Cassation inadmissible: challenge to sentencing factors and aggravating circumstances mischaracterized as legal error in penalty limits

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 113 din data de 17 octombrie 2024, a Tribunalului Mehedinţi în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 188 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1) lit. h) din C. pen., cu referire la art. 199 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 20 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat asupra unui membru de familie.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme) pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme), pedeapsă ce se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până când pedeapsa principală a închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 02.03.2024 până la pronunţare.

În temeiul art. 399 alin. (1) coroborat cu art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen., s-a constatat ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive luată faţă de inculpat prin încheierea nr. 4 din data de 03 martie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024 al Tribunalului Mehedinţi, definitivă prin necontestare, în baza căreia a fost emis M.A.P. nr. 4/U.P./2024 din data de 03 martie 2024 şi menţine starea de arest preventiv.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus ca inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 109 din C. pen. s-a menţinut măsura de siguranţă a obligării la tratament medical dispusă faţă de inculpat cu titlu provizoriu prin încheierea din 17.04.2024, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. x/2024, până la însănătoşire sau obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

În baza art. 162 alin. (1) şi (3) din C. proc. pen. s-a dispus păstrarea la Camera de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Mehedinţi a mijloacelor materiale de probă înaintate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi cu adresa nr. x/2024 din data de 19.04.2024 respectiv:

Proba nr. 1: plic ce conţine un telefon mobil de culoare neagră, ridicat de la numitul A., serie x. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 2: plic ce conţine 3 (trei) chei tip yală, prevăzute cu inel de prindere, ce prezintă inscripţia "B.", ridicate de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 3: plic ce conţine 4 (patru) mânuşi de tip latex de culoare albastră ridicate de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 4: plic ce conţine o brichetă de culoare galbenă, fără înscrisuri, ridicată de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 5: plic ce conţine o bluză cu mânecă lungă de culoare albă, având mai multe pete de culoare roşie, găsită sub partea superioară a cadavrului, pe podea.

Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 6: plic ce conţine o faţă de pernă aflată pe perna găsită pe podea, lângă cadavru, de culoare crem, cu motive florale de culoare verde cu roşu. Are mai multe pete de culoare roşie. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 7: plic ce conţine un tricou cu mânecă scurtă, de culoare neagră, cu imprimeu tip clădiri (pe piept). Găsit pe balconul bucătăriei, pe bufetul din dreptul geamului. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 8: sac ce conţine:

- 1(o) bluză cu dungi orizontale de culoare gri, alb şi roşu, iar în zona mânecilor de culoare roşie, ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

- 1(un) maiou de culoare albă ce prezintă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge;

- 1(o) pereche de chiloţi de culoare albă.

Sacul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 9: sac ce conţine o pereche de pantaloni lungi (blugi) de culoare neagră, cu curea cu cataramă metalică, găsiţi pe podea, în hol, în imediata apropiere a uşii de acces în sufragerie. Sacul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 10: sac ce conţine o pereche de papuci de culoare neagră ridicaţi de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 11: plic ce conţine două fire de păr ridicate cu ocazia examinării papucului stâng descoperite în interiorul papucului şi pe talpa acestuia.

Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMANA".

Proba nr. 12: sac ce conţine o pereche de blugi de culoare neagră ridicată de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 13: sac ce conţine o vestă, de culoare portocalie, cu fermoar în partea din faţă, iar în dreptul buzunarelor prezintă şi culorile alb şi albastru, ridicată de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 14: sac ce conţine o bluză de culoare albastră, cu glugă, cu inscripţia "C.", ridicată de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 15: plic ce conţine depozit subunghial ridicat de la fiecare deget al membrelor superioare ale numitului A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 16: plic ce conţine depozit subunghial ridicat prin tăierea unghiilor de la fiecare deget al membrelor superioare ale numitei D.. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 17: un plic ce conţine probe biologice de referinţă pentru determinare ADN, prelevate prin periaj bucal de la numitul A., probă recoltată cu kit tip FTA. Plicul este sigilat cu 2 capse metalice şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 18: un plic ce conţine o probă ADN ridicată din zona gâtului cadavrului numitei D., ridicată prin tamponare cu beţişor steril umectat în ser fiziologic. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 19: un plic ce conţine lucrare dentară găsită pe podea lângă capul cadavrului. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 20: un plic ce conţine lucrare dentară găsită pe bufetul balconului bucătăriei sub tricoul negru. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 21: un plic ce conţine un şnur roşu şi o potcoavă metalică (legate între ele), aflate pe sol, în exteriorul apartamentului, lângă uşa de acces.

Plicul este sigilat cu bandă scotch .

Proba nr. 22: un plic ce conţine cercel de culoare galbenă şi argintie, ce prezintă o pată de culoare brun roşcat cu aspect de sânge, iar pârghia de închidere prezintă ştanţa "585", ridicat de la urechea dreaptă a cadavrului numitei D., aflat la morga spitalului Drobeta Turnu Severin. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 23: un plic ce conţine cercel de culoare aurie si argintie, ce prezintă sistem de închidere tip toartă, ce a fost ridicat de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch şi autocolant tip "POLIŢIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 24: plic ce conţine: - 3 (trei) comprese de sânge pentru determinare ADN, - 1(un) tampon secreţie vaginală, - 1(un) tampon secreţie anală şi 1(un) tampon secreţie orală, recoltate de la numita D., de 54 de ani, din Drobeta Turnu Severin, cu ocazia autopsiei. Plicul este sigilat cu ştampila Serviciului de Medicină Legală Mehedinţi.

Proba nr. 25: - plic ce conţine o carte cu titlul "Înţelepciunea psihopaţilor - Din experienţa de viaţă a sfinţilor, spionilor şi criminalilor în serie", autor Kevin Dutton, Editura "Globo", ce are dimensiunile 23cm/15cm şi cuprinde 285 de pagini. Plicul a fost sigilat cu ştampila Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. rap. la 19 alin. (1) şi (2) şi art. 20 din C. proc. pen., art. 1357 alin. (1) din C. civ., art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii:

S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Mehedinţi şi a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 1.219 RON actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii efective, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenţa medicală de urgenţă şi transport medical asistat acordată victimei D..

S-au admis, în parte acţiunile civile exercitate de părţile civile E., F. şi E..

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 50.000 RON către fiecare dintre părţile civile E., F. şi E., reprezentând daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 5.951 RON cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului, din care suma de 3.951 RON reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.

Împotriva sentinţei penale nr. 113 din data de 17 octombrie 2024, a Tribunalului Mehedinţi au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, apelantul inculpat A. şi apelanţii părţi civile E., F., E..

Prin decizia penală nr. 341/2025 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori în baza art. 421 alin. (1), pct. 1, lit. b) din C. proc. pen. a fost respins apelul formulat de inculpatul apelant A., în prezent arestat în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, împotriva sentinţei penale nr. 113 din data de 17 octombrie 2024, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. x/2024, ca nefondat.

În baza art. 421 alin. (1), pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile formulate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi de către apelanţii părţi civile E., F., E., împotriva aceleiaşi sentinţe.

S-a desfiinţat, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând:

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. de la 20 de ani închisoare la 23 ani de închisoare.

S-a majorat cuantumul daunelor morale de la 50.000 RON la 80.000 RON acordate fiecăreia dintre părţile civile E., F. şi E..

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei atacate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 404 alin. (4), lit. a) din C. proc. pen. s-a dedus în continuare perioada arestării preventive de la 17.10.2024 la zi.

În esenţă, Curtea de Apel Craiova a reţinut, că prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt pe baza probelor administrate în cursul procesului penal, în sensul că, în noaptea de 01/02.03.2024, în timp ce se afla cu mama sa, D., la locuinţa din Drobeta Turnu Severin, inculpatul A. a exercitat acte de violenţă fizică asupra acesteia cu mâinile, în zona feţei, a gâtului şi a cavităţii bucale, provocându-i leziuni care au condus la decesul victimei, prin sugrumare şi sufocare.

În drept, în mod corect a reţinut prima instanţă că activitatea infracţională descrisă mai sus întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "omor calificat", prev. de art. 188 alin. (1) rap. la art. 189 alin. (1) lit. h) din C. pen., coroborat cu art. 199 alin. (1) din C. pen.

Împotriva deciziei nr. 341/2025 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a formulat recurs în casaţie inculpatul A., prin apărător ales G., la data de 18 aprilie 2025, data mail-ului .

Prin motivele formulate, invocând cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. recurentul inculpat A. a arătat că, instanţa de apel a omis să aplice dispoziţiile legale referitoare la cauzele de reducere a pedepsi, prev. de art. 75 din C. pen., deşi acestea erau evidente şi aplicabile acestuia.

În acest sens apărarea inculpatului a arătat că acesta a recunoscut fapta şi a manifestat o atitudine de colaborare, fapt confirmat prin recunoaşterea integrală a acuzaţiilor şi prin comportamentul procesual corect. De asemenea, consumul de substanţe stupefiante poate constitui un motiv de reducere a pedepsei, iar analiza toxicologică efectuată a relevat prezenţa canabinoizilor în organismul inculpatului la momentul săvârşirii infracţiunii.

În continuare, a arătat că instanţa de apel nu a aplicat aceste cauze de reducere, ceea ce a dus la o pedeapsă disproporţionată faţă de realitatea situaţiei.

Un alt aspect invocat este neaplicarea corectă a principiului proporţionalităţii pedepsei, faţă de gravitatea faptei şi faţă de circumstanţele personale ale recurentului, instanţa de apel aplicând o pedeapsă excesivă, fără a proceda la o analiză în mod corespunzător a factorilor care au fi putut duce la reducere semnificativă a acesteia. Astfel, a învederat vârsta inculpatului, lipsa de antecedente penale, recunoaşterea faptei şi comportamentul procesual corect. De asemenea, a arătat că expertizele psihologice au evidenţiat faptul că recurentul nu prezenta semne de periculozitate socială ridicată şi că actul comis a fost influenţat de un episod de consum de substanţe stupefiante, fără intenţia de a cauza moartea victimei. Toate aceste aspecte, în opinia apărării inculpatului ar fi trebuit reflectate în pedeapsa aplicată, iar instanţa de apel a încălcat principiul proporţionalităţii prin aplicarea unei pedepse de 23 de ani, care este mult prea severă, având în vedere circumstanţele cazului.

Un alt motiv pentru care a solicitat casarea deciziei, este acela că instanţa de apel nu a respectat obligaţia de a motiva temeinic individualizarea pedepsei, conform art. 396 alin. (1) din C. proc. pen., aplicând o pedeapsă mult mai severă decât cea solicitată de procuror, fără a prezenta o motivaţie concretă şi detaliată.

A mai susţinut că, în mod nejustificat s-a aplicat circumstanţa agravantă prin cruzimi, fără ca instanţa să explice suficient de clar în ce mod comportamentul inculpatului a întrunit elementele acestei agravante, având în vedere concluziile expertizei medicale şi descrierea faptei, care nu demonstrează că ar fi aplicat acte de tortură premeditate sau că ar fi acţionat cu scopul de a provoca suferinţe extreme victimei.

Totodată, a susţinut că instanţa de apel trebuia să ţină cont de faptul că inculpatul este o persoană tânără, cu un nivel bun de educaţie, fiind absolvent de studii superioare, se bucură de sprijin moral şi material din partea tatălui său, a recunoscut şi a descris amănunţit modul în care a acţionat şi să aplice o pedeapsă orientată spre mediu, respectiv între 15 şi 18 ani închisoare.

În continuare, a făcut referiri la aspectele ce au determinat reţinerea circumstanţei agravante a omorului comis prin cruzimi, apreciind că nu sunt relevate procedee sadice/brutale, leziunile găsite pe corpul inculpatului şi a victimei, demonstrând o luptă între cei doi ce a avut ca urmare uciderea victimei prin sugrumare.

Concluzionând, a solicitat admiterea recursului în casaţie şi casarea deciziei penale nr. 341/18.03.2023 a Curţii de Apel Craiova, rejudecarea apelului, cu aplicarea corectă a cauzelor de reducere a pedepsei şi a principiului proporţionalităţii pedepsei şi aplicarea pedepsei de maxim 18-20 ani închisoare, în concordanţă cu circumstanţele atenuante şi cu principiile dreptului penal, conform art. 5 şi art. 75 din C. pen.

Totodată, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

Conform art. 439 alin. (2) din C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a dispus comunicarea cererii de recurs în casaţie către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, conform dovezilor de comunicare aflate la dosarul cauzei.

În cauză au fost depuse concluzii scrise de către părţile civile E., F. şi E. la data de 07 mai 2025, solicitând respingerea recursului în casaţie, ca inadmisibil, având în vedere că recurentul inculpat nu evidenţiază în mod concret elementele de nelegalitate ale hotărârii criticate, invocând acest aspect doar formal, prin aprecieri de natură pur subiectivă.

După efectuarea comunicării prev. de art. 439 din C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a fost înregistrat, pe rolul secţiei Penale, la data de 26 mai 2025, fiind repartizat aleatoriu completului C10 Filtru.

Prin referatul din aceeaşi dată, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilităţii cererii, în procedură prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 05 iunie 2025.

În conformitate cu dispoziţiile art. 439 alin. (5) din C. proc. pen., magistratul asistent desemnat în cauză a întocmit şi depus la dosar raportul asupra cererii de recurs în casaţie.

Având în vedere că în cauză a fost invocată şi o excepţie de neconstituţionalitate, s-a format dosar asociat nr. x/2024, cu termen la data de 05 iunie 2025.

Faţă de împrejurarea că la termenul stabilit, în cadrul dosarului având ca obiect cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., recurentul H. a solicitat un termen în vederea angajării unui apărător ales, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat cauza şi a acordat un nou de judecată în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 19 iunie 2025.

Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalităţii, pe de-o parte şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă şi la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen.:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie."

Din examinarea dispoziţiilor legale anterior enunţate rezultă că recursul în casaţie este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, privind admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, sunt examinate condiţiile de admitere în principiu a recursului în casaţie, care rezultă din dispoziţiile art. 434, art. 435, art. 436 şi art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casaţie, dacă cererea de recurs în casaţie a fost formulată în termenul prevăzut de lege şi de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conţinutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate şi motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. şi dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casaţie.

Înalta Curte constată că decizia penală nr. 341/2025 din data de 18 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost pronunţată în apel şi poate fi atacată cu recurs în casaţie, fiind respectate dispoziţiile art. 434 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen.

Referitor la cerinţele prevăzute de art. 436 alin. (1) şi (6) şi C. proc. pen., se constată că şi acestea sunt îndeplinite. Astfel, titularul cererii este inculpatul H., iar prin decizia recurată, printre altele, urmare admiterii apelurilor declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi de către apelanţii părţilor civile E., F. şi E., a fost desfiinţată, în parte, sentinţa primei instanţe şi, în rejudecare, s-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului, precum şi cuantumul daunelor morale acordate.

Deopotrivă, este respectată şi cerinţa reglementată de art. 435 din C. proc. pen., cererea de recurs în casaţie fiind formulată cu respectarea termenului prevăzut de aceste dispoziţii.

Înalta Curte constată că sunt îndeplinite şi cerinţele reglementate de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul cererii fiind menţionate numele, prenumele şi domiciliul inculpatului, hotărârea care se atacă, iar cererea este semnată de apărătorul ales al inculpatului, împuternicirea avocaţială aflându-se la dosar nr. x/2024 al Curţii de Apel Craiova.

Cu referire la condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se constată că, inculpatul A. a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut în dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., se observă că acesta este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind o reapreciere a încadrării juridice a faptelor pentru care un inculpat a fost condamnat, întrucât prin sintagma "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt reglementate de textul de lege în raport cu încadrarea juridică dată faptei şi cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită prin hotărârile pronunţate în fond şi/sau apel.

Procedând, în aceste coordonate de principiu, la verificarea respectării dispoziţiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se constată că, deşi inculpatul şi-a întemeiat, în drept, cererea de recurs în casaţie pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., din modul în care a formulat motivele de recurs în casaţie rezultă că argumentele dezvoltate nu se circumscriu nici măcar formal cazului de recurs în casaţie invocat.

Se reţine că motivele invocate în cererea de recurs în casaţie vizează, în realitate, o schimbare de încadrare juridică dată faptelor de către instanţa de apel, care a omis să aplice dispoziţiile legale referitoare la cauzele de reducere a pedepsei prev. de art. 75 din C. pen., deşi acestea erau aplicabile, în opinia recurentului inculpat, în condiţiile în care acesta a recunoscut fapta şi a colaborat cu organele de urmărire penală, a acţionat sub influenţa substanţelor stupefinate, fără a urmări moartea victimei. La fel şi greşita nereţinere a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Totodată, a susţinut că instanţa de apel, în mod nejustificat a aplicat circumstanţa agravantă prev. de art. 77 alin. (1) lit. b) din C. pen.- săvârşirea infracţiunii prin cruzimi, fără să explice suficient de clar în ce mod comportamentul inculpatului a întrunit elementele acestei agravante, având în vedere concluziile expertizei medicale şi descrierea faptei, care nu demonstrează că ar fi aplicat acte de tortură premeditate sau că ar fi acţionat cu scopul de a provoca suferinţe extreme victimei şi tot în mod nejustificat nu a reţinut în favoarea acestuia circumstanţe atenuante.

Or, prin intermediul cazului de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. pot fi cenzurate exclusiv erorile care se produc în legătură cu stabilirea pedepsei principale, a pedepselor complementare sau accesorii, dar şi a măsurilor educative, fie ca urmare a aplicării unei sancţiuni neprevăzute de lege, fie ca urmare a nerespectării limitelor legale ori a tratamentului sancţionator legal.

Solicitarea de reapreciere a încadrării juridice a faptei, fundamentată pe reevaluarea circumstanţelor personale ale inculpatului şi pe reevaluarea probatoriului administrat în cauză constituie un proces complex de analiză asupra împrejurărilor cauzei, care intră în atributul exclusiv al instanţei de fond/apel şi nu pot fi cenzurate, în cadrul recursului în casaţie, neaducând în discuţie un aspect de legalitate al pedepselor.

Ca atare, în raport, cu motivele cererii de recurs în casaţie, cazul de recurs în casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. a fost invocat pur formal, cererea neavând aptitudinea de a declanşa controlul de legalitate al deciziei penale recurate, în limitele cazului de casare invocat.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, cererile de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 341/2025 din data de 18 martie 2025 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 341/2025 din data de 18 martie 2025 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2025.