lege.

Referitor la această critică, deşi i se impută înfiinţarea unui număr total de 31 de exploataţii, pe numele unor persoane din anturajul inculpatului A., a arătat că înfiinţarea acestor exploataţii, chiar pur artificială, daca ar fi şi subsumată scopului evocat în actul de sesizare, tot nu este o faptă prevăzută de legea penala, nici măcar o faptă sub forma unui ilicit civil/administrativ.

În al doilea rând, cu privire la fictivitatea exploataţiilor deschise pe numele inculpaţilor, s-a făcut menţiunea că acuzarea foloseşte greşit noţiunea de exploataţie/cod de exploataţie fictiv. Aceasta, deoarece orice exploataţie înfiinţată scriptic şi înregistrată juridic în România, în condiţiile legilor în materie nu poate fi calificata drept o exploataţie fictivă.

Sub un alt aspect, în ceea ce priveşte falsificarea paşapoartelor, a certificatelor de origine şi adeverinţelor aferente bovinelor, respectiv a datelor privind vârsta acestora, rasa în unele cazuri, precum şi a faptului că acestea sunt gestante, inculpatul a arătat că aceste fapte exista în materialitatea lor, dar nu îmbracă nici forma ilicitului penal, ba chiar nici macăr a unui ilicit civil, generator al obligaţiei de restituire a subvenţiilor astfel accesate.

S-a susţinut că nu prezintă relevanţă penală faptul că animalele pentru care s-a solicitat subvenţia nu au fost întreţinute/crescute în locaţiile unde se află înregistrat codul de exploataţie pe care au fost înregistrate şi nu inculpaţii ce figurau ca titulari ai acestor exploataţii s-au ocupat de creşterea acestora. Condiţionarea fermierului de a se ocupa nemijlocit de creşterea animalelor şi/sau de a ţine animalele într-o anumită locaţie nu este niciunde prevăzută. Dacă fermierul transferă animalele în altă locaţie nu mai este îndreptăţit la subvenţia pe păşune, dar rămâne îndreptăţit la cea de pe animal, oriunde s-ar afla acesta, atâta vreme cât nu-l sacrifică sau nu-l transferă, real şi scriptic (prin vânzare/schimb) într-o alta exploataţie. Cât despre locaţia exploataţiei, aceasta are un caracter pur abstract şi informal, pentru autorităţi, niciun fermier nefiind obligat să exercite activităţi concrete în acea locaţie.

Un alt aspect a vizat faptul că este nefondată concluzia conform căreia inculpaţii au declarat în fals că au calitatea de fermieri, în condiţiile în care nu s-a explicat şi analizat ce denotă noţiunea de fermier.

Simplul fapt al creşterii animalelor intr-o alta locaţie decât cea unde era înregistrat codul de exploataţie, respectiv o locaţie pe care inculpaţii nu aveau deschis cod de exploataţie, nu conduce ope legis la concluzia ca nu aveau aceasta calitate.

De asemenea, calitatea de fermier nu doar ca nu este subordonată unei anume operaţiuni, ci are aceasta calitate orice persoana fizica a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă (art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 3/2015). Chiar dacă, prin ipoteză, inculpaţii ar fi achiziţionat animale din specia bovine doar pentru a îndeplini condiţiile de obţinere a ajutorului de minimis, cum li se reproşează în rechizitoriu, deşi nu este deloc aşa, nu este un ilicit penal.

Irelevantă este şi înţelegerea dintre inculpaţi, cu privire la modul de distribuire a subvenţiilor, de împărţire a produşilor etc.

Atâta vreme cât animalul există fizic, are rasa, vârsta şi celelalte trăsături cerute de ghidul solicitantului, se află pe teritoriul României şi este înregistrat în registrele publice cerute de lege (naţionale şi ale asociaţiilor de specialitate) deţinătorul acestuia este îndreptăţit sa ceară şi să primească subvenţia.

În ceea ce priveşte examenul normei de incriminare, a arătat că lipsa oricărui element de tipicitate, al oricăreia din cele doua infracţiuni care formează conţinutul complex al infracţiunii prevăzute de art. 181, respectiv fals şi înşelăciune, face ca infracţiunea prevăzuta de legea specială să nu poată fi verificată şi reţinută sub aspectul coordonatelor laturii obiective. Această infracţiune presupune întrunirea condiţiilor laturii obiective ale ambelor infracţiuni ce o compun, dar mai ales şi faptul esenţial, a unui raport cauzal direct, sine qua non, între oricare din formele falsului şi rezultatul prevăzut de textul acestei norme de incriminare, respectiv obţinerea pe nedrept de fonduri.

Obiectivitatea prezenţei oricărei forme de fals nu este suficientă pentru a atrage răspunderea penală, atâta vreme cât nu se verifică şi rezultatul mediat cerut de conţinutul normei de incriminare, anume producerea consecinţelor juridice, mediate ori facilitate prin acel fals, consecinţe care să nu se fi produs fără mijlocirea falsului.

Chiar atinsă fiind finalitatea urmărită (falsul, în toate formele sale, rămânând o infracţiune de pericol), alterarea realităţii trebuie sa aibă utilitate, un sens practic, ba chiar sa reprezinte o condiţie sine qua non a scopului mediat urmărit de făptuitor. În absenţa acesteia, nu se poate vorbi de o faptă aptă sa atragă răspunderea penală, respectiv nu se poate vorbi de o infracţiune de fals.

Prin urmare, este de neconceput verificarea faptei prevăzute de legea specială nr. 78/2000, fără o prealabilă verificare a realizării condiţiilor obiective ale formelor de fals folosite de autori şi care intră în conţinutul său constitutiv, dar mai ales a consecinţelor juridice, fără de care simpla prezenţă a falsului rămâne un delict neidoneu.

Falsul nu trebuie să fie indiferent, respectiv trebuie să nu vizeze elemente fără nici o semnificaţie în privinţa efectelor juridice ale elementului sau elementelor alterate.

De asemenea, nu trebuie sa vizeze o alterare inutilă a elementelor asupra căruia poartă, în sensul că şi realitatea pe care autorul a urmărit să o ascundă/altereze ar fi fost cât se poate de aptă de a produce aceleaşi consecinţe juridice urmărite.

Faţă de aceste argumente, a susţinut că independent de contribuţia inculpaţilor la falsificarea documentelor, paşapoarte si adeverinţe (falsul), dar şi de reprezentarea conştientă a caracterului nereal al acestora - uzul de fals - ori a declaraţiilor nereale completate în vederea accesării cererilor de plată a subvenţiilor - declaraţii false/inexacte, aceste manopere/intenţii ale inculpaţilor sunt putative, inutile şi lipsite de cerinţa consecinţelor juridice cerute de imperativul normei de incriminare.

Prin cererea formulată la 05.03.2025, în baza Deciziei din 18.02.2025 a Curţii Constituţionale, inculpatul şi-a completat motivele de recurs, invocând art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., prin care a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale în ceea ce priveşte infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen.

Astfel, a arătat că, în mod greşit, a fost condamnat deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv împlinirea termenului de prescripţie, întrucât de la data săvârşirii faptelor, respectiv 11.11.2016, şi până la data condamnării definitive (20.12.2024), s-a împlinit termenul de 8 ani.

Prin memoriul formulat la data de 02.06.2025, inculpatul, personal, a completat motivele de recurs în casaţie, prin care, în esenţă, a invocat că infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă având în vedere că APIA a efectuat plata subvenţiilor în cunoştinţă de cauză a acuzaţiilor parchetului, apreciind că toate animalele au fost eligibile pentru plata subvenţiilor, falsurile de la dosar fiind, practic, inutile pentru realizarea criteriilor de eligibilitate. Prin urmare, prezentarea documentelor false nu a avut ca urmare obţinerea pe nedrept a subvenţiilor, falsul fiind inutil, motiv pentru care nu se poate discuta de tipicitatea faptei, în condiţiile în care APIA nu a fost indusă în eroare.

Ulterior, prin cererea formulată la data de 23.06.2025, inculpatul, prin avocat, a depus la dosarul cauzei note de şedinţă, prin care, în esenţă, a precizat unul dintre aspectele invocate prin cererea iniţială, respectiv faptul că, deşi APIA a avut cunoştinţă de acuzaţiile parchetului, a autorizat la plată dosarele depuse, apreciind că cererea eligibilă. Inculpatul a solicitat, totodată, şi încetarea procesului penal în privinţa infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie.

În plus, a solicitat suspendarea executării hotărârii atacate.

3. Inculpatele B. şi C.

Prin cererea formulată, inculpatele au invocat art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului în casaţie, achitarea pentru săvârşirea infracţiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi suspendarea executării hotărârii recurate.

În acest sens, au apreciat că faptele pentru care au fost condamnate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă.

Astfel, instanţa de apel a reţinut ca activitate ilicită îmbătrânirea animalelor, majoritatea având vârsta reală sub 8 luni la nivelul lunii noiembrie 2016, aspect contrazis de întreg probatoriul administrat în cauză.

Un alt aspect a vizat atestarea în fals a gestaţiei, menţiune total irelevantă pentru obţinerea sprijinului cuplat în sectorul zootehnic.

Aceeaşi este concluzia şi în ceea ce priveşte atestarea în fals a rasei pentru o parte dintre bovine prin menţionarea ca aparţinând rasei I. a unor bovine ce în fapt făceau parte din rasa Limousine sau atestarea în fals a viţeilor pentru care s-au solicitat subvenţii în anul 2018 ca fiind din rasa pură I., în realitate aceştia fiind metişi ai raselor I. si Limosuine, în condiţiile în care este irelevant pentru obţinerea subvenţiei dacă bovinele sunt din rasa Limousine sau I., cum este lipsit de relevanţă dacă sunt metişi ai acestora, atât timp cât toate animalele care fac obiectul acuzaţiei îndeplineau oricum condiţiile de accesare al sprijinului cuplat în sectorul zootehnic.

Astfel, bovinele care fac obiectul acuzaţiei îndeplineau condiţiile de accesare a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru campania 2017 si 2018, chiar falsificate fiind documentele de origine în privinţa rasei, vârstei şi gestaţie, atât timp cât toate bovinele erau din rase sau metişi ai raselor eligibile şi la data depunerii cererii de plată.

Faptul că bovinele nu au fost crescute într-o locaţie unde era deschis codul de exploatare sau faptul că de creşterea animalelor s-a ocupat o asociaţie specializată nu se regăseşte între condiţiile impuse de O.U.G. nr. 3/2015.

Prin urmare, au conchis că sprijinul cuplat în sectorul zootehnic a fost plătit pentru animale care au existat şi îndeplineau criteriile de acordare, independent de falsul documentelor folosite pentru ajutorul de minimis.

Prin cererea formulată la data de 28.02.2025, inculpatele B. şi C. şi-au completat cererea de recurs în casaţie, în sensul invocării cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., solicitând încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen.

În acest sens, au solicitat să se aibă în vedere faptul că infracţiunea a fost săvârşită la 11.11.2016, motiv pentru care, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., termenul de prescripţie de 8 ani s-a împlinit la 11.11.2024.

4. Persoanele interesate E. şi F.

Prin cererile formulate la 20.01.2025, respectiv la 25.01.2025, persoanele interesate E. şi F. au invocat dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi, rejudecând, instanţa să dispună ridicarea măsurii sechestrului asigurător dispusă asupra unor bunuri deţinute în comun împreună cu soţiile acestora, inculpate în cauză, iar, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare având în vedere că nu au fost citaţi în faţa primei instanţe, procesul fiind judecat în lipsa acestora.

În susţinerea acestor cereri, au învederat nu au avut calitatea de parte în cadrul dosarului, întrucât nu au fost introduse în dosar de către instanţa de judecată. În schimb, în calitate de părţi interesate, au înţeles să formuleze apel prin care au solicitat desfiinţarea hotărârii apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea citării, ca părţi interesate. Instanţa de apel a apreciat că nu au calitatea de părţi interesate întrucât nu s-a luat vreo măsură de confiscare specială ori extinsă, nefiind practic afectate de măsurile luate faţă de soţiile acestora, iar pe de altă parte, că au posibilitatea valorificărilor drepturilor care li se cuvin, pe cale separată, civilă.

În acest context, au apreciat că citarea în faţa primei instanţe de judecată era obligatorie, având în vedere că măsura confiscării produce efecte implicit şi asupra patrimoniului lor, fiind astfel lipsite de posibilitatea de a-şi apăra interesele, într-o judecată desfăşurată în două cicluri procesuale, deşi, conform art. 353 alin. (1) coroborat cu art. 34 C. proc. pen., citarea se impunea, prezenţa fiind necesară pentru soluţionarea cauzei.

Vătămarea concretă suferită, în calitate de persoane interesate a constat în încălcarea dreptului la un proces echitabil, fiind lipsite de posibilitatea de a-şi face apărări, în condiţiile în care prima instanţă a dispus confiscarea bunurilor care le aparţin, fără ca să fie încunoştinţate despre existenţa vreunui dosar penal ce ar putea avea drept consecinţă afectarea dreptului lor de proprietate, neprezentând relevanţă faptul că fiind soţiile acestora implicate, în mod automat au şi ei cunoştinţă, atâta timp cât legea nu prevede şi nu permite o astfel de suplinire a viciului de procedură.

Prin urmare, au apreciat că se impunea citarea lor în faţa instanţei, astfel cum impun dispoziţiile art. 5491 C. proc. pen., dar şi Decizia nr. 166/17.03.2015 a Curţii Constituţionale.

Prin cererea de recurs în casaţie, persoanele interesate au invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 435, art. 436 alin. (1) şi art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., fiind creat dosar asociat, potrivit art. 104 din Regulamentul din 14 martie 2023 privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La 28.02.2025, respectiv la 11.03.2025 şi 20.03.2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara a depus concluzii scrise cu privire la cererile de recurs în casaţie, cât şi cu privire la cererile precizatoare.

Referitor la cererile iniţiale de recurs în casaţie, s-a apreciat, în esenţă, că acestea sunt nefondate, criticile reprezentând reiterări ale motivelor formulate cu ocazia soluţionării apelurilor declarate în cauză.

În ceea ce priveşte cererile prin care s-au completat motivele de recurs în casaţie, procurorul a apreciat că acestea sunt inadmisibile, fiind formulate cu depăşirea termenului de 30 de zile, iar pe de altă parte, motivele invocate au format obiectul unor contestaţii în anulare, soluţionate în mod definitiv prin respingere.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 26.05.2025 sub nr. x/2021*, fiind repartizată aleatoriu, cu prim termen de judecată pentru examinarea admisibilităţii în principiu la data de 25.06.2025.

La înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursurilor în casaţie a fost parţial îndeplinită, neregularităţile fiind ulterior complinite prin comunicarea cererilor de recurs în casaţie şi inculpatului JJ., precum şi inculpatei B. prin intermediul administraţiei Penitenciarului Arad.

La data de 24.06.2025 a fost depus la dosarul cauzei raportul întocmit de magistratul-asistent raportor, acesta apreciind că cererile de recurs în casaţie îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen., însă în anumite limite.

IV. Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C. şi D. şi de persoanele interesate E. şi F., conform dispoziţiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac care are ca scop asigurarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept în cazurile şi condiţiile limitativ prevăzute de lege.

Însă, pentru a proceda efectiv la analiza pe fond a chestiunilor de drept invocate, este necesar ca cererea de recurs în casaţie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen.

Examinând aceste condiţii în raport cu actele dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

1. Cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C. şi D. îndeplinesc cumulativ condiţiile de formă prevăzute de art. 434, art. 435, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438 C. proc. pen., referitoare la cerinţele prevăzute de lege pentru admiterea în principiu, însă în limitele ce vor fi precizate în continuare.

În ceea ce priveşte decizia penală recurată, aceasta se încadrează în categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, în sensul dispoziţiilor art. 434 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., fiind pronunţată de o curte de apel, ca instanţă de apel.

În raport cu actele dosarului, se constată că cererile iniţiale de recurs în casaţie au fost formulate cu respectarea termenului legal de 30 zile.

Nu acelaşi este şi cazul cererilor prin care inculpaţii şi-au completat motivele de recurs în casaţie.

Astfel, potrivit art. 435 C. proc. pen.: Recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

Totodată, conform art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.: Cererea de recurs în casaţie se formulează în scris şi va cuprinde: (…) c) indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora.

Din interpretarea acestor dispoziţii, se constată că cererea de recurs în casaţie motivată în fapt şi în drept poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel, orice completări aduse ulterior şi care reprezintă motive noi de recurs în casaţie fiind necesar a fi depuse în interiorul acestui termen, nerespectarea acestor dispoziţii conducând la incidenţa sancţiunii inadmisibilităţii.

Cu toate acestea, pot fi aduse completări/precizări, chiar şi în afara termenului de 30 de zile prevăzut de art. 435 C. proc. pen., însă acestea trebuie să vizeze aspectele invocate prin cererea iniţială şi să se raporteze la cazul/cazurile de casare deja invocat/invocate, neputând fi aduse în discuţie noi cazuri de casare sau motive care excedează sferei cazurilor deja invocate. Practic, acestea trebuie să reprezinte o dezvoltare a argumentelor invocate iniţial în susţinerea cazului de casare formulat.

Având în vedere aceste consideraţii, Înalta Curte constată că în ceea ce o priveşte pe inculpata C., decizia penală recurată i-a fost comunicată la data de 27.12.2024, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată în dosarul instanţei de apel, la fila nr. x, termenul de 30 de zile prevăzut de art. 435 C. proc. pen. împlinindu-se la data de 27.01.2025. Or, inculpata C. şi-a completat cererea de recurs în casaţie la data de 28.02.2025, la o lună de la momentul expirării termenului de 30 de zile, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 435 C. proc. pen.

Pe de altă parte, motivele invocate prin noua cerere nu au reprezentat argumente aduse în susţinerea criticilor formulate prin cererea iniţială pentru a putea fi luate în considerare, ci au constat în critici noi invocate în susţinerea unui nou caz de casare, care, potrivit art. 435 raportat la art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., ar fi trebuit invocate în termenul de 30 de zile.

Prin urmare, cererea prin care inculpata C. şi-a completat motivele de recurs în casaţie apare ca fiind inadmisibilă.

Referitor la cererile ulterioare formulate de inculpaţii A. şi B., Înalta Curte constată că au fost formulate cu nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 435 C. proc. pen.

Având în vedere dispoziţiile art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., care prevăd că cererea de recurs în casaţie trebuie să cuprindă indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acesteia, prin raportare la art. 435 C. proc. pen. se desprinde concluzia că recursul în casaţie se motivează prin însăşi cererea de recurs şi, cum termenul curge de la comunicarea deciziei instanţei de apel, termenul de motivare a cererii de recurs în casaţie coincide cu cel de exercitare a căii de atac atât ca durată, cât şi ca moment de la care începe să curgă.

În acest context, Înalta Curte reţine că, deşi procedura de comunicare a deciziei instanţei de apel nu a fost legal îndeplinită faţă de cei doi inculpaţi, aceasta realizându-se la adresele cunoscute de domiciliu deşi figurau ca fiind încarceraţi încă de la data pronunţării hotărârii instanţei de apel, termenul de 30 de zile în interiorul căruia putea fi completat recursul în casaţie curgea de la data când inculpaţii au formulat cererea de recurs iniţială, considerându-se că cel mai târziu de la acest moment au avut cunoştinţă de conţinutul deciziei instanţei de apel, suplinindu-se, astfel, omisiunea de comunicare legală a hotărârii din apel.

Practic, în acest caz introducerea cererii de recurs în casaţie înainte de comunicarea legală a hotărârii instanţei de apel echivalează cu luarea ei la cunoştinţă, astfel încât din acest moment inculpatul mai are la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru a-şi completa cererea iniţială de recurs în casaţie.

În cazul de faţă, pentru ca cererile ulterioare ale inculpaţilor să fie apte de a învesti legal instanţa de casare şi a parcurge procedura prealabilă a examinării admisibilităţii în principiu, aceştia ar fi trebuit să-şi completeze motivele de recurs în casaţie cel mai târziu până la 24.02.2025, adică în termen de 30 de zile de la data declarării recursurilor în casaţie - 23.01.2025.

Or, se constată că cererile ulterioare ale inculpaţilor au fost formulate la mai mult de 30 de zile de la data formulării cererilor iniţiale de recurs în casaţie.

Astfel, inculpata B. a declarat recurs în casaţie la data de 23.01.2025, iar cererea prin care şi-a suplimentat motivele de recurs în casaţie a fost formulată la 28.02.2025, după expirarea celor 30 de zile în care avea dreptul de a-şi completa motivele de recurs în casaţie.

Referitor la inculpatul A., acesta a formulat trei cereri prin care şi-a completat motivele de recurs în casaţie (două dintre acestea fiind considerate cereri precizatoare, iar cea de-a treia note de şedinţă).

Prima cerere prin care şi-a completat cererea iniţială şi prin care a invocat un nou caz de casarea [art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen..] fost formulată la 05.03.2025, prin avocat, deci cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege, motiv pentru care examinarea acesteia pe fond apare ca fiind inadmisibilă.

La data de 02.06.2025, inculpatul, personal, a depus o nouă cerere precizatoare prin care a dezvoltat motivele invocate prin cererea iniţială. Având în vedere că această cerere ulterioară conţine doar o dezvoltare a motivelor iniţiale invocate în termenul legal, nefiind invocate aspecte noi de recurs în casaţie, Înalta Curte, faţă de menţiunile anterioare, apreciază că aceste argumente vor fi examinate pe fondul recursului în casaţie.

Prin notele de şedinţă din 23.06.2025, inculpatul, prin avocat şi-a dezvoltat motivele evocate prin cererile anterioare. În plus, a solicitat suspendarea executării hotărârii atacate.

Având în vedere data la care au fost formulate (la aproximativ 5 luni de la data cererii iniţiale) şi conţinutul acestora, Înalta Curte apreciază că cererile şi argumentele care vizează aspecte noi apar ca fiind inadmisibile [cererea de suspendare a executării hotărârii atacate şi argumentele ce susţin cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen..], fiind formulate cu depăşirea termenului prevăzut de lege. Prin urmare, nu pot forma obiectul analizei pe fondul recursului în casaţie.

Cu toate acestea, vor fi avute în vedere la soluţionarea pe fond a cauzei argumentele care vizează criticile referitoare la neprevederea în legea penală a faptei de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Prin urmare, cererile prin care inculpaţii A., B. şi C. şi-au completat motivele de recurs în casaţie, invocând, pe lângă cele iniţiale, un alt caz de casare sau prin care au solicitat suspendarea executării hotărârii atacate (A.), sunt inadmisibile, fiind formulate cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 435 C. proc. pen. prin raportare la art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. Vor fi însă avute în vedere argumentele care vizează motivele invocate prin cererile iniţiale, respectiv neprevederea faptelor de legea penală.

Revenind la celelalte condiţii de admisibilitate, Înalta Curte are în vedere că în cauză au fost respectate şi dispoziţiile art. 436 alin. (1) din C. proc. pen., inculpaţii având calitatea procesuală prevăzută de lege pentru a declara recurs în casaţie şi nu sunt incidente prevederile alin. (6) ale aceluiaşi articol.

Pe de altă parte, se constată că cererile de recurs în casaţie întrunesc cerinţele prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acestora fiind menţionate numele şi prenumele părţilor, domiciliul, locul de deţinere, sediul procesual ales, hotărârea care se atacă, iar cererea a fost semnată de persoanele care au exercitat calea extraordinară de atac.

Referitor la condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-au indicat cazurile de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7, 8 şi 12 din C. proc. pen., invocându-se faptul că inculpaţii au fost condamnaţi pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală sau pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale ori că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Analizând această condiţie, Înalta Curte constată că şi aceasta este îndeplinită, însă în limitele care vor fi precizate în continuare.

Astfel, prin motivele de recurs, toţi inculpaţii au invocat, în esenţă, ca şi chestiune de drept ce se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., faptul că infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu îndeplineşte condiţiile de tipicitate obiectivă.

Referitor la cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., inculpaţii A., B. şi C. au invocat prin cererile formulate faptul că au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de obţinere ilegală de fonduri prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen., deşi la momentul pronunţării hotărârii de apel era împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Deşi critica se circumscrie cazului de casare, aceasta nu va fi analizată pe fondul cauzei, întrucât, astfel cum anterior s-a precizat, a fost formulată după expirarea termenului de 30 de zile pentru declararea recursului în casaţie.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege), Înalta Curte observă că acesta a fost invocat de inculpata D., însă nu a fost motivat în fapt şi în drept, motiv pentru care cererea nu va fi analizată prin raportare la acest caz de casare.

Conchizând, Înalta Curte constată că cererile inculpaţilor îndeplinesc condiţiile de admisibilitate, însă doar în ceea ce priveşte critica referitoare la neprevederea în legea a faptei de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, invocată în susţinerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării hotărârii atacate formulate de inculpatele B. şi C. prin cererea iniţială de recurs în casaţie, Înalta Curte apreciază că în raport cu motivele invocate nu se impune o astfel de soluţie.

Astfel, potrivit art. 441 alin. (1) C. proc. pen.: Instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau completul care judecă recursul în casaţie poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii, putând impune respectarea de către condamnat a unora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2).

Din analiza acestor dispoziţii, se observă că suspendarea în tot sau în parte a executării dispoziţiilor din hotărârea atacată apare ca fiind o facultate lăsată la aprecierea instanţei care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau a completului care judecă recursul în casaţie în raport cu motivele invocate şi împrejurările concrete ale cauzei.

În absenţa unor criterii legale privind examinarea temeiniciei cererii de suspendare, Înalta Curte, evaluând argumentele prezentate în susţinerea cererii de suspendare formulate de inculpatele B. şi C., apreciază că acestea nu impun o asemenea măsură de excepţie, nefiind invocate potenţiale efecte negative care ar putea fi cauzate de continuarea executării hotărârii recurate.

Cererea de suspendare a executării hotărârii atacate formulată de inculpatul A. nu va fi examinată, întrucât a fost formulată cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege pentru declararea recursului în casaţie, mai exact la 5 luni de la data formulării cererii iniţiale.

Faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte conchide:

Cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C. şi D. îndeplinesc cerinţele de admisibilitate, însă doar în ceea ce priveşte motivele referitoare la neprevederea în legea penală a faptei de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, invocate din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Cererile ulterioare prin care inculpaţii A. şi B. şi C. şi-au completat cererile iniţiale de recurs în casaţie, în sensul invocării unor noi motive de recurs în casaţie vizând împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale în ceea ce priveşte infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1) C. pen., formulate în baza cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., nu îndeplinesc condiţiile de admisibilitate, fiind formulate tardiv, motiv pentru care nu vor fi analizate pe fondul recursului în casaţie.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., va admite în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C. şi D. împotriva deciziei penale nr. 1091/A din data de 20.12.2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 441 C. proc. pen., va respinge cererea inculpatelor B. şi C. de suspendare a executării hotărârii atacate.

Va trimite cauza Completului C8, în vederea judecării recursului în casaţie.

2. Cererile de recurs în casaţie formulate de persoanele interesate E. şi F., deşi au fost formulate în termen, nu îndeplinesc cumulativ condiţiile de formă şi fond prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen., referitoare la cerinţele prevăzute de lege pentru admiterea în principiu.

Potrivit art. 436 alin. (1) C. proc. pen.: Pot formula cerere de recurs în casaţie:

a) procurorul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă;

b) inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal;

c) partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveşte latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluţia din această latură a influenţat soluţia în latura civilă.

Având în vedere că persoanele interesate E. şi F. nu au calitatea cerută de lege pentru a formula recurs în casaţie, respectiv aceea de procuror, inculpat, parte civilă sau parte responsabilă civilmente, neregăsindu-se, astfel, printre titularii acestei căi extraordinare de atac, cererea acestora nu îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 436 alin. (1) C. proc. pen. şi, prin urmare, apare ca fiind inadmisibilă, iar, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., va fi respinsă.

Constatând neîndeplinită condiţia prevăzută de art. 436 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte nu va mai proceda la analiza celorlalte condiţii de admisibilitate prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii-persoane interesate E. şi F. la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B., C. şi D. împotriva deciziei penale nr. 1091/A din data de 20.12.2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021.

Respinge cererea inculpatelor B. şi C. de suspendare a executării hotărârii atacate.

Trimite cauza Completului C8, în vederea judecării recursurilor în casaţie declarate de inculpaţii A., B., C. şi D..

Acordă termen de judecată la data de 17.09.2025, pentru când se citează părţile şi se asigură apărarea recurenţilor-inculpaţi prin încunoştinţarea avocaţilor aleşi.

II. Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de persoanele interesate E. şi F..

Obligă recurenţii-persoane interesate E. şi F. la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 iunie 2025.